Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Predici. Cateheze. PastoraţieNr. vizualizari: 1619

Sfintele mironosițe și femeile creștine de astăzi

Arhim. Sofian Boghiu
Tags: femeia; mama;
Sfintele mironosițe și femeile creștine de astăzi

 

Dupa cum știți, Duminica a treia după Înviere este Duminica femeilor Mironosițe, a credincioaselor, a gospodinelor, celor care întrețineți viața în familie și în lume. Trebuie să fiți fericite că aveți din partea lui Dumnezeu o atenție deosebită. Și iată, prin Maica Domnului și prin sfintele femei purtătoare de mir, și dumneavoastră aveți cinstea aceasta de a avea o Duminică în an, în care sunteți cinstite în chip deosebit. Dumnezeu să vă înmulțească harul și darul Sfântului Duh și darul dragostei creștine să fie cu adevărat cu dumneavoastră, ca să fiți ce trebuie să fiți, să întrețineți căldura creștină în familie și buna înțelegere. Pentru că în familie cunoașteți ce dezastru este astăzi. Nu le mai amintim pentru că știți dumneavoastră mai bine decât mine.

De aceea, cei care veniți la biserică, care vă rugați lui Dumnezeu și aici la biserică și acasă la dumneavoastră, dacă vă rugați cu luare aminte, cu dragoste, cu smerenie și cu stăruință, veți avea ajutor permanent din partea lui Dumnezeu și veți fi mângâiate în necazurile dumneavoastră. S-a vorbit și vorbim și astăzi despre Duminica aceasta a sfintelor femei purtătoare de mir. Nu uitați că dumneavoastră, toate femeile creștine ortodoxe și fiicele dumneavoastră sunteți mironosițele Bisericii Ortodoxe de astăzi și din toate timpurile.

Copilele și tinerele fiice aduc Mir lui Hristos viața lor curată, fecioria, rugăciunea și ascultarea de părinți. Studentele și tot tineretul feminin care vin regulat la biserică, aduc și ele Mântuitorului Hristos, ca un Mir cu bună mireasmă, râvna lor pentru toată fapta bună, milostenia către cei din suferință și ascultarea de părintele lor duhovnicesc. Mamele creștine aduc Stăpânului Hristos cel mai prețios Mir creștin, adică nașterea, creșterea și educarea copiilor lor în frica de Dumnezeu. Iar mamele în vârstă, bunicile și văduvele care sunt nelipsite din sfintele biserici, aduc lui Dumnezeu mirul lacrimilor, al rugăciunilor și păstrează cu sfințenie evlavia ortodoxă pe care o moștenim din moși strămoși.

Iată deci că și dunmeavoastră, fiicele Bisericii Ortodoxe de astăzi, sunteți urmașele mironosițelor din vremea lui Hristos și purtați în inimă buna mireasmă a credinței, a rugăciunii și a iubirii creștine. Numai de veți alerga cu evlavie la biserică împreună cu copiii dumneavoastră, precum alergau odinioară sfintele mironosițe la Mormântul lui Hristos. Despre sfintele femei vă mai pot spune că au fost momente în viața Mântuitorului Hristos, când ele erau mai curajoase decât Apostolii. De pildă, în momentul prinderii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, Apostolii toți L-au părăsit, afară de Sfântul Evanghelist Ioan, iar Petru Îl și trădează și se jură de trei ori că nu-L cunoaște pe Iisus Hristos. Însă femeile, îl urmau de departe, atât la sinedriu cât și pe drumul Golgotei. Îl însoțesc când Mântuitorul cade sub povara Crucii, iar mironosița Veronica Îl șterge cu mahrama, care devine prima icoană cu chipul lui Hristos. Toate mironosițele privesc cum Îl bat în cuie și-L răstignesc între cei doi tâlhari; aud ultimele cuvinte ale Mântuitorului și plâng cu lacrimi amare când Hristos își dă duhul, zicând: Săvârșitu-s-a!

După răstignire, când Apostolii erau ascunși de frica iudeilor, femeile, cu noaptea în cap, se apropie de Sfântul Mormânt ca să ungă trupul Domnului, cum era obiceiul la evrei. Și tocmai atunci când ajung acolo și căutau trupul Domnului, găsesc mormântul Lui deschis și gol, iar un înger le spune că Hristos a înviat, și le arată giulgiul înfășurat alături.

Maria Magdalena, această mironosiță bărbătoasă căreia Iisus îi scoate șapte duhuri din ființa ei și o face cea mai aprigă apărătoare a creștinismului și mărturisitoare a lui Hristos, plângea la mormânt când celelalte femei plecaseră. Ea căuta trupul Domnului, însă mormântul era gol. Apoi întâlnește pe cineva la mormânt și credea că este grădinarul. De accea îl întreabă: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica (Ioan 20, 15). Atunci acel grădinar, Care era Iisus Hristos, îi spune pe nume: Maria! Tonul pe care l-a folosit Iisus Hristos, accentul cu care a spus, au făcut ca Maria să-L recunoască. Deși era același Iisus Hristos în carne și oase, cum Se arată El mai târziu către Apostoli, însă avea ceva schimbat. Fără îndoială era înfățișarea Sa dumnezeiască, chipul Său transfigurat. De aceea nu era recunoscut decât de cei care aveau cu adevărat inima curată și ochi inimii luminați.

Atunci Maria L-a recunoscut și a căutat să se apropie de El. Și Iisus i-a spus: Nu te atinge de Mine, căci încă nu M-am suit la Tatăl Meu. Mergi la frații Mei și le spune: Mă sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru și la Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru! Nu după mult timp, Mântuitorul se arată ucenicilor Săi în Galileea, pe muntele Eleonului. Acolo avea să-i găsească Iisus pe Apostoli adunați după înviere.

Iată deci, că aceste sfinte femei au fost în preajma lui Iisus cel înviat, care Se arată din când în când, ca să-i obișnuiască pe toți cu trupul Său înviat, pentru că era o mare minune, căci până atunci nimeni nu văzuse un trup înviat. Este vorba despre Hristos, Care a fost mort cu trupul și dovedit ca mort, pentru că a fost răstignit pe Cruce. Apoi s-a făcut această verificare, împungând ostașii cu sulița în coasta Lui, din care a ieșit sânge și apă, cum spune Sfântul Evanghelist Ioan (Ioan 19, 34). Semnele mortului te lăsa convins că era mort. De aceea au predat trupul lui Hristos, în mâinile lui Iosif și Nicodim ca să-L îngroape.

Ei Îl pun în mormânt pe Iisus Hristos, pecetluiesc mormântul cu o lespede foarte grea, ca să nu poată niciun apostol să-L caute și să-I fure de acolo. Dar, cu toate aceste măsuri, Iisus răzbește pietrele groase și grele și, prin înviere, iese afară cu dumnezeiasca Sa putere, încât îi încredințează, în timp de patruzeci de zile, pe Apostoli și pe femeile mironosițe și pe alte sute de persoane, că Iisus Hristos a înviat din morți. Astfel Hristos, prin înviere, este o garanție a învierii noastre. Pentru că așa cum Iisus Hristos a înviat din morți, cum spune Sfântul Apostol Pavel, așa și noi vom învia din morți.

Deși mergem cu trupul în mormânt și ne acoperă cu țărână și ne mănâncă viermii, încât trupul se transformă în praf și pulbere, această pulbere va învia și se va reface trupul nostru și vom fi ca și acum, aceleași persoane; și ne vom uni cu sufletul viu și vom forma același om, același bărbat, aceeași femeie care am fost și pe pământ și, după faptele noastre bune sau rele, vom trece dincolo, la judecata lui Dumnezeu, și vom petrece veșnicia întreagă așa cum ne-am dus viața în aceasta lume.

 

Părintele Sofian Boghiu

sursa foto: theologhia.wordpress.com

08-05-2015
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu