(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Biserica. Neamul. Politica. LumeaNr. vizualizari: 713

Un monument inedit în inima Daciei, la poalele Sarmizegetusei: Troița de la Grădiștea de Munte

Nicoleta Bârsan, Valentin Avram
Tags: Sarmizegetusa; Dacia; Fratia Ortodoxa; daci;
Un monument inedit în inima Daciei, la poalele Sarmizegetusei: Troița de la Grădiștea de Munte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La poalele cetății dacice Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a regelui Decebal, a fost ridicată o troiță, care amintește de autohtonii secolelor I-VI, de pe teritoriul Daciei, care au făcut misiune creștină răspândind credința ortodoxă în rândul poporului băștinaș, dar și în alte părți ale lumii. Sfințirea troiței a fost făcută, la data de 31 iulie 2021, de către un sobor de 11 preoți condus de pr. Dumitru Diniș, consilier al Episcopiei Devei și Hunedoarei.

Organizatorii au fost: "Asociația Sarmizegetusa Regia", cu sediul în Grădiștea de Munte, în colaborare cu "Frăția Ortodoxă Sf. M. Mc. Gheorghe purtătorul de biruință", cu sediul în Ploiești.

Troița este sculptată în lemn de stejar de către artista Camilia Filipov din Republica Moldova, absolventă a Facultății de Artă din Cluj-Napoca. Cuprinde elemente din arta dacică și perioada creștinismului primar din Dacia primelor secole, capul de lup, specific stindardului dacic, precum și însemnele IS.HR.NI.KA. (XP). La mijlocul troiței este crucea Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus Harul lui Hristos pe teritoriul Daciei. Președintele asociației Sarmizegetusa Regia, domnul Mihai Alionescu, spune că troița a fost sculptată la schitul "Sfinții Români" de pe Valea Rea în satul Grădiștea de Munte, iar artista Camilia Filipov a făcut lucrarea fără pretenții materiale: "A pus mult suflet în lucrarea sa. A făcut cu multă dăruire. Când treceam pe lângă locul unde lucra o vedeam cum dădea cu dalta în lemn și mă gândeam că încă Dumnezeu ne-a binecuvântat cu oameni care să facă lucruri frumoase."

La sfârșit au luat cuvântul, pr. Mihai Ciolocoi din Costești, pr. Dumitru Diniș din Deva, pr. Eftimie Mitra de la schitul "Sfinții Români" din Grădiștea de Munte, iar din partea organizatorilor, Dan Grăjdean - conducătorul Frăției Ortodoxe și Alexandru Strîmbei - vicepreședintele Asociației Sarmizegetusa Regia. Membrii Frăției Ortodoxe au fost prezenți în număr mare la ceremonia de sfințire, fiind îmbrăcați în costume populare și purtând drapele tricolore.

Pr. Dumitru Diniș a transmis binecuvântarea episcopului Gurie al Devei și Hunedoarei celor care au ridicat troița, dar și celor prezenți la momentul solemn. În cuvântarea sa, pr. Diniș a îndemnat să se facă un recurs la istorie menționând: "Istoria acestui neam se fundamentează pe cuvântul scripturii și pe piatra credinței care este Hristos… Suntem într-un loc al etnogenezei noastre incipiente. Suntem în locul în care, când credeam că totul este pierdut, acum 2000 de ani, strămoșii noștri au înțeles că Hristos și crucea Sa ne pot duce mai departe. Aceasta au făcut-o lipindu-se de Hristos!". De asemenea, pr. Dumitru Diniș, a menționat că unitatea strămoșilor noștri autohtoni de pe teritoriul Daciei a fost păstrată prin credință: "prin semnul crucii lui Hristos". În acest context a amintit că: "Dacii cei nemuritori și deștepți prin fire, cum spunea Iordanes, au sesizat că de fapt legea pe care și ei o primiseră de la Zalmoxis, de la Deceneu, de la Comosicus, de la toți ceilalți…, s-a dat prin aceia, dar Harul și Adevărul au venit prin Iisus Hristos!". În cuvântarea sa, consilierul episcopal Dumitru Diniș a amintit de succesiunea apostolică de la Sfinții Apostoli până în prezent, ceea ce arată continuitatea noastră de la formarea poporului român și primii misionari creștini autohtoni din Dacia, până în zilele noastre.

