Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Dacă ne vor părăsi Sfinții? (1296) Tema lunii - 09-10-2020
Părintele Constantin Necula: Dacă într-o dimineață Sfânta Parascheva, da, chiar ea, sătulă de spectacolul de zeflemea politic și din media la care este supusă an de an, ca la o apăsare de telecomandă căreia numai în prag de Pelerinaj i se schimbă bateriile, se va ridica din raclă și va pleca? Pur și simplu. Chemând cu sine pe Filofteia și Dimitrie cel Nou, cel din Basarabi, pe Iosif de la Partoș ori pe Șaguna, Mitropolitul din racla Catedralei din Sibiu. Dacă ne vor părăsi Sfinții? Și dacă din icoane va fugi Lumina Învierii și iconostasele vor purta – ca niște ochi goi – găvanele locurilor unde cândva au fost ei, protectorii noștri? Dacă zvonul clopotelor ...citeste mai mult
Părintele Constantin Necula: Dacă într-o dimineață Sfânta Parascheva, da, chiar ea, sătulă de spectacolul de zeflemea politic și din media la care este supusă an de an, ca la o apăsare de telecomandă căreia numai în prag de Pelerinaj i se schimbă bateriile, se va ridica din raclă și va pleca? Pur și simplu. Chemând cu sine pe Filofteia și Dimitrie cel Nou, cel din Basarabi, pe Iosif de la Partoș ori pe Șaguna, Mitropolitul din racla Catedralei din Sibiu. Dacă ne vor părăsi Sfinții? Și dacă din icoane va fugi Lumina Învierii și iconostasele vor purta – ca niște ochi goi – găvanele locurilor unde cândva au fost ei, protectorii noștri? Dacă zvonul clopotelor ...citeste mai mult
Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1527) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2020
I. Putere și libertate Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar. În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult
I. Putere și libertate Istoria societății organizate statal și a regimurilor politice și de guvernare este cuprinsă în dialectica relației dintre puterea statului și libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățenești sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezența unui regim politic dictatorial, totalitar. În situația în care regimul politic este constituțional și se bazează pe realitatea principiului supremației legii și al egalității în fața legii, inclusiv pentru deținătorii pute...citeste mai mult
Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (1444) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 08-04-2020
I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult
I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situație nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor și forțelor naturii și nu cred că este cauzată de voința malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător ața cum o spun și Sfinții Părinți și o recunosc mulți oameni de știință, deoarece lumea și existența ei nu sunt rezultatul legilor evoluției și au un sens și o cauză mult mai adâncă, fiind creația lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul și omul...citeste mai mult
Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (2627) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-03-2020
I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult
I. Conștiința, darul neprețuit al lui Dumnezeu pentru om Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înțelesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată și condiționată de cunoașterea adevărului, de cunoașterea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele și să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar și posibilitatea de a face rău și de a trăi în egoi...citeste mai mult
În numele libertăţii de conştiinţă (3532) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Conştiinţă şi libertate Omul este singura fiinţă care, prin facultăţile raţiunii, poate să mediteze asupra existenţei, dar şi asupra gândurilor proprii, astfel spus, posedă capacitatea de a reflecta şi de a interoga, pe sine, şi lumea exterioară, căutând răspunsuri şi, dacă se poate, certitudini la întrebările sale. Reflecţiile asupra gândului dau sensuri existenţiale prin care omul se concepe şi uneori se defineşte pe sine, îşi recunoaşte şi îşi afirmă locul său în lume şi în univers. Încercăm a spune că reflecţia asupra gândului, &ic...citeste mai mult
