Misterul de la Moscova - revine Biserica Ucrainei sub jurisdicție rusă?!

Zilele aceste circulă pe internet informația conform căreia, fostul mitropolit al Kievului și al Întregii Ucraine, actualul patriarh Filaret, și-ar fi cerut iertare pentru schisma din biserica ucraineană, într-o scrisoare adresată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 29 noiembrie – 02 decembrie 2017. „Îmi cer iertare pentru tot ce am păcătuit cu cuvântul, cu lucrul, și cu toate simțurile mele, și la fel de sincer din toata inima îi iert pe toti.“ Totodată, în scrisoare, ar fi fost solicitată restabilirea comuniunii euharistice între cele două Biserici.

Ceea ce contrariază este această știre venită prin EuropaLiberă, conform căreia, șeful bisericii ortodoxe din Ucraina, patriarhul Filaret, a declarat că biserica ucraineană nu se va întoarce niciodată sub controlul Patriarhiei Moscovei. Vorbindu-le jurnaliștilor în Kiev, Filaret a spus vineri că biserica rusă ar fi încercat să inducă lumea în eroare cu o zi mai devreme, când a afirmat că patriarhul ucrainean i-ar fi scris celui rus pentru a-i cere să fie „iertat”. Biserica rusă l-a excomunicat pe Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub oblăduirea Moscovei, în 1992.

Nicio altă sursă credibilă nu clarifică situația reală a lucrurilor. Ar fi o utopie să credem Biserica Rusă ar accepta restabilirea comuniunii euharistice cu Biserica Ucrainei, în afara revenirii celei din urmă sub juristicția canonică a Moscovei. Textul scrisorii pe care Patriarhul Filaret ar fi trimis-o la Moscova este citat parțial, iar documentul nu a fost făcut public. Patriarhia Ecumenică nu a făcut niciun comentariu, dar a boicotat evenimentul organizat la Moscova de patriarhia Rusă. Patriarhul Ecumenic nu a dat curs invitației de a fi prezent la festivitățile organizate la 100 de ani de restabilire a Patriarhiei Ruse. Să fie gestul patriarhului Filaret un strigăt către patriarhia Constantinopolului, singura care i-ar putea de fapt acorda autocefalia?

Ceea ce știm sunt următoarele informații: IPS Iov de Telmessos, ierarh al Patriarhiei Ecumenice, secretar al Sinodului de la Creta,  a declarat că proclamarea autocefaliei Bisericii din Ucraina a fost o tema abandonată din cauza refuzului Patriarhiei Moscovei a procedurii de acordare a acesteia stabilita prin compromis (de către toți primații ortodocși), lucru ce poate avea ca efect, în schimb, păstrarea status-quoului (adică vechea modalitate de acordare a autocefaliei, unilateral, de către Constantinopol). Astfel, după IPS Iov, ”Constantinopolul consideră și acum teritoriul Ucrainei drept teritoriu canonic al Bisericii din Constantinopol”, evocând exemplul polonez, din 1924, când statul polonez a cerut Patriarhului Ecumenic autocefalia bisericii ortodoxe locale, pentru a o feri de influența URSS-ului. Ori, pe atunci, Patriarhia Ecumenica a găsit o modalitate de a acorda tomosul tocmai pentru că, la un moment dat, teritoriul canonic polonez se aflase în teritoriul canonic al Kievului, subordonat canonic, la rândul sau, Constantinopolului. Astfel, se întreabă retoric mitropolitul Iov, dacă în 1924 Patriarhia Constantinopolului a acordat autocefalia bisericii poloneze, pe baza apartenenței acesteia la mitropolia Kievului, de ce nu ar face astăzi exact același lucru, dar cu Kievul?

Evocarea acestui exemplu e cu dublu sens. Mitropolitul, pe de o parte, sugerează că în Ucraina există o problemă politică, o agresiune a Rusiei față de statul ucrainean, de pe urma căreia suferă inclusiv Biserica ortodoxă locală, pe de alta arată că există un precedent canonic care poate servi drept exemplu pentru o acțiune similară în prezent. IPS Iov a subliniat, de asemenea, că ”Patriarhia Ecumenica a declarat de mai multe ori că este Biserica-Mamă a Bisericii Ucrainei”, și patriarhul Bartolomeu a subliniat, de asemenea, că ”este tatăl spiritual al ucrainienilor”. În acest context, IPS Iov a amintit că Parlamentul Ucrainei a înaintat o cere de acordare a autocefaliei pe care Sinodul Patriarhiei Ecumenice îl are în studiu.

Pe de altă parte, în martie 2017 Patriarhia Ecumenică declara că va ajuta Ucraina să aibă o Biserică unită. Aceasta a declarat Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, la o întâlnire cu Primul-Ministru ucrainean, Vladimir Groisman, care a avut loc la Istanbul la15 martie 2017, conform publicației ucrainene oficiale a guvernului, KMU. "Ne rugăm ca poporul ucrainean să fie unit într-o singură Biserică. Biserica-Mamă din Constantinopol va ajuta în realizarea unei Biserici unificate. Putem fi optimiști, în ce privește viitorul" - a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Constantinopol.