Din partea Frăției Ortodoxe Sfântul M. Mc. Gheorghe, a vorbit Dan Grăjdean, de profesie militar. Acesta a menționat că de-a lungul istoriei au fost multe popoare care au stăpânit diferite ținuturi, printre care și tracii din care făceau parte geto-dacii: "Toate aceste popoare care au reușit să fie puternice de-a lungul istoriei lumii, au căzut rând pe rând și s-au înlocuit… Iată că toate aceste popoare au fost risipite și a rămas un singur popor care se ridică, poporul lui Hristos, creștinii. Suntem aici pentru că, așa cum au spus părinții mai devreme, ai noștri strămoși daci au avut acea înțelepciune să zică «Da băi uite, s-a împlinit legea. A venit Hristos. Nu mai este Zalmoxe, nu mai există nu știu ce împărați sau zei cum au avut grecii sau romanii» Au avut puterea și limpezimea minții să vadă ce înseamnă Hristos… Dacii au știut să treacă la un nivel superior. Au știut ce înseamnă faptul că nu pot să reziste prin puterea armelor singuri, fără arma asta (arătând spre cruce, troiță)."  Liderul Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdean, a amintit de anumite perioade din istoria Ardealului când românii, fiind sub ocupație austriacă, au știut să își păstreze valorile naționale cu ajutorul Bisericii, a credinței să nu se lase asimilați timp de sute de ani. A mai amintit de o perioadă grea din istoria Olteniei când un haiduc cu numele Papură Vodă a luptat pentru păstrarea unității și identității naționale. Printre altele, Dan Grăjdean a făcut un îndemn la unitate și rezistență națională în jurul Bisericii și a familiei firești așa cum au făcut înaintașii poporului român.

Inginerul silvic Alexandru Strîmbei, vicepreședintele Asociației Sarmizegetusa Regia a amintit de câțiva misionari creștini autohtoni din Dacia printre care Dionisie Exiguul și Ioan Casian. Dionisie Exiguul (cel mic) este originar din Dacia, fiind cel care a stabilit ca numerotarea anilor să înceapă cu primul an al vieții pământești a lui Iisus Hristos. Această numerotare a anilor făcută de Dionisie din Dacia este valabilă și azi în întreaga lume, chiar și la necreștini. Ioan Casian a fost cel care a pus bazele monahale în Europa, după modelul mănăstirilor din Dacia.

La final, Frăția Ortodoxă a ținut un frumos moment artistic cultural-istoric. Corul Frăției Ortodoxe a interpretat cântece patriotice care i-au impresionat în mod plăcut pe cei prezenți, începând cu imnul național "Deșteaptă-te române", în varianta originală.

Preotul Eftimie Mitra de la Schitul "Sfinții Români", din vecinătate, a amintit de încreștinarea poporului român menționând că ortodoxia la poporul nostru are origine apostolică: "Dacii au primit creștinismul înainte de cucerirea romană. Pe când au venit romanii, în Dacia existau episcopii și comunități creștine întemeiate de către apostolii Andrei și Filip în Dacia Pontică, iar în Câmpia Panonică, la dacii liberi, de către Apostolul Andronic. Nu putem contesta că anumiți soldați din armatele romane au contribuit mai mult sau mai puțin, dar pe când au venit aceștia dacii au avut deja comunități creștine".

Ultima cuvântare a fost a primarului comunei Orăștioara, domnul Vasile Inășescu, invitat de organizatori la acest eveniment. Acesta a menționat că a participat la stabilirea locului pentru amplasarea troiței, completând: "Unii zic că sunt prea multe biserici și prea multe cruci. Eu zic că nu, pentru că sentimentul meu este, ca și al dumneavoastră și al mai multora: când vezi crucea, îți faci semnul crucii și te trezești. Dacă ar fi mai multe poate n-am mai fi așa de, iertați-mă, de adormiți. Am fi mai treji, ne-am ruga mai mult, am fi mai răbdători, am fi mai iertători și am face mult mai multe fapte bune. Spunem că trăim vremuri grele. Eu zic că de multe ori noi ni le facem. Noi, unii la alții… Vremuri grele au fost în timpurile de război, trăiește și mama mea și poate să vă spună dacă vreți. Acum este prea bine și de asta ne comportăm cum ne comportăm."

La final au cântat cu toții troparul învierii "Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le!" și au făcut o fotografie împreună.

Discutând cu președintele asociației "Sarmizegetusa Regia", domnul Mihai Alionescu, ne-a spus că misionarii autohtoni din Dacia secolelor I-VI au adus o contribuție importantă formării poporului român și creștinătății în general: "Aceștia au participat la Sinoadele Ecumenice din acele perioade, au scris cărți și epistole, au ținut legături cu marii filozofi și teologi ai vremii, au dus învățătura lui Hristos și altor popoare din afara teritoriilor locuite de daci. Aș aminti aici pe Emilian de la Durostorum, ierarhii de la Tomis, dar și pe mulți alții, precum Sfântul Ioan Casian, originar din Dacia, care a înființat primele comunități monahale din Vestul Europei, existând și azi o mănăstire ctitorită de acesta la Marsilia, în Franța de azi. Nu trebuie uitat nici aportul sfântului Dionisie Exiguul, tot din Dacia, la stabilirea numerotării anilor, dar și multe altele pe care le putem găsi în cărțile de istorie mai vechi sau în «Patericul Românesc». Toți aceștia au avut o contribuție semnificativă, unii fiind martirizați de către administrația romană pentru credința lor în Hristos deoarece refuzau să slujească zeilor, idolilor…".

Menționăm că în "Patericul Românesc", sfinții din secolele I-VI de pe teritoriul actual al României se bucură de un capitol aparte.

Alte detalii se pot vedea aici:

09-08-2021
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu