Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 4704

Papa Benedict al XVI-lea a demisionat la 28 februarie 2013

Cristina Roman
Tags: Papa; Biserica Catolică; occident; preoţi; demisie; secularizare;
Papa Benedict al XVI-lea a demisionat la 28 februarie 2013
Papa Benedict al XVI-lea, în vârstă de 85 de ani, a demisionat la data de 28 februarie 2013. Cu o sănătate şubredă şi afectat de scandalurile care au vizat în ultima vreme Biserica Catolică (îndeosebi acuzele de pedofilie şi cele legate de spălarea de bani), Papa Benedict se va retrage la o mănăstire din cadrul Vaticanului. Este al cincilea suveran pontif care demisionează şi primul după Papa Grigore al XII-lea, care a demisionat înainte de schisma dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică, tocmai pentru ca aceasta să fie evitată. Presa internaţională şi posibila interpretare a unor profeţii îl dau ca favorit la scaunul papal pe cardinalul ganez Peter Turkson, promotor al ideii unei Bănci Centrale Mondiale. Papa Benedict va purta titlul de Papă Emerit şi i se va adresa cu "Sanctitatea Voastră". Alegerile pentru un nou papă vor avea loc la jumătatea lunii martie.
 
Citiţi, mai jos, declaraţia Papei, postată pe site-ul greco-catolica.org, iar în continuare, o sinteză a motivelor din spatele demisiei, procedura de alegere a unui nou papă, reacţii oficiale la demisie, favoriţii la candidatură.
 
"Dragi fraţi, v-am convocat pentru acest Consistoriu, nu doar pentru cele trei canonizări, ci şi pentru a vă comunica o decizie de mare importanţă pentru viaţa Bisericii. După ce mi-am examinat în mod repetat conştiinţa înaintea lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, datorită vârstei avansate, nu mai sunt potrivite pentru o exercitare adecvată a ministerului petrin. Sunt conştient că acest minister, datorită naturii lui spirituale esenţiale, trebuie să fie îndeplinit nu doar prin cuvinte şi fapte, ci şi prin rugăciune şi suferinţă. Cu toate acestea, în lumea de astăzi, supusă la atât de multe schimbări rapide şi zguduită de întrebări de profundă relevanţă pentru viaţa de credinţă, pentru a conduce barca Sfântului Petru şi pentru a proclama Evanghelia, sunt necesare atât puterea minţii cât şi a trupului, putere care în ultimele luni s-a deteriorat în mine până acolo încat a trebuit să îmi recunosc incapacitatea de a îndeplini în mod adecvat slujirea încredinţată mie. De aceea, şi fiind conştient de gravitatea acestui act, în deplină libertate declar că renunţ la ministerul de Episcop al Romei, Succesor al Sfântului Petru, încredinţat mie de Cardinali în 19 aprilie 2005, astfel că, de la 28 februarie 2013, ora 20.00, Scaunul Romei, Scaunul Sfantului Petru, va fi vacant şi un Conclav pentru alegerea noului Pontif Suprem va trebui să fie convocat de cei care au competenţa să facă aceasta. Iubiţi fraţi, vă mulţumesc sincer pentru toată iubirea şi munca cu care m-aţi susţinut în slujirea mea şi cer iertare pentru toate defectele mele. Iar acum, să încredinţăm Sfânta Biserică grijii Pastorului nostru Suprem, Domnul nostru Isus Cristos, şi să o implorăm pe Preasfânta Sa Mamă Maria, pentru că ea să îi asiste pe Părinţii Cardinali, cu grija ei maternă, în alegerea unui nou Pontif Suprem. În ceea ce mă priveşte, doresc de asemenea să slujesc cu devotament Sfânta Biserică a lui Dumnezeu în viitor, printr-o viaţă dedicată rugăciunii".
 
Motive în spatele demisiei:
În afara motivelor de retragere din funcţie invocate de Sanctitatea Sa, presa internaţională aduce explicaţii suplimentare şi face o analiză a ceea ce ar putea sta în spatele demisiei.
 Se vorbeşte despre evenimente controversate apărute în cercurile înalte de la Vatican, cel mai cunoscut fiind cazul majordomului Papei, Paolo Gabriele, acuzat de scurgerea ilegală de informaţii şi documente personale ale Papei Benedict. De altfel, majordomul a fost condamnat la un an şi jumătate de închisoare, fiind graţiat de Papă după doar cîteva luni.
La sfîrşitul lui 2011, monseniorul Vigano, pe atunci secretar general la Vatican, a denunţat în cîteva scrisori adresate Papei "corupţia" din interiorul aparatului administrativ al Sfântului Scaun. După scurt timp monseniorul Vigano a fost trimis la nunţiatura de la Washington, gestul fiind interpretat ca o încercare de muşamalizare a acuzaţiilor sale.
În septembrie 2010, autorităţile fiscale italiene au blocat conturi în valoare de circa 30 de milioane de dolari în contextul unei anchete privind spălarea de bani. În mai 2012, şeful Băncii Vaticanului, Ettore Gotti Tedeschi, a demisionat, argumentând că a fost forţat să se retragă pentru că începuse să „se apropie de adevăr”, aluzie la tranzacţiile financiare obscure ale băncii. Luna trecută, autorităţile de la Roma au interzis băncilor italiene să mai facă afaceri cu Banca Vaticanului, arătând cu degetul înspre lipsa de transparenţă a monolitului financiar al Bisericii Catolice. (www.evz.ro)
În timpul slujbei de Crăciun din 2011, Papa a urcat la altar cu ajutorul unei benzi rulante. În ultima sa predică de Paşti, Papa Benedict a afirmat că "astăzi putem să ne luminăm oraşele într-un mod atât de uimitor, încât stelele de pe cer nu mai sunt vizibile. În ceea ce priveşte lucrurile materiale noi cunoaştem şi putem incredibil de multe, dar ceea ce merge dincolo de aceasta, Dumnezeu şi binele, nu mai reuşim să identificam."  Papa Benedict făcea astfel referire la tendinţele din lumea occidentală tot mai secularizată, care legalizează căsătoriile între persoane de acelaşi sex, adopţia de copii de către cuplurile homosexuale, cercetarea supra embrionilor umani, sau chiar impune angajatorilor să asigure mijloace contraceptive pentru femei. Toate acestea se adaugă la scandalurile de pedofilie de care au fost acuzaţi preoţi şi episcopi catolici şi care au ţinut luni de-a rândul primele pagini ale ziarelor, la creşterea celor ce se declară atei sau non-religioşi, la declaraţiile şi acţiunile de tip secular-umanist ale unor lideri politici din ţări cu veche tradiţie catolică.
"Decizia a fost luată acum multe luni, după călătoria în Mexic şi Cuba, într-un secret pe care nimeni nu l-a putut încălca", a scris istoricul Giovanni Maria Vian care cunoaşte îndeaproape anturajul direct al suveranului pontif. "Papa Benedict a fost supus recent unei intervenţii chirurgicale pentru înlocuirea bateriilor stimulatorului cardiac pe care îl avea de mult timp. Însă nu a fost o intervenţie esenţială, ci una absolut normală şi de rutină, care nu a influenţat decizia sa", a explicat Federico Lombardi, citat de ziarul Avvenire, afiliat Bisericii Romano-Catolice. Decizia Papei Benedict de a se retrage din functie ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu esecul reformarii Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, si cu un raport secret elaborat de trei cardinali in urma scandalului supranumit "Vatileaks", scrie, intr-un editorial preluat de Mediafax, expertul Corriere della Sera Massimo Franco.  "In contextul in care nu a reusit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amară: pleacă el, se schimba el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual învins de un aparat administrativ prea acaparat de putere si prea autoreferenţial pentru a fi reformat. Papa Benedict a încercat o emancipare a Papalităţii şi a Bisericii Catolice (...); însa a devenit o victima", "Asistăm acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere şi unei forme a papalităţii. Este vorba de revolta unui Sfânt Părinte faţă de o derivă a unei Biserici-instituţie care în ultimii ani a trecut de la statutul de „maestru al vieţii” la cel de „păcătos”; (...) O lungă serie de conflicte, manevre, trădări sub cupola Catedralei San Pietro. (...)", noteaza Corriere della Sera. Publicaţia italiană vorbeşte şi despre un presupus "raport secret" elaborat de trei cardinali şi prezentat în urmă cu câteva zile pe tema scandalului difuzării de informaţii confidenţiale de către fostul majordom papal Paolo Gabriele. Conform publicaţiei Il Fatto Quotidiano, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informaţii, ar fi fost o manevră a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, şeful aparatului politic şi diplomatic al Vaticanului. Potrivit Il Fatto Quotidiano, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit "Vatileaks". Într-o ultimă decizie, Papa Benedict numise şase cardinali non-europeni tocmai pentru a diminua influenţa lui Bertone, care doreşte un viitor papă italian, probabil Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.
 
Scurtă biografie a Papei Benedict al XVI-lea:
Papa Benedict al XVI-lea s-a născut la 16 aprilie 1927 Marktl am Inn, Bavaria. Înainte de a deveni papă numele lui era Joseph Alois Ratzinger. A fost ales la 19 aprilie 2005 ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea. Este cel de-al 265-lea Papă în istoria Bisericii Romano-Catolice şi primul papă german după 482 de ani. Înaintea alegerii sale ca papă cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi preşedinte al Comisiei pontificale teologice internaţionale. Papa Benedict al XVI-lea este cel mai în vârstă papă ales de la Papa Clement al XII-lea în 1730 şi primul pontif german după olandezul-german Adrian al VI-lea din perioada 1522-1523. Ultimul papă cu numele de Benedict, Benedict al XV-lea a servit ca pontif din 1914 până în 1922, pontificatul său fiind legat de Primul Război Mondial. Alegerea numelui de Benedict are importanţă simbolică. Ziua de naştere a noului papă, 16 aprilie, este sărbătoarea Sfântului Benedict Iosif Labre (26 martie 1748 - 16 aprilie 1783), cunoscut ca Sfântul Pelerin. 
 
Papa Benedict al VXI-lea - Viziune şi Misiune:
A reafirmat celibatul preoţesc. Papa Benedict a respins încercările consecvente ale unor teologi catolici de a dezbate şi reforma problema celibatului în rândul clerului catolic, afirmand că abstinenţa „rămâne obligatorie". Papa i-a îndemnat pe preoţi să traiască în mod demn celibatul, ca mijloc prin care li se transmite credincioşilor „sensul pacatului, li se dă curaj şi li se reînvie dorinţa de obţinere a iertării Domnului". 
Subiecte „ne-negociabile”: Papa Benedict a reafirmat interdicţia de a lua sfânta împărtăşanie  catolicii divorţaţi şi recăsătoriţi şi poziţia împotriva avortului, a eutanasiei şi a căsătoriilor gay. 
Scuze publice în scandalul pedofiliei. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului, în iulie 2008, Papa Benedict a cerut iertare public pentru abuzul sexual al unor preoţi catolici asupra copiilor, un scandal care macină Biserica Catolică de mulţi ani. În discursul ţinut în faţa unei adunări a episcopilor din Sidney, Papa s-a referit la abuz ca la „o ruşine pe care toţi o simţim" şi a cerut abuzatorilor să mărturisească şi să se prezinte în faţa justiţiei, pentru a suporta consecinţele. Mai târziu, în 2010 Papa a trimis o scrisoare catolicilor irlandezi în care şi-a cerut iertare pentru „enorma suferinţă provocată" de preoţii care abuzaseră copii. 
A fost agresat fizic. În timpul slujbei din ajunul Crăciunului din 2009, Papa a fost atacat şi trântit la pământ în Bazilica Sf. Petru de o femeie cu probleme psihice. Femeia - pe numele ei Susanna Maiolo - a fost reţinută de forţele de securitate. Aceasta încercase să îl lovească pe Papă şi cu un an în urmă, ceea ce a determinat o investigaţie amănunţită asupra breşelor de securitate de la Vatican. 
Adept al promovării social-media. Depăşind imaginea conservatoare, definitorie pentru Benedict, Papa a pătruns în social media în decembrie anul trecut, creându-şi un cont pe reţeaua Twitter, cu denumirea @pontifex. Intenţia Papei a fost de „a ajunge la toată lumea", ceea ce l-a determinat şi să posteze în opt limbi diferite. Mesajul inaugural a fost „Dragi prieteni, sunt încântat să fiu în legătură cu voi prin Twitter. Vă mulţumesc pentru reacţiile generoase. Vă binecuvintez pe toţi din toată inima." 
 
