NU există o genă gay, confirmă cel mai mare studiu realizat vreodata pe ADN-ul uman

Așa cum a demonstrat biofizicianul Virgiliu Gheorghe încă de acum câțiva ani în cartea sa Fața nevăzută a homosexualității, cel mai mare studiu internațional realizat vreodată pe ADN-ul uman confirmă că NU există o “genă gay”.

Astfel, atracția unei persoane față de femei sau față de bărbați nu poate fi definită de o singură genă, ci de multiple regiuni ale genomului și, ca orice caracteristică umană complexă, de numeroși factori non-genetici, informează AFP, preluată de Agerpres. Concluzia aparține unei cercetări realizate pe 500.000 de profiluri ADN de un grup de cercetători din Europa și Statele Unite; principalele rezultate ale cercetării cu privire la genetica comportamentului sexual au fost publicate pe 29 august 2019 în prestigioasa revistă Science.

Cercetarea infirmă ipoteza apărută în anii 1990, conform căreia ar exista o “genă gay” ce ar fi la fel de previzibilă ca aceea care influențează culoarea ochilor. “Este de facto imposibil să prezici orientarea sexuală a unei persoane după genomul ei“, a declarat Ben Neale, membru al Institutului Broad, asociat cu Universitatea Harvard şi Massachusetts Institute of Technology (MIT), una dintre numeroasele instituții din care provin autorii studiului, notează Agerpres, citată de Edupedu.ro.

Cercetătorii afirmă că orientarea sexuală are o componentă genetică și confirmă studii precedente de mai mică amploare, realizate în special pe gemeni. Însă această componentă depinde de o mulțime de gene. “Nu există o genă gay unică, ci numeroase mici efecte genetice repartizate în genom“, a explicat Ben Neale.

Cercetătorii precizează că acestora li se adaugă un factor esențial: mediul în care o persoană creşte şi trăieşte.

Oamenii de știință au folosit în explicarea concluziilor cercetării o analogie cu înălțimea oamenilor: efectul genetic este indiscutabil, deoarece înălțimea unei persoane este legată de aceea a părinților ei. Însă genetica nu explică totul: alimentația din timpul copilăriei are la rândul ei un impact puternic asupra înălțimii. Aceste detalii sunt denumite de oamenii de ştiință “factori de mediu”.

La fel, pentru riscul cardiac: genele creează predispoziții, însă stilul de viață şi alimentația au un rol încă şi mai mare, notează agenția de presă.

“Este un comportament complex, în care genetica joacă un rol, dar probabil într-o manieră minoritară. Efectul factorilor de mediu există, dar nu am reuşit să îl măsurăm cu exactitate“, a adăugat Fah Sathirapongsasuti, cercetător care a contribuit la realizarea noului studiu furnizând profilurile genetice ale clienților (voluntari).

Partea principală a analizei a fost realizată pe bărbați şi femei incluşi în banca britanică UK Biobank, în majoritate de origine europeană, care au răspuns la întrebarea: “Ați avut deja o relație sexuală cu o persoană de acelaşi sex?”.

Cei doi cercetători au declarat, într-o conferință telefonică purtată marți cu mai mulți jurnalişti, că sunt ei înşişi gay, notează Agerpres. Dorind să evite orice interpretare eronată, ei au mers până într-acolo încât au consultat asociații LGBT în privința modului în care ar trebui să comunice rezultatele studiului, pe care le-au rezumat pe un site special – geneticsexbehavior.info.

Agenția de presă notează că, în anul 1993, autorii unui studiu realizat pe 40 de familii au crezut că au identificat o legătură unică, gena Xq28, ce ar defini orientarea sexuală. Noua analiză a respins însă acel model simplist.

O cifră produsă de acest studiu este susceptibilă să creeze confuzie, atrage atenția Agerpres: cercetătorii estimează că “între 8 şi 25%” din diferențele de orientare sexuală din populația testată se datorează variațiilor genetice. Însă această cifră este un concept statistic ce vizează o populație şi nu înseamnă că 25% din orientarea unei persoane depinde de genele sale, notează agenția de presă.

Un alt rezultat pune sub semnul întrebării ideea că orientarea sexuală ar fi un continuum, potrivit Scării Kinsey, după numele biologului american care a definit-o în 1948: de la 100% homosexual la 100% heterosexual, trecând prin bisexual.

“Presupunerea conform căreia cu cât eşti mai atras de cineva de acelaşi sex, cu atât eşti mai puțin atras de celălalt sex este o simplificare excesivă“, afirmă cercetătorii, după ce au comparat markerii genetici ce influențează numărul partenerilor de acelaşi sex.

Comportamentul homosexual nu are cauze genetice / Din cartea „Fața nevăzută a homosexualității” de Virgiliu Gheorghe și Andrei Dîrlău - Ed. Christiana, 2014. Cuvântul Editorului – Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă:

Volumul de faţă constituie un nou semnal de alarmă pentru lumea românească, dar şi pentru restul lumii. O excepţională monografie a fenomenului homosexualităţii şi a mişcărilor pro-homosexualitate din ultimele patru decenii, cartea Faţa nevăzută a homosexualităţii, printr-o minuţioasă documentare, scoate la iveală adevăruri ştiinţifice care aruncă în aer întregul edificiu ideologic pe care se sprijină propaganda homosexualităţii astăzi. Lucrarea se justifică mai ales în contextul actual, în care homosexualitatea nu mai poate fi considerată doar o problemă a unui grup de persoane, ci constituie deja unul dintre elementele dominante ale ideologiei zilei, impus legislativ în tot mai multe ţări ale lumii, într-o polemică deschisă faţă de familie şi credinţa creştină.

Cel mai îngrijorător ni se pare însă faptul că tot mai mulţi copii şi tineri din familiile creştine, botezaţi în numele lui Hristos, riscă azi să adopte un comportament homosexual, pătându-şi haina botezului, căzând din sistemul moral al Bisericii creştine şi riscând, de asemenea, toate bolile şi suferinţele descrise în această carte. Ei devin astfel victime ale unui context ce favorizează şi chiar cultivă tulburările identităţii de gen (atac frontal şi lipsit de scrupule la adresa antropologiei creştine), abuzurile sexuale şi homosexuale şi alte asemenea fenomene prezentate cu multă acribie ştiinţifică pe parcursul cărţii. Spunem că aceşti tineri pot ajunge victime în primul rând pentru că, sub presiunea dezinformării şi a manipulării mediatice. Dimpotrivă, cei care se străduiesc să demonstreze faptul că homosexualii nu au un comportament patologic, ci că stilul lor de viaţă reprezintă o alternativă cît se poate de normală la heterosexualitate, credem că sînt principalii duşmani ai omului – şi mai cu seamă principalii duşmani ai homosexualilor înşişi. Credem că numai adevărul poate să-i ajute pe aceştia din urmă să depăşească uriaşa suferinţă pe care le-o provoacă stilul de viaţă homosexual la care s-au lăsat atraşi. Iar acest adevăr le vine în întîmpinare astăzi mulţumită efortului excepţional al celor doi autori, Virgiliu Gheorghe şi Andrei Dîrlău.

Totodată, legat de felul în care  reprezentanții LGBT primesc acest tip de știri, considerăm relevantă următoarea declarație:

Dolce & Gabbana: „Singura familie este cea tradițională”

Creatorii de modă Domenico Dolce și Stefano Gabbana, care au dat nume unuia dintre cele mai puternice branduri în domeniu, afirmă că familiile formate din persoane de același sex nu sunt familii adevărate. Parteneri în viața particulară timp de 23 de ani, până în 1999, și parteneri de afaceri în continuare în prezent, cei doi designeri se declară împotriva căsătoriei între persoane de același sex.

Într-un interviu acordat pe 12 martie revistei italiene Panorama, ei declară: „Singura familie este cea tradițională. Fără vlăstare fabricate chimic sau utere închiriate: viața are cursul ei natural. Sunt lucruri care nu trebuie schimbate. Unul dintre ele e familia”.

Procreația, „trebuie să fie un act de iubire”, spune Domenico Dolce, care mai adaugă: „Pe copiii făcuți în eprubetă eu îi numesc copii sintetici. Utere de închiriat, sămânță aleasă din catalog”.

Cu toate acestea, spre deosebire de Gabbana, care spune că și-ar dori o familie, Dolce declară că nu vrea copii: „Sunt gay, nu pot avea copii. Bănuiesc că nu poți să le ai pe toate în viață”.

În respectivul interviu, Stefano Gabbana mai spune: „Familia nu e un moft. Ea cuprinde un sens supranatural de apartenență”. De ani de zile este binecunoscută poziția celor doi împotriva „căsătoriei” între persoane de același sex. În 2013, într-un interviu pentru The Telegraph, cei doi au fost întrebați dacă nu ar vrea să se căsătorească. „Ce?! Niciodată! Nu credem în căsătoria gay”, au răspuns cei doi la unison. Iar în 2006, Stefano Gabbana a declarat pentru Daily Mail: „Mă opun ideii ca un copil să crească cu doi părinți gay”. – Știri pentru Viață