Tema luniiACTUALITATEA religioasăORTODOXIA (dreapta credinţă)Sfânta ScripturăSfânta Tradiţie şi ereziilePredici. Cateheze. PastoraţieORTOPRAXIA (dreapta trăire)Viaţa duhovnicească. MilosteniaMisiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorRUGĂCIUNI. Icoane. MoaşteBISERICA si lumeaFamilia. Copiii. Educaţia. VocaţiaBiserica. Neamul. Politica. LumeaRenasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineStiinţă. Medicină. Cultură. ArtăCĂLĂTOR prin ţara meaEvenimente. Apeluri. PetitiiCĂRŢI NOI / Produse noi. PROMOTIIArhiva REVISTE (articole) 1998-2011Calendar
Misiune. Mărturii. Vieţile SfinţilorNr. vizualizari: 8091
Adaugati un comentariu:
Un student ateu în vizită la Muntele Athos
Mitropolitul Mesogheii si Lavreoticii Nicolae,Cu câţiva ani în urmă am fost abordat de un student. Foarte şovăielnic, dar cu intensitatea unui căutător înflăcărat, mi-a spus că e ateu, dar cu toate acestea ar vrea să creadă, însă nu putea. De mulţi ani încerca şi căuta răspunsuri, însă fără rost.
A vorbit cu profesori şi cu oameni instruiţi, dar setea sa pentru ceva concret a rămas nepotolită. A auzit de mine şi s-a decis să-mi împărtăşească nevoia sa existenţială. Mi-a cerut dovezi ştiinţifice pentru existenţa lui Dumnezeu.
— Ştii integrale sau ecuaţii diferenţiale?, l-am întrebat.
— Din păcate nu, a răspuns el, sunt filozof.
— Păcat! Pentru că ştiam o astfel de dovadă, i-am spus eu, desigur glumind.
S-a simţit stingherit şi a tăcut pentru câteva clipe.
— Uite – i-am spus – îmi pare rău că te-am rănit puţin. Dar Dumnezeu nu este o ecuaţie sau o demonstraţie matematică. Dacă era aşa, toţi cei şcoliţi ar fi crezut în El. Trebuie să ştii că sunt şi alte căi de a-L cunoaşte pe Dumnezeu. Ai fost vreodată în Muntele Athos? Sau ai întâlnit vreun ascet până acum?
— Nu, părinte, mă gândesc să merg, am auzit atât de multe. Dacă îmi spuneţi, plec şi mâine într-acolo. Cunoaşteţi pe cineva învăţat la care să merg şi să-l întâlnesc?
— Ce preferi? Pe cineva şcolit, care să te ameţească şi mai mult, sau un sfânt care să te trezească?, l-am întrebat.
— Îi prefer pe cei şcoliţi. Mi-e frică de sfinţi.
— Credinţa este ceva ce ţine de inimă. De ce să nu încerci un sfânt? Cum te numeşti?
— Gabriel, a răspuns.
L-am trimis la un ascet. I-am descris cum poate să ajungă la el şi i-am dat instrucţiunile necesare. Chiar i-am şi schiţat o hartă.
— Vei merge, i-am spus, şi-l vei întreba acelaşi lucru. „Sunt ateu, îi vei spune, dar vreau să cred. Vreau o dovadă a existenţei lui Dumnezeu“.
— Mi-e frică, mi-e ruşine, mi-a spus.
— De ce ţi-e frică şi ruşine de un sfânt şi nu-ţi este frică şi ruşine de mine? – l-am întrebat.
După câteva zile a mers şi l-a găsit pe pustnic vorbind cu un tânăr în grădina sa. În cealaltă parte, alţi patru tineri stătea şi aşteptau. Printre ei, Gabriel a găsit un loc unde să se aşeze. Nu mai mult de zece minute mai târziu, Bătrânul a terminat discuţia cu tânărul acela.
— Ce mai faceţi, băieţi?, a întrebat el. Aţi servit o bucată de rahat? Aţi băut apă?
— Vă mulţumim, Părinte, au răspuns ei cu o politeţe convenţională.
— Vino aici, a zis bătrânul către Gabriel, luându-l deoparte. Eu o să iau apa, iar tu ia cutia cu rahat, şi vino aproape ca să-ţi pot spune un secret: Este în regulă ca cineva să fie ateu; dar să aibă numele unui înger şi să fie şi ateu? E prima dată când întâlnesc aşa ceva.
Prietenul nostru aproape că a suferit un atac de cord după această descoperire surprinzătoare. Cum de îi ştia numele? Cine îi spuse despre problema lui? Ce vroia de fapt Bătrânul să-i spună?
— Părinte, pot să vorbesc puţin cu dumneavoastră? a întrebat, abia putând să murmure.
— Uite ce e, se întunecă. Ia cutia cu rahat, bea nişte apă şi mergi la cea mai apropiată mănăstire să rămâi peste noapte.
— Părintele meu, vreau să vă vorbesc, nu se poate?
— Ce vrei să-mi spui, băiatul meu? De ce ai venit?
„Când m-a întrebat asta, am simţit respiraţia deschizându-mi-se imediat“, mi-a povestit mai târziu. „Inima mi-a fost inundată cu credinţă. Lumea mea interioară a fost încălzită. Îndoielile mele au fost soluţionate fără niciun argument logic, fără nici o discuţie, fără existenţa unui răspuns clar. Toate acele «dacă», «de ce» sau «dar» au fost măturate automat şi tot ce a rămas a fost «cum» şi «ce va fi de-acum încolo»“.
Ceea ce învăţaţii nu i-au putut da, i-a fost dăruit prin atingerea delicată a unui sfânt, ce absolvise doar patru clase primare. Sfinţii au un foarte mare discernământ. Fac o operaţie asupra ta iar tu nu simţi nici o durere. Îţi fac un transplant fără să-ţi deschidă abdomenul. Te ridică pe cele culmi inaccesibile fără scări sau fără vreo logică lumească. Plantează credinţă în inima ta fără să-ţi obosească mintea.
Mitropolitul Nicolae de Mesogeia şi Lavreotiki
Traducere din engleză, după John Sanidopoulos
Apostolat în Ţara Făgăraşului nr. 69 - noiembrie 2012
14-01-2013Adaugati un comentariu:
Nadia Lemnaru - 10-02-2013:
Foarte interesant si educativ acest articol,merita citit si iti merge la suflet.Bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze pt.tot ceeace faceti la aceasta editura.Doamne ajuta!
CARTI/produse despre:
Tineri, Rugăciune, Ateism, Athos,
Tineri, Rugăciune, Ateism, Athos,