Reacţii oficiale la demisie:
Patriarhul ecumenic Bartolomeu I şi-a exprimat “tristeţea” în legătură cu retragerea din funcţie a Papei Benedict, pe care îl consideră “un prieten” al bisericilor din Est, informează AFP. Într-un comunicat postat pe site-ul Patriarhiei Ecumenice, Bartolomeu I apreciază că “prin înţelepciunea şi experienţa sa, Papa Benedict ar fi putut oferi în continuare multe lucruri omenirii”. “Noi, ortodocşii, îl vom omagia în continuare ca fiind un prieten al Bisericii noastre”, adaugă Patriarhul ecumenic. Susţinător al dialogului interreligios, Bartolomeu I a salutat “buna cooperare” pe care a avut-o cu şeful Bisericii Romano-catolice. 
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a transmis Papei Benedict o scrisoare care a fost înmânată în 17 februarie de Preşedintele Traian Băsescu, ultimul preşedinte de stat european primit în vizită oficială de actualul Suveran Pontif. În mesajul său, Preafericitul Daniel mulţumeşte pentru sprijinul pe care Biserica catolică îl acordă românilor ortodocşi din Italia şi întreaga Europă, prin recunoaşterea juridică a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, ajutorul financiar şi punerea la dispoziţie a numeroase biserici catolice pentru desfăşurarea slujbelor ortodoxe.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat că "am fost mândri de compatriotul nostru, primul Papă german după un secol". 
Preşedintele american Barack Obama i-a mulţumit Papei Benedict pentru "rolul crucial" jucat de Biserica Catolică din Statele Unite şi din întreaga lume. 
Premierul britanic David Cameron i-a transmis cele mai bune urări, adăugând că "prin demisia Papei Benedict al XVI-lea se pierde un lider spiritual pentru milioane de oameni". (n.n. ambii politicieni s-au declarat mari susţinători ai căsătoriilor homosexuale şi adopţiei de copii de către cuplurile gay, cărora Biserica Catolică se împotriveşte vehement.)
Marele rabin askenaz al Israelului Yona Metzger: „Papa Benedict al XVI-lea a contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor dintre creştinism şi iudaism, favorizând o diminuare a actelor de antisemitism din lume”.
 
