Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Biserica. Neamul. Politica. LumeaNr. vizualizari: 192

Poziția noastră de creștini nu poate fi supusă negocierii

Tags: Euharistia; Sfanta Impartasanie; marturisire; crestini;
Material preluat din Revista Familia Ortodoxă, Mai 2020
 
Oameni de știință din domeniul medicinii și biologiei iau poziții ferme împotriva propagandei atee care pretinde că participarea la slujbele Bisericii și împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos ar putea fi cauza molipsirii de boli. Potrivit unui reputat epidemiolog grec de talie internațională, doamna Eleni Giamarellou, „problema Dumnezeieștii Împărtășanii nu este științifică, ci pur teologică. Cel care crede în Dumnezeieștile Taine și crede că prin Dumnezeiasca Împărtășanie primește Trupul și Sângele lui Hristos nu are de ce să se teamă”.

Vă prezentăm punctele de vedere a doi cercetători greci, care, alături de sute de colegi din Grecia și Cipru, dau mărturia credinței, dar și a conștiinței lor profesionale, prin declarații publice și petiții în care, ca medici creștini, contestă pozițiile antiecleziale ale autorităților. (T.P.)

Apostolos Hatzitόlios, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Aristoteliene din Tesalonic, Director al Clinicii de Patologie din cadrul Spitalului Universitar din Tesalonic (AHEPA), vicepreședinte al Societății Elene de Patologie și vicepreședinte a Uniunii Patologilor din Grecia

– Domnule Profesor, în ultima vreme s-a vehiculat ideea că prin Dumnezeiasca Împărtășanie ne putem îmbolnăvi de coronavirus. În calitate de medic, care este poziția dumneavoastră față de acest lucru?

 Cu adevărat, trăim vremuri nemaiîntâlnite. Nu știu dacă ceea ce se întâmplă acum este un mesaj al lui Dumnezeu pentru ca societatea să se întoarcă spre bine. După cum vedem, în gestionarea situației de către factorii oficiali există eșecuri peste eșecuri, dintre care unele lezează Biserica, fără să existe din partea noastră reacția care ar trebui să existe.

Cât privește măsurile care s-au luat, ce pot să vă spun? Au închis bisericile, de parcă bisericile erau problema ‒ nu piețele și supermarketurile, cărora li s-a acordat privilegiul de a rămâne deschise, respectându-se anumite reguli, în așa fel încât să nu existe îmbulzeală. Același lucru se putea face și cu bisericile! Putea să existe o înțelegere între preoți și enoriași, să se stabilească o participare limitată, pe zile, să se distribuie lumea. Acest lucru trebuia făcut mai ales de Paște! De cea mai mare sărbătoare a creștinătății au închis bisericile, când foarte bine puteau să rămână deschise dacă erau bine aerisite, cu credincioșii așezați în așa fel încât să existe distanțe de siguranță. Și nu numai că au fost închise, ci ni s-a interzis să stăm chiar și în afara bisericii!

Sunt lucruri inadmisibile, iar din punct de vedere medical nu au nici o bază, pentru că bolile contagioase pot fi ținute în frâu prin anumite măsuri de siguranță. S-a ajuns din rău în mai rău, până la interzicerea Dumnezeieștii Împărtășanii, a Sfintei Cuminecături ‒ care, așa cum o spune și cuvântul, este comuniune a omului cu Dumnezeu, cu Viața. Noi am interzis Dumnezeiasca Împărtășanie ca să nu se răspândească virusul ‒ prin ce, prin Trupul și Sângele lui Hristos?… Atâta timp cât credem că ne împărtășim cu Însuși Trupul și Sângele lui Hristos, este oare cu putință ca prin Trupul și Sângele lui Hristos să ni se transmită boli?

De altfel, chiar dacă l-am aborda strict științific, un astfel de lucru nu s-a mai consemnat până acum. Ani de-a rândul nu s-a consemnat nici un caz de preot care să se fi molipsit de ceva, pentru că la sfârșitul Liturghiei a consumat Sfântul Potir! Și, cu toate că spunem că ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos „spre tămăduirea trupului și a sufletului”, am ajuns să contestăm lucrul acesta în logica probabilității molipsirii. Și vin și vă întreb: „Bun, dacă nu era coronavirus, nu există și alte boli?!”. În logica asta, o să se interzică de tot Dumnezeiasca Împărtășanie, pentru că există pericolul să se transmită și alte boli, nu? Știe cineva, când merge la biserică, dacă omul de lângă el nu-i transmite ceva? Poți să știi ce istoric medical are?

Acest demers lasă loc unor lucrări demonice. Nu este doar faptul că s-a interzis acum participarea la slujbele bisericii, dar se induce un anume mod de gândire, de răsturnare a ceea ce este cu adevărat Dumnezeiasca Împărtășanie. Este inadmisibil! Nu există nici un motiv pentru care să fie interzisă Dumnezeiasca Împărtășanie! Cel mai mare pericol este că pătrunde neliniștea în mintea credinciosului, care se apropie „spre tămăduirea sufletului și a trupului” ‒ i se creează suspiciunea că, în loc de tămăduire, va primi boală!1

Theologos Papadopoulos, cercetător în Biologie moleculară al Universității Aristoteliene din Tesalonic, co-fondator al Centrului Experimental de Diagnoză moleculară și biotehnologie din Tesalonic, care a avut bunăvoința să acorde un interviu în exclusivitate pentru revista noastră.

– Cum apreciați măsurile luate cu privire la slujbele Bisericii?

– Slujbele Bisericii sunt un capitol aparte, și biserica nu ar trebui comparată în mod superficial cu celelalte spații unde se adună oamenii, cum ar fi supermarketurile, cafenelele, teatrele etc. E greșit! Pentru mulți oameni, Liturghia e centrul vieții lor, piatra de temelie a existenței lor și singurul lor reazem în greutățile vieții. Frații noștri ortodocși din Serbia, Bulgaria și Georgia nu au încetat să se roage în biserici și și-au continuat obiceiurile liturgice. Cu siguranță, au fost luate măsuri în ce privește modul de slujire și de așezare a lor în interiorul bisericilor. Era absurd să nu se respecte niște reguli, dar cu discernământ și credință au reușit să echilibreze totul în mod excepțional. Fie cazurile de îmbolnăviri au fost mult mai reduse față de restul Europei, încurajând continuarea vieții liturgice, fie nu au întâmpinat obstacole administrative insurmontabile.

În orice caz, consider că nu există și nici nu vor exista date care să demonstreze că mersul la biserică ar putea fi marele responsabil pentru răspândirea CoViD-19.

– În situația stării de urgență datorată pandemiei, am fost nevoiți să rămânem acasă și să urmărim slujbele Bisericii la televizor sau prin internet, am fost îndemnați „să facem din casele noastre biserici”, urmând modelul primilor creștini care își aveau biserica acasă. Cum vedeți folosirea noțiunii de „biserica de acasă” în actualele condiții?

– Slujbele Bisericii nu reprezintă niște acte comemorative, pe care să le trăim de 2-3 ori pe an, nici niște exponate de muzeu, care pot fi reconstituite în fața echipelor de televiziune. Slujba ortodoxă de pe Youtube, Facebook sau de la televizor nu are un caracter religios, cu atât mai puțin bisericesc. Se difuzează pentru a se suplini o lipsă ‒ lucru acceptabil până într-un punct, dar există pericolul să devină regulă, nu excepție. Viața Bisericii e mistagogică, tainică, euharistică, este o viață liturgică de aducere a Jertfei și presupune prezența și participarea noastră. Este o comuniune a persoanelor reale, nu prin subscribe sau login de pe conturile de Google.

Pentru primii creștini, „biserica de acasă” făcea referire la casele unde se adunau și se săvârșea Taina Dumnezeieștii Euharistii, în lipsa lăcașelor de cult și a libertății religioase. Consider că ne situăm la limitele acceptabile ale povățuirii pastorale dacă tot continuăm să vorbim despre „bisericile de acasă”. Ne aflăm în pericolul de a contribui la formarea unui ethos străin de tradiția ortodoxă și în afara învățăturii patristice. Mai ales în Grecia se folosește abuziv acest termen, la fel ca și cel de „cult individual”, care din 4 mai a fost permis în biserici. Nu există „cult individual”. Din punct de vedere teologic, conceptul nu se susține.

– Ce ne puteți spune despre revenirea la normalitatea vieții liturgice, având în vedere pericolul unui al doilea val de Co-ViD19?

– E nevoie de realism și de credință, mai ales de credință în atotputernicia lui Dumnezeu. Am depus o propunere amănunțită despre cum se poate realiza acest lucru2. Însă poziția noastră de creștini ortodocși nu poate fi supusă negocierii, iar această poziție se regăsește în comunicatele oficiale ale tuturor Bisericilor Ortodoxe autocefale, având în frunte Biserica noastră Mamă, Patriarhia Ecumenică, apoi Biserica Greciei, potrivit cărora Taina Dumnezeieștii Euharistii este o Taină a Vieții, Sfințirii și Mântuirii, iar Dumnezeiasca Împărtășanie este Trupul și Sângele lui Hristos, pe care o primim „spre iertarea păcatelor și viața de veci”. Împărtășania nu transmite boli virale sau de altă natură infecțioasă, nu transmite nici boală, nici moarte! Orice speculație sau modificare a modului de împărtășire constituie o blasfemie împotriva acestei Sfinte Taine. Dacă avem cuget ortodox și bisericesc, putem înfrunta orice ispită, orice atac absurd și nefondat, orice contrafacere pătimașă a Adevărului.

Am mai spus și cu alte prilejuri: dacă Dumnezeiasca Împărtășanie ar fi o cale de transmitere a bolilor, atunci noi, creștinii, am fi dispărut de mult! Spre necazul multora însă, iată, trăim. Pentru că Dumnezeiasca Euharistie este Viață, Sfințire și Mântuire, nu moarte și boală. Nu poate fi explicat prin termeni științifici ceea ce e mai presus de rațiune, mai presus de fire, mai presus de înțelegere. Istoria de două ori milenară a Bisericii noastre ne-a demonstrat că nimeni niciodată nu s-a îmbolnăvit împărtășindu-se cu Trupul și Sângele lui Hristos. Dacă ajunge să fie incriminată participarea noastră la Preacuratele Taine, fie! Dar închisorile și prigoanele niciodată nu au speriat Biserica și credincioșii. În cele din urmă, adevărul va ieși la lumină.

Cred, dimpotrivă, că cea mai bună protejare a noastră în aceste vremuri grele este tocmai deasa împărtășire cu Dumnezeieștile Taine, nu lipsirea de ele! Desigur, acest lucru este cu neputință să-l înțeleagă cineva care nu participă la viața Bisericii, căruia i se pare ceva fără noimă și nebunesc. Va trebui însă să ne respecte, așa cum și noi respectăm orice om, chiar dacă nu suntem de acord cu modul lui de viață.

– Există o amplă discuție în mass-media despre o eventuală vaccinare a populației împotriva coronavirusului. Cât de eficientă considerați că este această măsură în viitorul apropiat?

– Am afirmat și public faptul că un vaccin sigur presupune 10-15 ani de testare, ca să fie trecut prin fiecare procedură de verificare de către organismele competente, înainte de a fi pus în circulație. Singurul caz în care acest interval de timp a fost diminuat a fost cel al virusului Ebola, când specialiștii au reușit ca în patru ani și jumătate să producă un vaccin sigur, care totuși este în permanență evaluat.

Mă neliniștește mult această presiune pusă asupra procesului de cercetare, care fără doar și poate îi afectează pe cercetători. Mă întreb cum pot avea certitudinea că un asemenea vaccin este sigur în astfel de condiții. Personal, am rezerve.

– În România se propune ca imperativ legiferarea obligativității vaccinării. Ca om de știință, cercetător în biologie moleculară, dar și ca cetățean, cum vedeți acest proiect?

– În condițiile mai sus-amintite, este anti-deontologică și, din punct de vedere bioetic, lipsită de etică orice obligativitate și impunere, care va aduce după sine și sancțiuni penale împotriva celor care nu se vaccinează. Este necesară o informare corectă a opiniei publice ‒ și aici intervine și datoria noastră, a oamenilor de știință, a medicilor, să spunem lucrurilor pe nume. Trebuie să se supună în dezbatere publică toți parametrii implicați. Desigur, nimeni ‒ nici măcar statul ‒ nu poate obliga pe nimeni să accepte nici un fel de terapie sau medicament sau vaccin fără consimțământul expres al bolnavului.

Material realizat de Tatiana Petrache

1 orthodoxianewsagency.gr.

2 www.romfea.gr/katigories/10-apopseis/36759-orthodoji-latreia-sta-xronia-tou-covid19

Articol publicat in revista Familia Ortodoxa/mai 2020

05-06-2020
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


CARTI/produse despre:
Euharistia, Sfanta Impartasanie, Marturisire, Crestini,