Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Viaţa noastră între minte şi inimă (2596) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 19-02-2020
1. Literatură – emoţie – cogniţie Începem cu un „test”… Citiţi următorul poem: „Doamne,/ Închide-mă-n floare/ să pătez iubirea/ de culori./ Ascunde-mă-n mare/ să mângâi/ trupul ţărânii/ cu valuri./ Presară-mă-n vânt/ să alin patima/ cu adieri./ Scrie-mă-n cuvânt/ să sting aşteptarea/ cu înţelesuri./ Doamne,/ închide-mă-n floare/ ascunde-mă-n mare/ presară-mă-n vânt/ mă scrie-n cuvânt!” (Ovidiu Oana-Pârâu) Întrebarea care se pune acum este despre cheia cu ajutorul căreia deschidem uşa înţelegerii pentru aceste versuri. Putem pricepe ceva din aceste versuri cu ajutorul raţi...citeste mai mult
1. Literatură – emoţie – cogniţie Începem cu un „test”… Citiţi următorul poem: „Doamne,/ Închide-mă-n floare/ să pătez iubirea/ de culori./ Ascunde-mă-n mare/ să mângâi/ trupul ţărânii/ cu valuri./ Presară-mă-n vânt/ să alin patima/ cu adieri./ Scrie-mă-n cuvânt/ să sting aşteptarea/ cu înţelesuri./ Doamne,/ închide-mă-n floare/ ascunde-mă-n mare/ presară-mă-n vânt/ mă scrie-n cuvânt!” (Ovidiu Oana-Pârâu) Întrebarea care se pune acum este despre cheia cu ajutorul căreia deschidem uşa înţelegerii pentru aceste versuri. Putem pricepe ceva din aceste versuri cu ajutorul raţi...citeste mai mult
De ce ne place să minţim şi să fim minţiţi - o perspectivă asupra manipulării (2156) Biserica. Neamul. Politica. Lumea - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 21-11-2017
“Nu vă minţiţi unul pe altul…” (Col. 3, 9) „Astfel, un impozit indirect, chiar dacă este exorbitant, va fi întotdeauna acceptat de mase. Extras zi de zi din obiectele de consum, prin fracţiuni infime, nu stânjeneşte obişnuinţele maselor şi le impresionează prea puţin. Înlocuiţi-l cu un impozit proporţional pe salariu sau pe alte venituri, plătibil într-o singură tranşă – chiar dacă ar fi de zece ori mai puţin împovărător decât celălalt, va stârni proteste anonime. Micilor sume de bani de zi cu zi, invizibile, li se substituie, într-adevăr, o sumă totală relativ ridicată şi, prin urmare, susceptibilă de a genera neplăcere. Ace...citeste mai mult
“Nu vă minţiţi unul pe altul…” (Col. 3, 9) „Astfel, un impozit indirect, chiar dacă este exorbitant, va fi întotdeauna acceptat de mase. Extras zi de zi din obiectele de consum, prin fracţiuni infime, nu stânjeneşte obişnuinţele maselor şi le impresionează prea puţin. Înlocuiţi-l cu un impozit proporţional pe salariu sau pe alte venituri, plătibil într-o singură tranşă – chiar dacă ar fi de zece ori mai puţin împovărător decât celălalt, va stârni proteste anonime. Micilor sume de bani de zi cu zi, invizibile, li se substituie, într-adevăr, o sumă totală relativ ridicată şi, prin urmare, susceptibilă de a genera neplăcere. Ace...citeste mai mult
Învinovăţirea de sine sau asumarea responsabilităţii? - abordare psihopatristică (3220) Viaţa duhovnicească. Milostenia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-08-2017
Ceea ce ne spune astăzi inteligenţa emoţională – concept folosit pentru prima dată în 1985 – despre asumarea responsabilităţii, se ştia cu mult tip înainte. În secolul VI, de pildă, Ava Dorotei de Gaza, medic la bolniţa mănăstirii lui Serid, se remarca „prin analizele fine ale unor virtuţi, patimi şi stări sufleteşti”, distingându-se faţă de Sfântul Ioan Scărarul „prin analize amănunţite şi mai stăruitoare ale stărilor sufleteşti, spre deosebire de „Scara”, care preferă stilul lapidar şi formulările paradoxale” (STĂNILOAE, 1980, pp. 466 – 467). Aceste analize fine şi adânci pe care ava Dorotei le face demonstr&aci...citeste mai mult
Ceea ce ne spune astăzi inteligenţa emoţională – concept folosit pentru prima dată în 1985 – despre asumarea responsabilităţii, se ştia cu mult tip înainte. În secolul VI, de pildă, Ava Dorotei de Gaza, medic la bolniţa mănăstirii lui Serid, se remarca „prin analizele fine ale unor virtuţi, patimi şi stări sufleteşti”, distingându-se faţă de Sfântul Ioan Scărarul „prin analize amănunţite şi mai stăruitoare ale stărilor sufleteşti, spre deosebire de „Scara”, care preferă stilul lapidar şi formulările paradoxale” (STĂNILOAE, 1980, pp. 466 – 467). Aceste analize fine şi adânci pe care ava Dorotei le face demonstr&aci...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (6) - gestionarea relaţiilor (2580) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 27-02-2017
Familia românească azi. Între Est şi Vest Este dincolo de orice îndoială că azi familia reprezintă o miză majoră pentru toată lumea. Nu că ar fi fost vreo perioadă în care familia să fi avut o mai puţină importanţă. Pentru că toţi, volens nolens, facem parte dintr-o familie. Sau creăm o nouă familie. Dar, se pare că azi familia se apropie tot mai tare de zona socială şi instituţională. Se deschid tot mai multe centre sociale de protecţie a familiei, sau de protecţie împotriva violenţei din familie. Sunt chiar numere de telefon care susţin nevoia urgentă de protecţie împotriva uneia sau alteia din formele de abuz familial. Femeile şi copiii, în special, sunt categorii...citeste mai mult
Familia românească azi. Între Est şi Vest Este dincolo de orice îndoială că azi familia reprezintă o miză majoră pentru toată lumea. Nu că ar fi fost vreo perioadă în care familia să fi avut o mai puţină importanţă. Pentru că toţi, volens nolens, facem parte dintr-o familie. Sau creăm o nouă familie. Dar, se pare că azi familia se apropie tot mai tare de zona socială şi instituţională. Se deschid tot mai multe centre sociale de protecţie a familiei, sau de protecţie împotriva violenţei din familie. Sunt chiar numere de telefon care susţin nevoia urgentă de protecţie împotriva uneia sau alteia din formele de abuz familial. Femeile şi copiii, în special, sunt categorii...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (5) - conştiinţă socială şi empatie - (2673) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 29-01-2017
Am putut constata până acum ca QE-ul dispune de două dimensiuni mari şi late: una personală şi cealaltă interpersonală. Aspectul personal l-am discutat până acum în studiile-eseu anterioare şi am consemnat că se referă la autocunoaştere, conştiinţă de sine, autocontrol şi motivaţie. Oarecum este vorba despre persoana in se. Celălalt aspect, cel interpersonal, vizează obiectul studiului prezent şi marchează conştiinţa socială sau, oarecum zis, empatia. Tot la dimensiunea interpersonală mai intră şi strategiile de gestionare a relaţiilor de care ne vom ocupa în studiul din numărul următor al revistei de faţă. Oricum, aceste două dimensiuni sunt interdepedente. În relaţii...citeste mai mult
Am putut constata până acum ca QE-ul dispune de două dimensiuni mari şi late: una personală şi cealaltă interpersonală. Aspectul personal l-am discutat până acum în studiile-eseu anterioare şi am consemnat că se referă la autocunoaştere, conştiinţă de sine, autocontrol şi motivaţie. Oarecum este vorba despre persoana in se. Celălalt aspect, cel interpersonal, vizează obiectul studiului prezent şi marchează conştiinţa socială sau, oarecum zis, empatia. Tot la dimensiunea interpersonală mai intră şi strategiile de gestionare a relaţiilor de care ne vom ocupa în studiul din numărul următor al revistei de faţă. Oricum, aceste două dimensiuni sunt interdepedente. În relaţii...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (4) - Motivaţia (2802) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 29-12-2016
Motivaţia este sursa energetică, forţa motrică a întreprinderii şi a acţiunii. Decalajul dintre starea prezentă şi starea dorită energizează într-un fel sau altul dinamica personalităţii. Tocmai acest decalaj între unde sunt şi unde vreau să fiu face posibilă tensiunea motivaţiei. Nu intrăm acum în polemici terminologice pe seama diferenţelor semantice dintre motiv şi scop, dintre motivaţie şi finalitate, pentru simplu motiv că, aşa cum vom vedea, acţiunile omului presupun ambele capete energetice. Michael Jordan, celebrul baschetbalist, pe vremea când era un no name se lupta să intre în echipa de baschet a liceului. C...citeste mai mult
Motivaţia este sursa energetică, forţa motrică a întreprinderii şi a acţiunii. Decalajul dintre starea prezentă şi starea dorită energizează într-un fel sau altul dinamica personalităţii. Tocmai acest decalaj între unde sunt şi unde vreau să fiu face posibilă tensiunea motivaţiei. Nu intrăm acum în polemici terminologice pe seama diferenţelor semantice dintre motiv şi scop, dintre motivaţie şi finalitate, pentru simplu motiv că, aşa cum vom vedea, acţiunile omului presupun ambele capete energetice. Michael Jordan, celebrul baschetbalist, pe vremea când era un no name se lupta să intre în echipa de baschet a liceului. C...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (3) - autocontrolul (2778) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 30-11-2016
Am văzut în articolul precedent cât de important este să avem conştiinţă de sine, adică să ştim ce şi de ce se întâmplă anumite lucruri în universul nostru interior. Mai facem un pas acum înspre ce facem cu ceea ce descoperim despre noi înşine. Pentru că una este să ştim unde este un vulcan şi că e posibil să erupă la un moment dat, şi cu totul altceva să simţim bubuiturile interioare ale vulcanului înainte ca el să împrăştie lava afară. Tocmai aceasta este funcţia autocontrolului şi care se manifestă mai cu seamă în spaţiul interpersonal. În familie, e cu atât mai important să posezi capacitatea presimţirii, ca să te poţi pregăti din ...citeste mai mult
Am văzut în articolul precedent cât de important este să avem conştiinţă de sine, adică să ştim ce şi de ce se întâmplă anumite lucruri în universul nostru interior. Mai facem un pas acum înspre ce facem cu ceea ce descoperim despre noi înşine. Pentru că una este să ştim unde este un vulcan şi că e posibil să erupă la un moment dat, şi cu totul altceva să simţim bubuiturile interioare ale vulcanului înainte ca el să împrăştie lava afară. Tocmai aceasta este funcţia autocontrolului şi care se manifestă mai cu seamă în spaţiul interpersonal. În familie, e cu atât mai important să posezi capacitatea presimţirii, ca să te poţi pregăti din ...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (2) - conştiinţa de sine (2621) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 31-10-2016
„El ne dă târcoale la fiecare şi, ca un duşman care asediază pe cei închişi într-o cetate, cercetează zidurile şi caută să găsească dacă avem vreo parte a corpului mai puţin sigură şi mai puţin întărită prin armele credinţei, pentru ca pe acolo să-şi facă drum şi să pătrundă în interior.” - Sfântul Ciprian al Cartaginei „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” - Socrate A fi conştient de sine sau a avea ştiinţa sinelui înseamnă a coborî la adâncimea fiului risipitor şi întors în spaţiul identitar al propriei familii. Mânaţi la adânc! ...citeste mai mult
„El ne dă târcoale la fiecare şi, ca un duşman care asediază pe cei închişi într-o cetate, cercetează zidurile şi caută să găsească dacă avem vreo parte a corpului mai puţin sigură şi mai puţin întărită prin armele credinţei, pentru ca pe acolo să-şi facă drum şi să pătrundă în interior.” - Sfântul Ciprian al Cartaginei „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” - Socrate A fi conştient de sine sau a avea ştiinţa sinelui înseamnă a coborî la adâncimea fiului risipitor şi întors în spaţiul identitar al propriei familii. Mânaţi la adânc! ...citeste mai mult
Familie şi inteligenţă emoţională (1) - articol program (3736) Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 27-09-2016
Introducere metodologică Familia este o realitate interpersonală imună la ideologizare. Tocmai pentru firescul ei. Aşa cum nici un om nu poate merge în mâini decât numai în mod excepţional, tot astfel, atacul asupra familiei, de orice tip ar fi, nu poate reprezenta decât excepţia care întăreşte regula firescului. Familia este mai presus de apărare şi de justificare. Oare mai poate pune cineva la îndoială pe “a mânca”, “a gândi”, “a comunica”, “a simţi”, “a iubi”? A face apologia firescului mi se pare cel puţin dovada nesiguranţei, a incertitudinii. Cu un anumit exces de zel î...citeste mai mult
Introducere metodologică Familia este o realitate interpersonală imună la ideologizare. Tocmai pentru firescul ei. Aşa cum nici un om nu poate merge în mâini decât numai în mod excepţional, tot astfel, atacul asupra familiei, de orice tip ar fi, nu poate reprezenta decât excepţia care întăreşte regula firescului. Familia este mai presus de apărare şi de justificare. Oare mai poate pune cineva la îndoială pe “a mânca”, “a gândi”, “a comunica”, “a simţi”, “a iubi”? A face apologia firescului mi se pare cel puţin dovada nesiguranţei, a incertitudinii. Cu un anumit exces de zel î...citeste mai mult