Procedura alegerii unui nou Papă:
Cardinalii cu drept de vot ai Vaticanului trebuie să se întrunească cel mai târziu la 20 de zile de la moartea sau retragerea Papei pentru a alege un nou Pontif. Conclavul de alegere a noului Papă nu se poate întruni mai devreme de 15 zile de la retragerea lui Benedict al XVI-lea. Aşadar lumea catolică va avea un nou Papă nu mai devreme de 15 martie, dar nici mai târziu de sfârşitul aceleiaşi luni. El poate fi ales teoretic dintre oricare dintre cei peste 400.000 de preoţi catolici existenţi în acest moment în lume. Conclavul se va întruni la convocarea decanului Colegiului Cardinalilor, Angelo Sodano. Doar 118 dintre cardinali au drept de vot, cei cu o vârsta de peste 80 de ani pierzând acest drept. Printre cei care nu vor putea vota pentru noul Papă se numără şi cardinalul romîn Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Greco-Catolic al României. Dezbaterea şi alegerea noului Papă va avea loc în Capela Sixtină, orice contact cu exteriorul fiind interzis. Pe perioada Conclavului, cardinalii vor folosi camerele casei de oaspeţi Santa Marta din interiorul Vaticanului. În casa de oaspeţi este permisă prezenţa unor asistenţi sau doctori, toţi trebuind însă să depună, împreună cu cardinalii, un juramânt de confidenţialitate absolută. Este ales Papă cel care întruneşte două treimi dintre cele 118 voturi. Se votează pe biletele care sunt arse apoi împreună cu întreaga documentaţie a şedinţei. Acest foc produce celebrul fum alb sau negru aşteptat de catolici în Piaţa San Pietro din Roma. Dacă după trei zile de dezbateri nu se întrunesc cele două treimi necesare prin cele două runde zilnice de vot (dimineaţa şi după-amiaza) se introduce o zi de rugăciune şi reflecţie. Apoi, dacă după alte 7 runde de votare nu se ajunge la un rezultat, Conclavul poate decide să-şi aleagă Pontiful cu majoritate simplă de voturi. Imediat după stabilirea câştigătorului, cardinalul Sodano îl va întreba pe acesta dacă accepăa alegerea şi ce nume îşi alege. Cardinalul-diacon va anunţa apoi mulţimii din Piaţă că un nou Papă a fost ales: "Habemus Papam". 

Unde se retrage Papa Benedict al VXI-lea: Pe 28 februarie, la ora locală 17:00, Papa Benedict al VXI-lea va părăsi cu un elicopter Palatul Apostolic de la Vatican şi se va deplasa la Castelul Gandolfo – reşedinţa papală de vară, aflată la 30 de kilometri de Roma. Aici va sta pentru o perioadă de două luni, înainte de a se muta în mănăstirea "Mater Ecclesiae" din incinta Vaticanului, aflată în spatele bazilicii Sfântul Petru, unde îşi va petrece restul vieţii. 

 Profeţie despre noul Papă: Profeţia Papilor, atribuită Sfântului Malachie, este alcătuită din 112 fraze scrise în limba latină şi care descriu ultimii capi ai Bisericii Catolice, începand cu Papa Celestin al II-lea (ales în 1143) şi terminând cu succesorul Papei Benedict al XVI-lea. Conform Christian Post, după Benedict al XVI-lea, lista profetică a Sfântului irlandez Malachia include un singur nume: „Petrus Romanus" (Petru Romanul). Profeţia spune aşa: „În timpul persecuţiei finale a Sfintei Biserici Romane va domni Petrus Romanus (Petru Romanul), care-şi va hrăni credincioşii în mijlocul multor suferinţe. După aceea, cetatea celor şapte coline va fi distrusă şi temutul judecător va judeca poporul său. Sfârşitul". La fel ca alte profeţii apocaliptice, şi aceasta este controversată. Pe de o parte, lista originală a Papilor includea numai 110 de nume, plus „Petrus Romanus", ceea ce înseamnă că numărul 111, a fost adăugat de Ordinul Sfântului Bendict, după decesul lui Malachia. Pe de altă parte, alţii susţin că faptul că „Petrus Romanus" nu are un număr pe listă poate însemna că pot exista mai mulţi papi între Papa Benedict al XVI-lea şi ultimul papă din istorie. (www.mediafax.ro

