Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 501

Să mergem împreună, dar să ne rugăm separat...

Cristina Roman
Tags: Papa; ecumenism; antiecumenism; Ucraina; autocefalie; sinodalitate;
 

Vizita Papei Francisc în România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, este o certitudine. Aceasta a fost deja confirmată oficial atât de către Administrația prezidențială, cât și de Patriarhia Română. Vizita va fi istorică cel puțin din două considerente inedite: ar fi prima vizită pastorală a unui papă și de asemenea, pentru prima dată va cuprinde mai multe localități. Astfel, Papa Francisc va fi prezent nu doar la București, ci și la Iași, Blaj și sanctuarul de la Șumuleu-Ciuc, localități importante pentru catolicismul din România. Se așteaptă ca Suveranul Pontif să proclame cu ocazia vizitei beatificarea a șapte episcopi greco-catolici „care au preferat moartea în locul trădării credinței” în fața prigoanei comuniste, după cum afirmă surse din echipa de organizare a evenimentului. 'Probabil că este cel mai important eveniment al acestui an pentru România, la egalitate cu alegerile prezidențiale sau poate chiar mai important decât alegerile prezidențiale'', a afirmat analistul politic Bogdan Chirieac în cadrul emisiunii ''Obiectiv'' de la Antena 3, iar Liviu-Petru Zăpîrţan, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, și-a exprimat convingerea că după două decenii de la precedenta vizită în România a Papei Ioan Paul al II-lea, la câteva luni de la sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, vizita Papei Francisc va fi ''un moment de referinţă istorică, cu o lungă rezonanţă în anii ce vor veni''. Nu este exclus însă, ca ecourile pastoral - misionare ale vizitei să fie umbrite în primă fază de exploatarea ei în scop electoral de către actorii politici implicați, cu interese directe în alegerile europlamentare și prezidențiale.

Papa Francisc și-a exprimat în mod repetat dorința și disponibilitatea de a călători în România, iar invitația oficială i-a fost adresată de Președintele României și a fost ulterior întărită de prim-ministrul român. Patriarhia Română a fost dinainte informată și consultată cu privire la intenția Președintelui de a adresa o astfel de invitație, iar oportunitatea vizitei a fost discutată în cadrul unei întâlniri la Patriarhie, între Președintele României și Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu a dorit să sublinieze: "Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc. Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, preşedintele României şi prim-ministrul României".