Primul-Ministru al Ucrainei, la rândul său, a lăudat rolul principal al Patriarhiei Ecumenice și al Patriarhului Bartolomeu însuși, în ceea ce privește sprijinul pentru unitatea Ortodoxiei ucrainene. "Noi acordăm o mare importanță cooperării noastre. Ucrainenii tind spre o Biserică, iar rolul Vostru este foarte important. Suntem plini de respect profund față de Sanctitatea Voastră, pentru sprijinul acordat unității Ortodoxiei ucrainene" - a spus Vladimir Groisman.

Primatul Bisericii Constantinopolului le-a mulțumit "ucrainenilor, pentru profunda credință și ascultarea lor față de Biserică".  "Noi întâmpinam cu drag întreaga națiune ucraineana iubită, la sediului central al Patriarhiei Ecumenice, nu ca pe străini, ci ca pe preaiubiți fii duhovnicești ai Bisericii-Mamă. Relațiile spirituale care unesc Biserica_Mamă cu ucrainenii, niciodată nu au dispărut. Suntem aproape de voi, mai ales atunci când totul pare a fi dificil, și o să vă însoțim cu rugăciunile și binecuvântarea noastră. Noi vă binecuvântam, acordând dragoste și interes fiecărui ucrainean, fără excepție" - a spus Patriarhul Bartolomeu.

Din surse apropiate de Moscova aflăm că fostul mitropolit al Kievului și al Întregii Ucraine, Filaret, își cere iertare pentru schisma din biserica ucraineană, într-o scrisoare adresată Sfântului Sinod  al Bisericii Ortodoxe Ruse din 29 noiembrie – 02 decembrie 2017. Scrisoarea conține o cerere de restabilire a comuniunii euharistice și de rugăciune cu creștinii, care sunt în schisma din biserică ucraineană, și anularea a „toate deciziile, inclusiv a pedepsei si excomunicarii … și de dragul lui Dumnezeu, care a poruncit pace între creștinii ortodocși și reconcilierea între popoare“. Scrisoarea se încheie cu cuvintele:„Îmi cer iertare pentru tot ce am păcătuit cu cuvântul, cu lucrul, și cu toate simțurile mele, și la fel de sincer din toata inima îi iert pe toti.“

Sfântul Sinod a salutat recursul, ca un pas spre depășirea diviziunilor și restabilirea comuniunii cu Biserica din partea celor care au căzut din unitatea Bisericii Ortodoxe canonice Ucrainene. În 2008, Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse în definiția „Cu privire la unitatea Bisericii“, a salutat eforturile Bisericii Ortodoxe Ucrainene de a depăși schisma, prin dialog, la baza caruia „stau loialitatea fata de tradiția canonică a Bisericii și dorința de a readuce la comuniunea bisericeasca pe cei care s-au separat de unitatea mântuitoare.“

În Apelul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, din 26 iulie 2010 despre creștinii ortodocși din Ucraina care sunt în afara unității cu Biserica Sfântă, se spune: „Ce ar putea fi mai de dorit decât întoarcerea fraților separați în ograda mintuitoare a Bisericii Unei, Sfinte, Sobornicesti și Apostolești? Asta ar fi un adevărat triumf al Ortodoxiei, triumful iubirii lui Hristos! Ne rugăm pentru a apropia ceasul când cei care au cazut în schismă în mod liber vor dori să se întoarcă în sânul Bisericii; ne rugăm prentru ca această zi mult așteptată să vină, zi care va aduce pacea și mântuirea multor suflete obosite. Și noi credem că ea va veni cu siguranță.”

După douăzeci și cinci de ani amari de conflicte, violență, ostilitate reciprocă, resentimente și discordie care au apărut în ortodoxia ucraineana și in societatea ucraineană, ca urmare a schismei, în sfârșit a aparut o oportunitate de restabilire a unității. Datoria de astăzi, și a celor care sunt în Biserică, și a celor care caută să se reunească cu ea — într-o faptă a iubirii reciproce și renunțarea la sine, consta în scopul de a depăși îndepartarea reciproca lunga, având încredere în mila și bunătatea Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos, distrugind ostilitatea. Respingerea fermă a violenței și confiscarea bisericilor, acuzațiilor si învinuirilor reciproce, și iertarea reciprocă a supărărilor vechi – iată mijloacele lecuitoare de sacrificiu de sine și iubire de Hristos, cu care poate fi restaurată unitatea Bisericii canonice în Ucraina. 

Istoricul situației

Biserica rusă l-a excomunicat pe mitropolitul Filaret, când acesta a scos Patriarhia Kievului de sub controlul Moscovei, în 1992. În iunie 2016 deja, Parlamentul ucrainean a adoptat o declarație adresată Patriarhului Ecumenic de la Constantinopol în care cere să acorde autocefalie (independență) Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Peisajul religios ucrainean e de fapt mult mai complicat decât cel din Moldova (sau cel din Macedonia), unde există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autocefală.

În Ucraina, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei (BOU-PM), Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Kievului (BOU-PK) și Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală (BOUA).

Cea a Patriarhatului de Kiev a fost creată abia acum 25 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sunt considerați schismatici, folosesc doar ucraineana la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia. Traducere: http://ortodox.md/, Sursa: http://www.patriarchia.ru/