Cardinali favoriţi la candidatură:
Ganezul Peter Turkson - are 65 de ani şi a fost numit cardinal de către Papa Ioan-Paul al II-lea. A urmat teologia în Statele Unite şi este considerat unul dintre cei mai carismatici episcopi africani. Din 2009 este membru în Curia romana, avându-şi de atunci reşedinţa la Roma. A fost trimis ca negociator în timpul războiului civil din Coasta de Fildeş. Este un oponent al teoriilor economice neoliberale, susţinând în acelaşi timp formarea unei bănci centrale mondiale. Vorbeste 8 limbi. A afirmat că "dacă Dumnezeu va dori ca un negru să fie şi Papă, atunci să-i mulţumim lui Dumnezeu".
Cardinalul Gianfranco Ravasi - dat ca favorit dintre cardinalii italieni, recent numit drept predicator pentru perioada Postului Mare, este cercetător al Bibliei cu o largă recunoaştere internaţională, teolog, ebraist şi arheolog şi, din anul 2010, cardinal. S-a născut în anul 1942 şi a urmat seminarul teologic, unde a învăţat limbile greacă şi ebraică. După hirotonisire, a urmat studii de teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană şi la Institutul Biblic Pontifical, devenind apoi profesor de exegeză biblică la Seminarul Arhiepiscopal din Milano şi la Facultatea de Teologie a Italiei Septentrionale.
Cardinalul Angelo Scola - are 71 de ani, este Arhiepiscopul Milanului şi, potrivit italienilor, are cele mai mari şanse să devină Papă. El este un apropiat al Papei Benedict şi are un CV impresionant - a fost rectorul Universităţii Pontificale şi Patriarhul Veneţiei, și a înființat Fundaţia Oasis. Observatorii internaționali apreciază însă că Scola nu ar avea suficienți susținători în Curia Romană, motiv pentru care nu ar avea multe șanse să devină papă.
Americanul Timothy Michael Dolan - arhiepiscopul de New York, numit cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea în urmă cu un an. Are 63 de ani şi vine din curentul catolic conservator din care provin Papa Benedict şi Papa Ioan-Paul al II-lea. Este preşedintele Conferinţei Episcopale din Statele Unite. 
Italianul Angelo Bagnasco - are 70 de ani şi este Arhiepiscop de Genoa. A fost ministrant şi apoi preot în Genoa, fiind unul dintre discipolii cardinalului Siri, unul dintre cei mai tradiţionalişti clerici ai Bisericii Catolice din ultimul secol. A fost numit cardinal în urmă cu 6 ani de catre Papa Benedict şi este un redutabil oponent al pilulei abortive şi al căsătoriilor homosexuale. Nu s-a ferit să-i atace dur pe politicienii italieni, inclusiv pe Silvio Berlusconi. 
Canadianul Marc Ouellet - are 69 de ani şi conduce Congregaţia Episcopilor. A fost arhiepiscop de Quebec şi numit cardinal în 2003 de către Ioan-Paul al II-lea. Vine dintr-o familie cu opt copii şi a făcut studii de teologie la Montreal. A fost misionar în America de Sud şi vorbeşte 6 limbi. Consideră că prevederile Conciliului Vatican II au fost de multe ori interpretate într-un mod prea liberal. Teologic, Ouellet face parte din acelaşi grup de gândire ca şi Papa Benedict sau teologul catolic Hans Urs von Balthazar.
             Austriacul Christopher Schonborn – are 68 de ani, născut în Boemia şi numele său a fost vehiculat pentru scaunul pontifical şi după moartea Papei Ioan Paul al II-lea. Este cardinal de mai bine de 14 ani, Arhiepiscop al Vienei şi născut într-o familie nobiliară veche, care a mai numărat cardinali printre membrii ei. Este printre înalţii prelaţi care au cerut o re-examinare a celibatului în Biserica Romano-Catolică, deşi ulterior şi-a nuanţat declaraţiile. L-a acuzat pe decanul Conclavului, cardinalul Sodano (secretar de stat pe atunci) că ar fi blocat acuzele de abuz sexual în cazul unuia dintre cardinalii Austriei. Este unul dintre susţinătorii apropierii dintre ortodocşi şi catolici. Vorbeşte şase limbi. 

Istoria demisiilor Papilor de la Vatican:

  • Marcellinus: a abdicat sau a fost detronat în anul 304, dupa care împăratul roman a ordonat să se aducă jertfe zeilor păgâni;
  • Benedict al IX-lea: a vândut scaunul papal naşului său, Grigore al VI-lea şi a demisionat în anul 1045;
  • Celestine al V-lea: a demisionat dupa numai cinci luni de la înscăunare, în anul 1294.
  • Grigore al XII-lea: a fost ultimul Papă care a demisionat în anul 1415. 
            surse: www.hotnews.ro;www.doxologia.ro;www.mediafax.ro.
12-02-2013
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu