Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 1459

Românii se identifică cu creștinismul și resping în proporție covârșitoare căsătoriile gay - Sondaj american

Tags: crestinism; romanism; toleranta;
 

Hotnews/ Dan Popa: Ce cred românii despre ei înÈ™iÈ™i dintr-un sondaj al Pew Research Center: cultura noastră este superioară altor popoare, avem un nivel redus de toleranță dar È™i o solidă componentă religioasă

Luni, cercetătorii Pew Research Center au publicat rezultatele unui sondaj efectuat la nivelul întregii Uniuni Europene, cu privire la nivelul toleranÈ›ei în societate, filiaÈ›ia creÈ™tină, dar È™i ”orgoliul” cultural al naÈ›iunilor care compun UE. De pildă, România e pe locul al treilea în UE atunci când vine vorba despre convingerea că propria cultură este superioară altora. AfirmaÈ›ia:“Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora” e foarte adevărată pentru 66% dintre noi, primele locuri fiind ocupate de greci (89%) È™i bulgari (69%).

În cea mai mare parte a primei jumătăți a acestui secol, Uniunea Europeană era formată aproape exclusiv din state ale Europa de Vest (FranÈ›a, Italia, Belgia È™.a.). Acest lucru s-a schimbat în 2004, când UE s-a extins pentru a include unele țări din fostul bloc sovietic din Europa Centrală È™i de Est, inclusiv Ungaria, Polonia È™i Estonia.

În timp ce UE È™i-a integrat noile state membre în structurile sale, apăreau diferenÈ›e semnificative în atitudinile publice dintre țările din Europa de Vest È™i țările Europei Centrale È™i de Est, potrivit unei noi analize a Centrului de Cercetare Pew efectuate de-a lungul a doi ani.

De pildă, adulÈ›ii din statele Europei Centrale È™i de Est ale UE tind să fie mai puÈ›in probabil favorabili acceptării musulmanilor sau evreilor în familiile, sau în cartierele lor, decât cetățenii din Europa de Vest.

 În acelaÈ™i timp, cei din Europa Centrală È™i de Est sunt însă mai predispuÈ™i decât europenii occidentali să vadă creÈ™tinismul ca fiind o componentă importantă a identității lor naÈ›ionale È™i să-È™i exprime niveluri mai înalte de angajament religios.

1. România are cel mai redus nivel de toleranță privind acceptarea vecinătății musulmanilor

Doar 29% dintre români ar accepta musulmani sau evrei ca membri ai familiei lor sau ca vecini, arată datele sondajului Pew Research Center. Românii sunt urmaÈ›i de Bulgaria, unde procentul ”toleranÈ›ilor” urcă la 32%. În general, mai arată datele publicate, în Europa de Est nivelul de respingere e mai ridicat decât în Vest.

Asta în timp ce în majoritatea țărilor occidentale, mai mult de jumătate dintre adulÈ›i spun că ar accepta un musulman în familia lor. În Finlanda, 66% spun acest lucru iar în Spania, 74%.

2. Trei sferturi dintre români se opun căsătoriilor homosexuale

În interiorul UE, occidentalii europeni acceptă căsătoria între persoane de acelaÈ™i sex, în vreme ce est-europenii se cam opun. Circa 88% dintre adulÈ›ii din Suedia È™i 75% din germani se pronunță în favoarea acestui tip de mariaj.

La polul opus se află România (74% dintre români se opun mariajului între acelaÈ™i sex) È™i Bulgaria (79% dintre bulgari se opun). Această împărÈ›ire a atitudinilor este reflectată È™i în legislaÈ›ia celor două blocuri europene: în timp ce majoritatea țărilor din Europa de Vest permit căsătoriile între persoane de acelaÈ™i sex, acestea sunt interzise în cele mai multe naÈ›iuni din Europa Centrală È™i de Est.

3. Trei sferturi dintre români spun că e ”importantă” sau ”foarte importantă” componenta religioasă ca parte a identității naÈ›ionale

Statele din Europa centrală È™i de Est sunt mai predispuse decât vest-europenii să considere religia drept o componentă centrală a identității lor naÈ›ionale. În aproximativ jumătate din țările din Europa Centrală È™i de Est chestionate, majoritatea spun că a fi creÈ™tin (catolic, ortodox sau luteran) este un element important în a te defini “cu adevărat lituanian” sau “cu adevărat polonez” etc. 

Campionii acestei credinÈ›e sunt România (74% ) È™i Bulgaria (66%). 

Acest sentiment este considerabil mai puÈ›in răspândit în țările din Europa de Vest, unde majoritatea cetățenilor nu leagă credinÈ›a de identitatea naÈ›ională.