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Conştiinţă şi libertate Omul este singura fiinţă care, prin facultăţile raţiunii, poate să mediteze asupra existenţei, dar şi asupra gândurilor proprii, astfel spus, posedă capacitatea de a reflecta şi de a interoga, pe sine, şi lumea exterioară, căutând răspunsuri şi, dacă se poate, certitudini la întrebările sale. Reflecţiile asupra gândului dau sensuri existenţiale prin care omul se concepe şi uneori se defineşte pe sine, îşi recunoaşte şi îşi afirmă locul său în lume şi în univers. Încercăm a spune că reflecţia asupra gândului, &ic...citeste mai mult
Ora de religie în şcoli - înfrângere morală a justiţiei, dar şi prilej de mărturisire şi victorie a libertăţii de conştiinţă (3153) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Este regretabil că, în realizarea menirii sale nobile, uneori justiția rămâne la precaritatea fenomenală existențială și nu consfințește prin hotărârile pronunțate realitatea libertății de conștiință, așa cum este fundamentată de gândirea filozofică și teologică, pe care, în puține cuvinte, am încercat să o conturăm în articolul „În numele libertății de conștiință”. Ne referim la Decizia nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a Curții Constituționale a României, [1] prin care instanța constituțională a admis excepția de neconstituționalita...citeste mai mult
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Este regretabil că, în realizarea menirii sale nobile, uneori justiția rămâne la precaritatea fenomenală existențială și nu consfințește prin hotărârile pronunțate realitatea libertății de conștiință, așa cum este fundamentată de gândirea filozofică și teologică, pe care, în puține cuvinte, am încercat să o conturăm în articolul „În numele libertății de conștiință”. Ne referim la Decizia nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a Curții Constituționale a României, [1] prin care instanța constituțională a admis excepția de neconstituționalita...citeste mai mult
LIBERTATEA DE EXPRIMARE (a. libertatea de opinie; b. libertatea de informare; c. libertatea presei) (7259) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-10-2014
I. Reflecții privind fenomenalitatea socială a omului Raportul și, mai mult decât atât, dialectica dintre „ființă” și „existență” nu se suprapun întrutotul cu raportul și dialectica esenței și fenomenului, deoarece sensul și semnificațiile ființei, atât în filozofie, cât și în teologie, nu sunt identice cu categoria esenței. Fără a intra în amănunte, remarcăm că ființa are o dimensiune ontologică, care se manifestă în devenirea sa, spre deosebire de categoria esenței, acceptată cu predilecție în teoria cunoașterii pentru a demarca aparența fenomenală de realitatea p...citeste mai mult
I. Reflecții privind fenomenalitatea socială a omului Raportul și, mai mult decât atât, dialectica dintre „ființă” și „existență” nu se suprapun întrutotul cu raportul și dialectica esenței și fenomenului, deoarece sensul și semnificațiile ființei, atât în filozofie, cât și în teologie, nu sunt identice cu categoria esenței. Fără a intra în amănunte, remarcăm că ființa are o dimensiune ontologică, care se manifestă în devenirea sa, spre deosebire de categoria esenței, acceptată cu predilecție în teoria cunoașterii pentru a demarca aparența fenomenală de realitatea p...citeste mai mult
Libertatea conştiinţei. Implicaţii juridice şi religioase (8674) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-09-2014
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Despre conştiinţă, lege şi libertate Conştiinţa este esenţa şi particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar şi la propria sa fiinţă şi, în mod deosebit, la Fiinţa Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conştiinţă ca fiind „un grai tăcut şi o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca fiinţă spirituală, să îşi regăsească structura sa autentică, dincolo de precarităţile şi patimile existenţiale, într-un cuvânt, să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinit...citeste mai mult
Judecător – Curtea de Apel Piteşti Lector universitar – Universitatea din Piteşti Despre conştiinţă, lege şi libertate Conştiinţa este esenţa şi particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar şi la propria sa fiinţă şi, în mod deosebit, la Fiinţa Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conştiinţă ca fiind „un grai tăcut şi o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca fiinţă spirituală, să îşi regăsească structura sa autentică, dincolo de precarităţile şi patimile existenţiale, într-un cuvânt, să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinit...citeste mai mult