Siteul folosește cookies pentru navigare (ce nu pot fi dezactivate) și pentru analiza traficului (ce pot fi refuzate) | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 92

Patriarhia Română îndemnă la pace, dialog și coresponsabilitate socială

Tags: proteste; centenar; diaspora; guvernare;
 

Întreaga ţară este îngrijorată de evenimentele recente soldate cu violențe ale căror victime sunt atât civili, cât și forțe de ordine.

Biserica Ortodoxă Română, neutră din punct de vedere politic, dar sensibilă la problemele sociale, în calitatea ei de „factor al păcii sociale” (cf. Legea cultelor nr. 489/2006, art. 7, al.1), îndeamnă la rugăciune, pace, dialog și coresponsabilitate socială. Ura, violenţa și polarizarea societății nu sunt benefice pentru ţară.

Îndemnăm pe preoții și credincioșii Bisericii Ortodoxe Române să săvârșească rugăciuni pentru pacea şi unitatea poporului român, mai ales în anul acesta al centenarului, atât de important pentru noi. În același timp, trebuie încurajate şi cultivate dialogul și coresponsabilitatea, pentru binele României. - Biroul de Presă al Patriarhiei Române 

  • Pentru a accentua și a detalia îndemnul cuprins în comunicatul oficial de presă al patriarhiei Române, în predica rostită duminică, 12 august 2018, la Mănăstirea ilfoveană Pasărea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat mai multe adevăruri înțelese din Pilda datornicului nemilostiv (Matei 18: 23-35), între care și faptul că iertarea aduce pace, iar ura, dezbinarea și vrajba dezumanizează.

„Iertarea din Evanghelia de astăzi nu este doar o simplă atitudine individuală, ea privește comunitatea, oricât de mică ar fi ea: familie, biserică, societate, popor sau popoare, umanitatea întreagă”, a spus Părintele Patriarh.

Pacea în familie și în societate

În acest context, Patriarhul Daniel a explicat că atunci când omul iubește și iartă se schimbă situațiile conflictuale în familie și în societate. „Încetează certurile, încep consultările, sfătuirea cea bună, fapta și cuvântul bun”.

„La fel și în societate, când oamenii se iartă așa cum Dumnezeu îi iartă pe ei, începe o nouă viață, se umanizează societatea. Dacă însă oamenii cultivă ura, dezbinarea, vrajba, societatea intră într-un fel de existență chinuită, săracă duhovnicește și oamenii se dezumanizează, se înrăiesc”.

„Omul iertător și bun seamănă cu Dumnezeu”, a subliniat Patriarhul, amintind expresia populară „a fi un om – pâinea lui Dumnezeu”.

Între înțelesurile parabolei evocate de Patriarh în 12 august 2018 a fost și faptul că „Dumnezeu ceartă spre îndreptare pe cei care au primit iertarea Lui, dar nu iartă la rândul lor pe cei care le-au greșit”.

Preafericirea Sa a numit textul scripturistic care cuprinde Pilda datornicului nemilostiv „Evanghelia iertării și a responsabilizării”.

Iubirea lui Dumnezeu este mai presus de orice calcul

Părintele Patriarh a reflectat în continuare la mila stăpânului din Evanghelie care nu doar că a amânat plata datoriei uriașe a slujitorului ci i-a iertat-o de tot.

Preafericirea Sa a explicat că suma de 10.000 talanți – datoria slujitorului – era una imensă, echivalentul a aproximativ 490 tone de aur. Astfel, din parabolă înțelegem cât de mare este „puterea iertării lui Dumnezeu”.

„E mai presus de orice calcul”, a spus Preafericirea Sa „Generozitatea, dărnicia, mărinimia, bunătatea, iubirea milostivă a lui Dumnezeu sunt mai presus de orice calcul aritmetic, financiar sau contabil”.

Patriarhul României a precizat că „în mod voit, Hristos Domnul a folosit această cantitate mare de aur pentru a compara datoria mare față de Dumnezeu pe care o are omul și datoriile mici pe care le au oamenii unii față de alții”.

„Dumnezeu iartă datoriile mari, iar oamenii nu le pot ierta nici pe cele mici”, a atras atenția Patriarhul.

„Și ne iartă nouă datoriile noastre”

În același context, Preafericitul Părinte Patriarh a făcut câteva precizări la traducerea rugăciunii Tatăl nostru.

El a amintit la Mănăstirea Pasărea că în Rugăciunea Domnească se cere, potrivit versiunii grecești în care a circulat prima dată Noul Testament: „și ne iartă nouă datoriile  noastre”;

În mod surprinzător, în limba română a survenit o traducere cu un sens duhovnicesc mai larg acela de datorii morale și spirituale. Traducerea în română nu a respectat sensul din Noul Testament, fiind acordate termenului „datorie” și „datornic” sensul de „greșeală” și de „cel ce a greșit”. De ce?

„Pentru a arăta că nu este vorba de o datorie de ordin pecuniar sau financiar, ci e vorba de greșeli, de păcate”, a explicat Preafericirea Sa.

Patriarhul a menționat că și în latină s-a păstrat sensul de „datorie”, „debit”, iar în limba franceză termenul este tradus cu sensul de „ofensă”.

Care este datoria noastră

În partea a doua a predicii, Părintele Patriarh a evidențiat în ce constă datoria noastră, a fiecăruia față de Dumnezeu, potrivit Parabolei Datornicului Nemilostiv.

„Ce înseamnă că noi suntem datornici lui Dumnezeu cu o datorie atât de mare, 490 tone de aur? Înseamnă că suntem responsabili față de un dar incalculabil pe care Dumnezeu ni-l dăruiește, și anume darul vieții – sufletul nemuritor și chemarea la viață veșnică, adică la mântuire”.

„Acesta este marele dar și marea datorie de recunoștință a noastră față de Dăruitor”, a conchis Patriarhul Daniel amintind că sufletul omului are o valoare infinită.

Însă darul acesta mare vine cu o responsabilitate uriașă pentru că „ori de câte ori folosim darul vieții, capacitățile sufletului și energiile trupului împotriva voii lui Dumnezeu, atunci păcătuim și devenim datornici și vinovați față de Dăruitor”, a avertizat Patriarhul.

Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a adăugat că Dumnezeu ne oferă iertare și iubire milostivă fără margini, dar se supără când noi nu iertăm semenilor, pentru că „astfel este blocată iubirea Lui milostivă, nu este transmisă mai departe”.

Îndemnul de final rostit de Părintele Patriarh a constat în recomandarea de a fi milostivi și iertători, nu răi și răzbunători, „iar când nu putem ierta să cerem ajutorul lui Dumnezeu spre slava Preasfintei Treimi și a noastră mântuire”. Sursa: Basilica 

 

13-08-2018
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu