Adunarea Consiliului Mondial al Bisericilor (EXT)

Adunarea CMB - Coreea 2013

     Biserica Ortodoxă:Căsătoria, uniunea între bărbat şi femeie. Despre Prigonirea creştinilor

„Biserica trebuie să apere înțelegerea creștină tradițională a căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, care este cea mai importantă misiune în creșterea copiilor. Din păcate, nu toate Bisericile creștine de astăzi au curajul și hotărârea de a apăra idealurile biblice, dimpotrivă, se lasă dominate de ideologia seculară din dorinţa de a îl atrage pe omul modern.

În ultimii ani, persecuția creștinilor a fost enormă. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, la fiecare cinci minute în lume moare un creștin pentru credință. În fiecare an, mai mult de 100.000 de creștini mor de o moarte violentă!  Informații despre oprimarea creștinilor provin din Irak, Siria, Egipt, Sudan, Afganistan, Pakistan și multe alte țări. Frații și surorile noastre sunt uciși, expulzați din casele lor, separat de familia și prietenii lor, lipsiți de dreptul de a practica religia lor și de a crește copiii în conformitate cu convingerile lor religioase. Creștinii sunt comunitatea religioasă cea mai persecutată din lume.” (fragmente din discursul unui ierarh ortodox participant la Adunarea CMB)

În perioada 30 octombrie – 8 noiembrie 2013, în Republica Coreea, a avut loc a X-a Adunare a Consiliului Mondial al Bisericilor - CMB. Tema Adunării CMB - forul suprem deliberativ al Consiliului, reunit o dată la 7-8 ani - a fost „God of life, lead us to justice and peace“ („Dumnezeule al vieţii, condu-ne spre dreptate şi pace!“).

Conform datelor oficiale furnizate de organizatori s-au înregistrat 2.663 de participanţi, din care 300 au reprezentat Bisericile membre CMB, din 141 de ţări. Procentajul prezenţei ortodoxe la acest eveniment internaţional a fost de aproximativ 25%. Consiliul Mondial al Bisericilor a fost înfiinţat în anul 1948, cuprinde în prezent 345 de Biserici, denominaţiuni şi asociaţii de Biserici creştine din peste 140 de ţări de pe întregul glob. Biserica Ortodoxă Română este membră a Consiliului din anul 1961. BOR a fost reprezentată la Busan de o delegaţie formată din 14 persoane, condusă de către ÎPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi exarh patriarhal. Prezenţa românească la evenimentul organizat pe teritoriul sud-coreean a fost marcată şi de participarea a trei teologi în cadrul programului „Institutul Teologic Ecumenic Global (ITEG)“.  (sursa: Ziarul Lumina)

Nota redacţiei: Nu toate Bisericile ortodoxe fac parte din CMB, între cele care au ales fie să părăsească definitiv sau temporar acest forum ecumenic, fie să nu facă niciodată parte din el, numărându-se Bisericile Ortodoxe din Georgia, Serbia, Bulgaria, Patriarhia Ierusalimului. Şi Biserica Ortodoxă a Greciei a avut o tentativă de a părăsi CMB, dar Sinodul grec a decis contrariul. Participarea Bisericii Ortodoxe Române la lucrările CMB este controversată şi chiar contestată nu numai de diferite asociaţii ortodoxe, ci şi de unii clerici. În încheierea articolului, vom detalia acest subiect.

Tematici în cadrul Adunării CMB

Pe parcursul celor 10 zile de dialog s-au purtat discuţii pe teme biblice, conversaţii teologice, dar şi dezbateri pe diferite subiecte de actualitate globală (între care amintim cele referitoare la misiune, unitate, dreptate şi pace). Uneori discuţiile au fost aprinse şi contradictorii, poziţia Bisericii Ortodoxe evidenţiindu-se ca fermă cu privire la secularizarea societăţii şi compromisurile politice şi morale impuse omului modern. Au fost denunţate efectele dezastruoase ale infanticidului, violului, sclaviei şi oprimării, au fost exprimate opinii privind egalitatea între sexe şi relaţiile inter-religioase, schimbările climaterice dramatice sau pacea în peninsula coreeană.