A fost evident încă de la stadiul de tatonare a vizitei faptul că Patriarhia Română a manifestat prudență privind eventuala ei asociere cu statutul de co-organizator. Este un detaliu important de știut în contextul manifestărilor vizibile ale unui grup de credincioși ortodocși care se opun vehement venirii Papei în țara noastră și în general, oricărui tip de întâlnire de tip ecumenic. Aceștia au lansat în mediul on-line și o petiție contra vizitei papale. Drept urmare, unul dintre evenimentele așteptate cu cel mai mult interes în cadrul vizitei este întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Daniel, întâlnire ale cărei detalii de protocol vor fi probabil mai analizate decât înseși mesajele oficiale. Vasile Bănescu, a oferit pentru Mediafax câteva repere în avanpremiera vizitei: „... Biserica Română nu este coorganizator, noi nu avem nicio implicare în organizarea acestei vizite. Vom fi gazdele acestei întâlniri care va avea loc la Palatul Patriarhiei, adăugând că „la dorinţa Papei Francisc de a vizita noua catedrală se va merge acolo unde evident va fi acces public, iar cei doi (n.r - Papa Francisc şi Patriarhul Daniel) vor avea un cuvânt, se vor rosti rugăciuni, se va cânta. Programul nu e definitivat, dar acestea sunt reperele generale”. Înțelegem de aici că nu va exista o Sfântă Liturghie comună, precum și că Papa Francisc va păși în Catedrala Mântuirii Neamului nu ca un ierarh invitat la o Sfântă Taină, ci ca un vizitator de seamă, în a cărui prezență vor avea loc câteva momente festive. O eventuală rugăciune comună, considerată necanonică, ar putea alimenta împotrivirea anti-ecumeniștilor, drept care deja există în blogosfera de la noi sugestia ca Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel să îl primească pe Papa Francisc după modelul georgian: Cuvântul Ortodox -  „Este firesc ca Patriarhia să primească pe Papa la Catedrală. La fel de firesc este și a se organiza o mică ceremonie laică de primire sau de marcare a evenimentului, cu cântece și discursuri. Mai mult decât atât, Patriarhia ar putea să folosească evenimentul, care o va expune mediatic foarte mult, pentru a obține o coordonare cu Papa Francisc pe temele ce ar fi de interes pentru noi și comune cu catolicii: locul creștinismului în Europa, importanța protecției familiei și a vieții, persecuția creștinilor. Nepotrivită este ideea de a se organiza rugăciuni în timpul vizitei Papei la Catedrală. Pe lângă faptul că ar fi un gest necanonic, ar fi unul care ar scandaliza mulți credincioși ortodocși și care ar putea revitaliza mișcările schismatice ale nepomenitorilor, care ar găsi încă un motiv să-și clameze dreptatea. Oricum, este foarte bine că nu se organizează o slujbă bisericească, însă bine ar fi să se dispenseze și de rugăciuni. Patriarhia Romana ar putea lua exemplul destul de recent al vizitei Papei Francisc din Georgia. Papa a fost primit amabil, călduros și onorabil de georgieni, care l-au găzduit și în biserica ortodoxă, organizând cântări speciale cu această ocazie, au schimbat saluturi, dar au evitat orice tratament al Papei care să arate a recunoaștere a statutului său de episcop canonic sau care să arate a împreună-slujire cu catolicii. Ca un păstor înțelept și cu discernământ, Patriarhul-Catolicos Ilie II a menținut un echilibru între respectul pentru oaspetele său și respectul pentru propria sa turmă și Biserică, și propria sa hirotonisire, cu toate responsabilitățile rezultate de aici, oferind un exemplu pentru interacțiunile Ortodox-Catolice și mărturisind adevărul Ortodox în cadrul predicii lui la Catedrala Svetitskhoveli: „Adevărata credință, smerenia și tradițiile noastre – acestea sunt comorile strămoșești pe care le păstram și pe care vom continua să le păstram și în viitor. Vă salutăm din nou și mărturisim că unitatea noastră este în adevărata credință. Doar adevărata credință și iubire va deschide calea către comuniunea noastră.”

Acest tip de sugestii ar putea părea justificate unora, alții le vor găsi îndrăznețe prin prisma faptului că pot fi considerate ireverențioase, iar în spatele lor stă de fapt o lipsă de încredere în chibzuința decidenților responsabili cu acest eveniment. Să nu uităm că programul unui astfel de moment se face cu consultarea ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, care este  «cea mai înaltă autoritate pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, precum şi pentru cele bisericeşti, de orice natură, date în competența sa». Să credem așadar și să ne așteptăm că vizita Papei Francisc în România va fi abordată corect de Patriarhia Română sub toate aspectele. Să ne reamintim și să medităm la faptul că Biserica Ortodoxă Română nu numai că este a doua cea mai mare comunitate ortodoxă din lume, dar o serie de evenimente marcante ale ultimilor ani au consolidat imaginea bună a Patriarhiei Române. Nu ar trebui privită ca o exagerare sau ca o flatare gratuită afirmația că atitudinea BOR în chestiuni delicate din viața Bisericii a fost înțeleaptă și caracterizată după caz, fie prin constanță și perseverență, fie prin flexibilitate și diplomație, în pofida manipulărilor și presiunilor venite din mediul politic sau public-secularizat. Patriarhia Română a consolidat relațiile de comuniune frățească cu celelalte Biserici Ortodoxe locale în ciuda divergențelor de opinie sau a existenței unor subiecte delicate pe agenda de lucru bilaterală. Ea a reușit să păstreze un dialog echilibrat și cu patriarhiile care se află în prezent în afara comuniunii liturgice, precum Patriarhia Moscovei și cea Constantinopolului, din cauza chestiunii autocefaliei Bisericii din Ucraina. Întâistătători ai unor Biserici Ortodoxe locale (de exemplu din Bulgaria și Antiohia), care au refuzat să participe la Sinodul Bisericii Ortodoxe din Creta, au participat totuși la evenimente religioase organizate în România, demonstrând prețuire și respect pentru BOR. Am mai putea exemplifica și reconcilierea Patriarhiei Române cu Patriarhia Ierusalimului, participarea BOR, apreciată în mod public, la lucrările Sinodului Bisericii Ortodoxe din Creta - 2016, vizita oficială la București a Patriarhului Kiril al Rusiei cu ocazia hramului din 2017 al Catedralei patriarhale, vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu cu ocazia sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului și a Patriarhului Ierusalimului la manifestările dedicate hramului Catedralei Naționale și Centenarului Marii Uniri, precum și seria de manifestări teologice, simpozioane și conferințe la care BOR a putut transmite mesaje echilibrate, argumentate teologic, cu un impact semnificativ. Unul dintre acestea este mesajul Patriarhului Daniel, citit la Iași cu ocazia conferinței teologice internaționale „Unitatea panortodoxă și sinodalitatea”, organizată la Iași de Asociația Teologică Ortodoxă Internaționale (IOTA), pe 9 ianuarie 2019.

În această cheie trebuie să citim și să ne raportăm la poziția BOR față de diverse chestiuni de interes pentru întreaga Ortodoxie, și anume îndemnul la sinodalitate, adică la procedura prin care deciziile sunt luate în dialog și consens. De asemenea, atât clericii cât și laicii ar trebui să își amintească acest avertisment al Părintelui Dumitru Stăniloae, reluat de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel: „atenția teologului este deviată de la Dumnezeu și acțiunea Lui, la filologie, la istorie, la probleme so­ciologice etc., privite pentru ele însele. Problema central-religioasă, legătura sufletului cu Dumnezeu, în care se rezolvă toate celelalte probleme este, dacă nu uitată, împinsă pe un plan secundar”. În finalul mesajului său, Patriarhul Daniel spune că „Ortodoxia are nevoie de o reflexie teologică aprofundată privind relația dintre libertatea individuală și comuniunea eclesială, dintre teologia academică și viața parohiilor și mănăstirilor, între primat (întâietate) și sinodalitate, la nivel local și panortodox, între autocefalie locală și coresponsabilitate panortodoxă, deoarece autocefalia nu trebuie confundată cu izolarea și nici unitatea cu constrângerea. Dialogul, consultarea reciprocă și cooperarea concretă dintre Bisericile noastre autocefale trebuie să devină o practică permanentă, bine organizată, și nu doar evenimente izolate sau de conjunctură”. Profesorul Dan Dungaciu, citat de Activenews a analizat mesajul Patriarhului României și l-a interpretat astfel: „La România se uită acum Moscova, nu la alte Biserici. Toată comunicarea Patriarhului Daniel este un răspuns la teologia, la filosofia care a stat în spatele acordării autocefaliei Ucrainei. Și acolo se vorbește despre sinodalitate. BOR este singura care apără sinodalitatea, în răspăr cu unele tendințe de papism care vin simultan și de la Moscova și de la Constantinopol. Asta-i complicația în care se află România acum. Biserica Ortodoxă Română și statul român au cărți în mână. Cine îndeamnă BOR să recunoască intempestiv ceva, să-și arunce cărțile din mână, este fie naiv, fie prost-informat”. 

Cele de mai sus, deși sunt colaterale subiectului principal, au menirea să evidențieze stabilitatea și importanța poziției pe care și-a câștigat-o în mod binemeritat Biserica Ortodoxă Română în ultimii ani, aspecte importante pentru contextul și cadrul vizitei Papei Francisc în țara noastră. Acest lucru este confirmat de preotul romano-catolic Wilhelm Dâncă, membru al echipei de organizare a vizitei, prin afirmația: "Contextul actual contează: președinția României la Consiliul Uniunii Europene, apoi organizarea summitul-ului european cu miză mare pentru viitorul Europei. Cu siguranţă sunt evenimente care pot constitui un bun prilej pentru călătoria Sfântului Părinte, care va adresa mesaje și cu dimensiune europeană, fără doar şi poate. Un alt punct este dialogul între catolici şi ortodocşi, o temă la inima Sfântului Părinte, un dialog pe care doreşte să-l susţină, să-l revigoreze, să-i dea o nouă dimensiune. Un alt aspect e legat de situaţia generală actuală în Europa de Est: există anumite nelinişti, anumite derapaje, anumite frustrări, provocări.” Același lucru este subliniat de teologul Radu Preda: „Papa vine într-o ţară majoritar ortodoxă să-şi vadă şi turma lui duhovnicească. E o vizită pastorală care are şi o puternică compenentă de dialog inter-bisericesc. În condiţiile în care acest dialog la nivel teologic şi nu numai, suferă de câţiva ani de lipsă de substanţă.” Radu Preda spune că pentru faptul că Papa vine într-o țară majoritar ortodoxă, singura ortodoxie latină de altfel, este o dovadă de confidență și arată că Suveranul Pontif „este bine primit şi nu te simţi stingher cum altminteri ar putea să se simtă dacă ar merge în alte ţări majoritar ortodoxe. (..) Pentru un privitor, un contemporan d-ai noştri reprezintă o confirmare a faptului că totuşi contăm. Ca ţară, eventual ca Biserică, asta e deja o altă discuţie. Arată că acest loc de lume, România, este frecventabil.” Mihai Șomănescu, pentru Activenews, confirmă: "Rolul crucial al BOR în lumea ortodoxă a fost confirmat recent de Patriarhia Moscovei și autoritățile bisericești de la Kiev, în contextul primirii Tomosului de autocefalie de către Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Primii, au mutat rușii. Astfel, pentru prima oară în istoria recentă, Biserica Ortodoxă Rusă a recunoscut, prin intermediul unui mesaj publicat pe siteul său oficial, că așa zisa „limbă moldovenească” este de fapt, limba română. La nici două zile de la semnalul Patriarhului Chiril, au mutat și ucrainenii. Arhiepiscopul Gherman al Bucovinei și Hotinului a promis că dacă românii vor trece sub autoritatea noii structuri de la Kiev, își vor păstra limba de cult."

Comentarii și declarații din presă, pe scurt

Liviu-Petru Zăpîrţan, ambasadorul Româneiei la Vatican – Vizita Papei Francisc va fi un moment de încurajare pentru România de a fi un factor stimulator al întăririi coeziunii dintre europeni, al reafirmării specificităţii europene, în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene... Vizita Sfântului Părinte exprimă preţuirea sa pentru un popor aflat la o întâlnire de culturi, pe care le respectă şi pe care le valorifică în construirea propriei sale identităţi'' şi că ''aceasta explică o convieţuire pe spaţiul carpato-danubiano-pontic a românilor cu diversele minorităţi etnice şi religioase, dublată de o deschidere spre spaţiul european şi de aici spre universalitate''. ''Realizând o vizită apostolică Papa Francisc va avea prilejul să constate continuitatea unei vieţi creştine, începută acum aproape două milenii, marcată de bisericile ortodoxă, catolică, reformată alături de lăcaşurile altor culte şi rezistentă la ameninţările cu distrugerea, venite din pustiurile Asiei. Va întâlni proba vie a martiriului Bisericii greco-catolice, distrusă tocmai pentru faptul că a contribuit la construcţia identităţii noastre naţionale ca popor neo-latin, legat de romanitatea occidentală. În acelaşi timp va avea proba convieţuirii religioase, mai ales în Transilvania, unde în acelaşi sat, de multe ori, se văd 4-5 biserici ale diferitelor credinţe şi va avea un dialog deschis cu Biserica ortodoxă'', spune ambasadorul român." t-o exact în mai 1999, or fi 20 de ani, Papa Paul al II-lea, pentru că, între timp, a mai făcut vizite în majoritatea țărilor ortodoxe, iar pe de altă parte, acum trei ani, în februarie 2016, Papa Francisc s-a întâlnit cu Patriarhul Chiril al Rusiei, ceea ce a indispus Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol. Și în 1995, Ioan Paul al II-lea a făcut un lucru asemănător, dar nu a ajuns să-l pună în practică. Tot o întâlnire cu Patriarhul de atunci, Alexei al Moscovei și al întregii Rusii.