4. Circa 66% dintre români sunt de acord cu afirmaÈ›ia:”cultura noastră este superioară altora”

Cei din Europa Centrală È™i de Est sunt mai predispuÈ™i decât cei din Europa de Vest să considere propria cultură superioară altora. Centrul Pew le-a adresat respondenÈ›ilor întrebarea dacă sunt de acord cu afirmaÈ›ia: “Poporul nostru nu este perfect, dar cultura noastră este superioară altora”. Cele cinci țări din UE în care mai mult de jumătate dintre respondenÈ›i declară că sunt de acord cu această afirmaÈ›ie sunt: Grecia (89%), Bulgaria (69%), România (66%), Polonia (55%) È™i Republica Cehă (55%).

În plus, cei din țările Europei Centrale È™i de Est sunt mai predispuÈ™i decât cei din Europa de Vest să lege locul naÈ™terii de identitatea naÈ›ională. De exemplu, aproximativ opt din zece polonezi spun că dacă eÈ™ti născut în Polonia (82%) sau ai origini acolo (83%) eÈ™ti ”cu adevărat”  polonez. În Germania, procentul celor care cred asta e de 48% È™i, respectiv, 49%.

5. În România, 98% dintre adulÈ›i se identifică drept creÈ™tini

Ponderea europenilor care se identifică drept ”creÈ™tini” tinde să fie mai ridicată în Europa Centrală È™i de Est decât în ​​Occident. 

De exemplu, 98% dintre adulÈ›i se identifică drept creÈ™tini în România, comparativ cu 71% în Germania. Mai mult, s-a înregistrat chiar o scădere semnificativă a ponderii celor care se identifică ca fiind creÈ™tini în țările din Europa de Vest. În Spania, de exemplu, 66% dintre respondenÈ›i se identifică în prezent ca fiind creÈ™tini, în comparaÈ›ie cu 92% care spun că au fost crescuÈ›i în creÈ™tinism. 

Vest-europenii din UE sunt de asemenea, mai puÈ›in angajaÈ›i din punct de vedere religios decât locuitorii din Europa Centrală È™i de Est. În plus, e mai puÈ›in probabil pentru occidentali decât pentru est-europeni ca religia este ocupe o parte foarte importantă în viaÈ›a lor, să se roage zilnic sau să participe puÈ›in lunar la serviciile religioase. De exemplu, doar 11% în Germania È™i 10% în Regatul Unit spun că religia este foarte importantă în viaÈ›a lor, comparativ cu 55% dintre adulÈ›ii din Grecia È™i 50% din România. - Detalii despre sondajul Pew Research, în limba engleză aici

Realitatea e că în viaÈ›a de zi cu zi, concret, a devenit mai degrabă o problemă să fii creÈ™tin în România. Deja se simte o reacÈ›ie de respingere din partea multora când te identifici creÈ™tin. E cool să fii ateu. 

Realitatea e că românii sunt mult mai toleranÈ›i decât vesticii sau americanii, ce să mai vorbim de asiatici sau orientali. Sunt needucaÈ›i adesea, folosesc cuvinte urâte, dar consecinÈ›ele nivelului lor de intoleranță sunt minore față de consecinÈ›ele intoleranÈ›ei civilizate din alte state.

În privinÈ›a superiorității culturii, să fim serioÈ™i. E doar declarativ. Complexele românului sunt enorme, îi e ruÈ™ine È™i că mănâncă mici È™i nu melci. Iar pe francezi È™i nemÈ›i nu-i întrece nimeni la aroganță. Nici pe socialiÈ™tii nordici la rasism real È™i arianism aplicat. 
Deci…cifre. Cifre care manipulează, derutează, schimbă politici È™i atitudini. 

Asta înseamnă adesea È™tiinÈ›a statisticii. Un instrument de manipulare aparÈ›inând celui mai puternic. Și cu siguranță, nu România È™i Bulgaria sunt cele mai puternice state din UE.
Cam aÈ™a se citeÈ™te corect un sondaj. Analfabetismul e însă cronic printre intelectualii români.

 

 

 

09-11-2018
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
Nicolae Ene - 22-11-2018:

Nu sunt de acord cu interpretarea lui Alex Costache.

Nu e "cool" sa fii ateu in Romania. Exista intradevar o reactie de respingere din partea unora care nu se declara crestini, dar nu e ceva nou. Aceasta reactie de respingere am vazut-o si in trecut, inainte de 89, in anii 90 si pana in prezent. (ex. imi amintesc de d-l Ion Iliescu care afirma ca e liber cugetator).