Contribuţia BOR la dezbateri

Delegaţii români au fost călăuziţi de dorinţa de a prezenta celor de alte confesiuni creştine bogăţia învăţăturii şi frumuseţea spiritualităţii Ortodoxiei. Mărturia ortodoxă a fost încununată de săvârşirea Sfintei Liturghii în bisericile ortodoxe din oraşele Seul şi Busan, în mijlocul comunităţilor ortodoxe locale, care desfăşoară o misiune rodnică în cadrul societăţii sud-coreene.

Contribuţia Bisericii noastre, apreciată în mod deosebit nu doar de ortodocşii prezenţi, ci şi de reprezentanţi ai altor Biserici creştine, a fost evidenţiată de prezentarea susţinută de IPS Mitropolit Nifon la plenara despre unitate, din data de 5 noiembrie. Astfel, Înaltpreasfinţia Sa a ţinut să precizeze: „Cea mai mare speranţă a noastră este ca, împreună, să ajungem la o mai bună înţelegere a credinţei creştine, prin păstrarea Adevărului în dragoste (cf. Efeseni 4, 15), dialog şi unitate. Aceasta este o expresie a naturii soborniceşti a adevăratei Biserici, aşa cum a fost dintru început (conform celor afirmate de primul Sinod Apostolic, F. Ap., cap. 15). Scopul nostru este nu de a crea o nouă Biserică, ci de a restaura Biserica cea una în continuitatea sa neîntreruptă şi în deplinătatea sa sacramentală… Să ne reamintim toţi creştinii adunaţi aici că este o datorie a noastră de a apăra valorile morale tradiţionale creştine, în special valoarea familiei.“ (basilica.ro)

Mesajul Bisericii Ortodoxe Ruse

Între cei 21 de reprezentanţi ai Patriarhiei Rusiei s-a aflat şi Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, Preşedintele Departamentului patriarhal pentru relaţiile externe ale Bisericii Ruse. El a spus în alocuţiunea sa: “Noi participăm la lucrările Consiliului Mondial al Bisericilor având ca obiectiv mărturisirea Ortodoxiei în faţa lumii eterodoxe”, arătând prin aceasta că eforturile ecumenice ale ortodoxiei nu sunt pentru un sincretism inter-confesional, ci pentru mărturisirea de credinţă adevărată a celor 7 soboare ecumenice ale Bisericii lui Hristos. (sursa) 

Ierarhul rus s-a pronunţat ferm împotriva a ceea ce a numit „secularismul agresiv şi islamizarea radicală”. Denunţând distrugerea valorilor familiei tradiţionale şi creşterea numărului relaţiilor între persoane de acelaşi sex, el a acuzat unele Biserici de renunţarea la învăţături creştine esenţiale pentru a face învăţătura morală mai atractivă pentru tendinţele seculare moderne. Termenii folosiţi de el precum “rolul tradiţional al mamei ca protectoare a inimii familiei” – în timp ce datoria tatălui este aceea de a-i învăţa pe copii responsabilitatea socială – au trezit reacţii înflăcărate, chiar şi din partea celor care împărtăşesc multe dintre îngrijorările lui. Atât Mitropolitul Ilarion cât şi un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice Ortodoxe au cerut WCC să îşi concentreze energia şi resursele asupra combaterii persecuţiei creştinilor din ţările din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu. (sursa)

Rezultate ale Adunării CMB

Unul dintre documentele importante adoptate la reuniunea CMB este Declaraţia privind prezenţa şi mărturia creştinilor din Orientul Mijlociu. Documentul reaminteşte că în luna mai 2013, în Liban, CMB şi Consiliul Bisericilor din Orientul Mijlociu au concluzionat că efectele crizei regionale se resimt la nivel global şi se manifestă prin radicalismul islamic, propagarea violenţei şi insecurităţii, a sărăciei şi discriminării, mai ales pe criterii de apartenenţă religioasă.

Rădăcinile creştinismului din Orientul Mijlociu încep din epoca Mântuitorului şi se întrepătrund din Betleemul Iudeii, până în Egipt, Galileea, Ierusalim, cuprinzând cedrii Libanului şi drumul spre Damasc al convertirii Sf. Apostol Pavel. De aceea, dorinţa creştinilor de a-şi duce mai departe existenţa în aceste locuri este justificată în primul rând prin participarea directă la evoluţia societăţii şi progres în toate domeniile sociale şi nu trebuie impusă printr-un sistem politic. Cuvântul de ordine pentru confesiunile din Orient trebuie să fie convieţuirea paşnică.  Actualele conflicte şi mişcări de stradă din Siria, Irak, Iran, Palestina au provocat o catastrofă umanitară soldându-se cu milioane de refugiaţi, zeci de mii de morţi, răniţi, persoane răpite şi torturate pentru credinţa creştină. O situaţie specială este în Ierusalim, unde evreii discriminează nu numai pe creştini, ci şi deopotrivă pe musulmani.

Prin urmare, CMB îşi reafirmă sprijinul pentru creştinii din zonă, a căror prezenţă este legitimată chiar de Sfânta Scriptură, solicită tuturor Bisericilor membre să ajute sub toate formele comunitatea creştină din Orientul Mijlociu, face un apel către Organizaţia Naţiunilor Unite să se implice prin diferitele sale programe pentru refugiaţi şi împotriva discriminării. Totodată, CMB face un apel ferm pentru eliberarea celor doi mitropoliţi ortodocşi răpiţi în luna aprilie în Siria, în timp ce mijloceau pentru eliberarea a doi creştini închişi pe nedrept.

Un alt document adoptat de CMB este Declaraţia de unitate. Recunoscători lui Dumnezeu pentru darul creaţiei, dar oscilând între nădejdea profundă şi disperarea nemărginită, oamenii din ziua de astăzi trăiesc în diversitate culturală, rasială, politică, religioasă. Pe de o parte răspândirea creştinismului în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii este îmbucurătoare, pe de altă parte, prigoana împotriva creştinilor recapătă proporţii de catastrofă.

De aceea, CMB reafirmă angajamentul la unitate pentru urmărirea triumfului Binelui, a credinţei în Mântuitorul Hristos şi deschiderea pentru dialog şi creşterea încrederii între Biserici. (sursa)

Un alt apel important al Adunării CMB, precum şi al altor grupuri de unificare a Coreei, se accentuează în contextul în care Coreea de Nord pare că se pregăteşte să dezvolte o rachetă balistică intercontinentală. Prin urmare, Consiliul Mondial al Bisericilor doreşte să se implice în această situaţie, intervenind acolo unde căile diplomatice nu mai dau rezultate.

Cu privire la organele de conducere, în cadrul întrunirii au fost numiţi membrii în Comitetul Central şi, respectiv, în Comitetul Executiv. S-au ales preşedinţii CMB, care vor rămâne în funcţie până la viitoarea Adunare Generală. Din partea Bisericilor Ortodoxe Răsăritene, a fost ales pentru un mandat de opt ani Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, iar din partea Bisericilor Vechi-Orientale preşedinţia i-a revenit Sanctităţii Sale Karekin al II-lea, Patriarh Catolicos al tuturor armenilor. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române în Comitetul Central sunt: IPS Mitropolit Nifon şi pr. dr. Michael Tiţa, consilier patriarhal.

Comitetul Central al CMB este ales pe o perioadă de opt ani de către forul deliberativ, Adunarea Generală, şi este alcătuit din 150 de persoane alese dintre delegaţii oficiali ai Bisericilor membre prezente la Busan. (a consemnat Cristina Roman)

Controverse privind participarea Bisericilor Ortodoxe la CMB

Rezoluţia Bisericii Ortodoxe a Bulgariei

„După un veac întreg de participare a Ortodoxiei la Mişcarea Ecumenică şi o jumătate de secol de participare activă a ei la Consiliul Mondial al Bisericilor nu se observă o dezvoltare pozitivă în dialogul multilateral între creştini. Dimpotrivă, distanţarea dintre ortodocşi şi protestanţi apare din ce în ce mai pronunţată, având în vedere înmulţirea cu zecile a sectelor în sânul Bisericilor Protestante, care perturbă conştiinţa ortodoxă a creştinilor nu numai la noi, ci şi în toate ţările ortodoxe, apărând şi multe devieri faţă de concepţiile iniţiale ale Consiliului Mondial al Bisericilor. Având în vedere cele sus-menţionate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare la şedinţa sa plenară din 09.04.1998 a hotărât să întrerupă participarea sa viitoare la CMB.” Cancelariei Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare

Rezoluţie a Bisericii Ortodoxe a Serbiei din 1997 (ca urmare a presiunilor politice, în 1998 Biserica Sârbă a revenit asupra acestei declaraţii, iar în prezent este membru CMB)

„Sfânta Adunare a Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a hotărât în Sfântul Sinod întrunit în mai-iunie 1997, ca Biserica Sârbă să se retragă din CMB, adică a hotărât ca Biserica Sârbă să nu mai fie membru organic al acestei organizaţii. În explicarea acestei hotărâri, episcopii au afirmat că CMB a fost creat ca o exprimare a dorinţei de intermediere a unei “biserici unite”, îndeosebi în rândul fracţiunilor din lumea protestantă (începand cu 1910). Precum am văzut, Bisericile Ortodoxe, fiecare în felul său, au participat regulat la aşa-zisa Mişcare Ecumenică, îndeosebi după 1920, pentru a împlini porunca lui Hristos “ca toţi să fie una” (Ioan 17:11).

(…) Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe explică şi îndreptăţeşte hotărârea de retragere din CMB precum urmează:

1. Pentru că CMB a început să-şi neglijeze în activităţile sale poziţia iniţială privind unitatea de credinţă, ca o pre-condiţie a unităţii Bisericii;

2. Pentru că CMB a început să aibă natura şi statutul unei super-biserici acceptând teoria anglicană “a ramurilor”, inacceptabilă pentru Ortodoxie;

3. Pentru că CMB este tot mai influenţat de secularism;

4. Pentru că prin organizarea CMB, în care comunităţile protestante deţin majoritatea covârşitoare, Biserica Ortodoxă nu poate fi reprezentată corespunzator devenind minoritară şi fără putere în a influenţa deciziile CMB;

5. Deoarece chestiunile credinţei şi rânduielilor, precum şi unitatea în credinţă şi în adevărata şi unica Biserică a lui Hristos sunt tot mai neglijate în cercurile oficiale ale CMB din pricina pragmatismului şi a politicilor seculare de zi cu zi;

6. Pentru că cercurile oficiale ale mişcării ecumeniste sunt dominate de duhul şi organizarea sincretismului religios;

7. Pentru că unii dintre cei mai importanţi membri ai CMB (cum ar fi Biserica Anglicană) introduc noi tradiţii şi practici “bisericeşti” pe care le îndreptăţesc canonic, obiceiuri care primejduiesc învăţăturile evanghelice şi întreaga tradiţie creştină a Rasaritului şi a Apusului (de exemplu, hirotonirea femeilor în “episcopi” şi “preoţi”), creând o “neo-biserică” cu ordine, ecleziologie şi morală cu totul apostată;

8. Pentru că CMB tolerează în rândul membrilor săi unele comunităţi creştine care acceptă şi binecuvântează practici sexuale nefireşti şi împotriva naturii (cununia persoanelor de acelaşi sex – lesbiene, homosexuali);

9. Pentru că acest duh ecumenist, sincretist şi secularist se transmite şi în anumite cercuri ortodoxe, îndeosebi în rândul diasporei şi în zonele mixte, unde inter-comuniunea şi rugăciunile împreună cu neortodocşii au devenit o practică frecventă ;

10. Pentru că apartenenţa organică în CMB pricinuieşte sminteală şi dezbinări puternice în rândul bisericilor ortodoxe locale slăbind unitatea Ortodoxiei;

Pentru toate motivele date mai sus, Biserica Ortodoxa Sârbă îşi anunţă retragerea din CMB şi renunţă la a mai fi membru organic al acestei organizaţii.”

România. Peţiţie online pentru ieşirea BOR din CMB

Cu puţin timp înaintea începerii lucrărilor Adunării CMB din Coreea, în spaţiul virtual românesc a apărut şi a început a fi promovată o Petiţie prin care se cere Patriarhiei ca BOR să părăsească „captivitatea babilonică a CMB”. În argumentaţia la petiţie se arată că: „Biserica este Una, nu există mai multe Biserici. De aceea chiar simpla prezenţă ca membru într-un organism care are denumirea de “biserici” întunecă singura Biserică şi anume Biserica Ortodoxă, singura în care omul se poate mântui… E necesar să facem misiune în occident, dar CMB este organismul care împiedică misiunea Bisericii. CMB pune pe picior de egalitate toate ereziile denumindu-le “biserici”, deci Biserica Ortodoxă, care are în conştiinţa Ei că este singura Biserică (conform Crezului), nu poate să discute pornind de la ideea că ar fi egală cu toate ereziile. Modul în care Biserica Ortodoxă poate face misiune este în afara CMB, care tocmai împiedică misiunea Bisericii, din moment ce consideră toate ereziile a fi “biserici” si având mântuire.” (sursa: ortodoxiacatholica)