Papa Paul al II-lea, o prețuire aparte pentru România. Există, în ceea ce privește Vaticanul, o abordare cantitativă. Patriarhul Rusiei este patriarhul celor mai mulți ortodocși, acum s-a înjumătățit de când cu autocefalia Ucrainei. Ne pune într-o poziție inconfortabilă față de Patriarhia Ecumenică. Patriarhul Bartolomeu a și venit aici, în România, la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Pe de altă parte, este o mare deosebire și pe alt plan între Papa Ioan Paul al II-lea, care ne-a vizitat, și actualul suveran pontif, deoarece Ioan Paul al II-lea era un papă răsăritean, era mult mai apropiat de tradițiile răsăritene și avea o prețuire aparte pentru România. A spus-o, în 1939, când a izbucnit Al Doilea Război Mondial, că, de fapt, România, regele au ajutat să treacă o serie de oameni politici, unii chiar au stat aici o bucată de vreme".

Preafinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj Gherla: ”Consider că actuala vizită a pontifului roman și vizita unui pontif roman într-o țară majoritar ortodoxă demonstrează, încă o dată, dorința de apropiere a Bisericii Catolice de Biserica Ortodoxă, în primul rând la nivelul religiei care ne unește, la nivelul religiei creștine. În al doilea rând, aș spune că este important să cunoaștem personalitatea care ne vizitează, pentru că el reprezintă pentru noi, catolicii, părintele Bisericii universale”.

Un logo marian și semnificația acestuia

Conferința episcopilor catolici din România a difuzat un comunicat de presă în care explică semnificația logo-ului ales și mesajul simbolic al acestuia. ”Poporul lui Dumnezeu din România”, se afirmă în comunicat, ”își duce existența sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea „grădina Maicii Domnului”, expresie dragă tuturor credincioșilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, așa cum indică mottoul „Să mergem împreună!”. Sfântul Părinte însuși a îndemnat adesea la unirea diferitelor forțe, la renunțarea la egoism și la acordarea priorităţii binelui comun. Urmașul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credință. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primește o importantă dimensiune ecumenică”. 

Preotul Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al ARCB - G4Media: "Vizita Papei Francisc în România se va desfășura sub motto-ul „Să mergem împreună”. Un motto cu valențe pastorale și nu în ultimul rând, ecumenice. Altfel spus, o deviză care aduce în discuţie şi mișcarea religioasă care urmărește reuniunea tuturor bisericilor creștine întruna singură. „Să mergem împreună” înseamnă mai mult. Să mergem împreună ca ţară pentru un bine comun, adică să dăm afară dezbinarea, dar este şi pentru creştini, să mergem împreună ca popor creştin. Are şi o valenţă ecumenică. Să scoatem  dezbinările dintre noi şi să vedem ceea ce ne pune împreună în faţa lui Dumnezeu şi a lui Hristos”. Papa Francisc va ajunge la Iaşi pe 1 iunie, în suita sa urmând a se mai afla în jur de 30 de cardinali şi 100 de jurnalişti din toată lumea, acreditaţi pe lângă Sfântul Scaun. Sfântul Părinte nu va sta peste noapte la Iaşi, el urmând a petrece în capitala Moldovei cel mult două ore. În acest interval va avea loc o ceremonie religioasă, locaţia luată în calcul în acest moment fiind piaţa din faţa Palatului Culturii. Pe parcursul vizitei de la Iaşi, papa va binecuvânta credincioşii din papamobil. Sunt aşteptate peste 100.000 de persoane, nu doar catolici, care să asiste, pe 1 iunie, la slujbă. „Credem că multi credincioşi din Polonia, Ucraina pi Republica Moldova vor veni la Iaşi. Credem că vor fi spre 100.00 de credinciosi. Nu va rămâne în acea seară, peste noapte, la Iaşi”, a precizat Adrian Blăjuţă, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Romano-Catolice Iaşi pentru Adevărul.

 

 

22-01-2019
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu