Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 104

Biofizicianul Virgiliu Gheorghe: despre alienare și dependența față de o lume virtuală, despre Dumnezeu și repăgânizare

Tags: Biserica; familie; societate; casatorie;

 

În viața de familie bărbatul și femeia se asumă reciproc cu gândul că vor rămâne împreună până la moarte

În aceste zile se discută intens despre legalizarea parteneriatului civil, în acest moment fiind depuse în Parlament nu mai puțin de trei proiecte de lege în acest sens: unul al lui Remus Cernea, unul al CNCD și unul al deputatei Oana Bîzgan - Gayral. Chestionat pe acest subiect, Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică, s-a pronunțat clar în privința diferențelor dintre căsătorie și concubinaj. Acesta spune că în concubinaj nu există aceeași asumare a răspunderii față de celălalt precum în căsnicie. Gheorghe îndeamnă tinerii să stea cât mai puțin timp în concubinaj.
„Noi ceea ce facem, ne face. Ne creează o deprindere, ne modelează subconștientul chiar. De pildă, viața în cuplu este diferită de viața de sine. Este un alt mod de a ființa. Astfel că acest mod se învață ca orice alt lucru în lumea acesta, te deprinzi cu el și așa vei trăi în cuplu cum te-ai învățat. Ei bine, concubinajul ca viață de cuplu este complet diferit de viața de familie, ca mod de raportare psihologică, ca atitudine și concepție. Dacă te-ai învățat cu el îți va fi foarte greu să faci tranziția către o familie. De pildă, în viața de familie bărbatul și femeia se asumă reciproc cu gândul că vor rămâne împreună până la moarte. Nasc copii și se îngrijesc, se dăruiesc unul altuia, ca și cum celălalt face parte din propriul trup, din propria sa viață.

Nu același lucru se întâmplă în concubinaj, unde există un permanent provizorat o neasumare responsabilă. Adică, dacă m-am supărat mâine îmi iau lucrurile și am plecat. Am banii mei, am viața mea, în care celălalt nu este decât un accident. Practic, nu mă simt responsabil. Ei bine, tipul acesta de iresponsabilitate devine în concubinaj un mod de viață, un mod psihologic de a gândi relația cu celălalt. În momentul în care însă se căsătoresc ei continuă să fie tributari aceleiași mentalități pe care au exersat-o împreună în concubinaj de-a lungul timpului. Asta face ca noul statut al relației să pară constrângător, stresant. Ar trebui să mă gândesc că sunt căsătorit și trebuie să schimb perspectiva, dar nu se întâmplă așa, eu mă comport la fel ca atunci când trăiam în concubinaj. Cu cât petrecem mai mult timp în concubinaj, cu atât va fi mai greu să ne schimbăm mentalitatea neasumativă când ajungem la căsătorie. Aceasta rezultă din întreaga literatură științifică care studiază concubinajul în paralel cu căsătoria”, a spus el pentru EVZ.

Biserica este o țintă pentru că ea ține de ordinea firească a lumii. Ea se împotrivește, prin firea ei, tuturor curentelor acestora care susțin descompunerea societății

Virgiliu Gheorghe susține că opoziția Bisericii la descompunerea societății este motivul pentru care este atacată această instituție cu atâta vehemență.

„Biserica este o țintă pentru că ea ține de ordinea lumii, ordinea firească a lumii. Ea se împotrivește, prin firea ei, tuturor curentelor acestora care susțin descompunerea societății. Atâta timp cât vectorul ideologic este cel de dezorganizare a tuturor axiologiilor nihilist în esență, Biserica devine un dușman. Ei vor să stăpânească individul, dar nu pot face asta atâta timp cât el se supune lui Dumnezeu și Biserica este cea prin care Dumnezeu este prezent în istorie”, a mai adăugat el, citat de Activenews

Orice descoperire poate să-l ducă pe om către Dumnezeu. Depinde cum este folosită Biofizicianul Virgiliu Gheorghe a fost invitatul lui Răzvan Bucuroiu la "Dialogurile dimineții",  în emisiunea „Universul Credinței”, difuzată duminică la TVR. 

 

Într-o perioadă în care asistăm la un asalt ideologic asupra normalității și al tehnologiei, mai ales în contextul scandalului internațional privind confirmarea, dacă mai era nevoie, că Facebook a devenit un monopol, biofizicianul Virgiliu Gheorghe a vorbit, în cheie creștină, despre provocările lumii moderne: despre alienare și dependența față de o lume virtuală, despre modul în care tehnologia poate submina credința creștină, despre Dumnezeu și „repăgânizare”.

„Oamenii au ajuns să își poată schimba sexul după cum doresc, asta înseamnă că Dumnezeu îngăduie asta?", Civilizația tehnologică va îngropa credința creștină?", "Tehnologia dezinhibă, face lucrurile  posibile, pe când credința pare că ar restrânge libertățile omului. Așa este?" au fost câteva dintre întrebările realizatorului "Dialogurile dimineții", Răzvan Bucuroiu. Virgiliu Gheorghe a oferit răspunsuri bine argumentate și la întrebările privind atașamentul copiilor față de tehnologie și dacă există posibilitatea ca descoperirile științei și ritmul de viată modern, cu valorile sale, să producă o altă spiritualitate. Întrebat care ar fi ”descoperirea care a adus, în ultima perioadă, cele mai multe beneficii omului”, biofizicianul Virgiliu Gheorghe a răspuns: "Orice descoperire poate să-l ducă pe om către Dumnezeu. Depinde cum este folosită. Știința adevărată, știința fundamentală a înaintat foarte mult (nu vorbim de știința de popularizare). Știința fundamentală se apropie tot mai mult de Dumnezeu pentru că înțelege faptul că nu putem explica, nu se poate explica apariția lumii, organizarea lumii, principiul al doilea al termodinamicii care vorbește despre faptul că entropia este permanent în creștere, deci legea fundamentală a acestui cosmos este dezorganizarea. Ca să se reorganizeze trebuie o forță externă, o Inteligență. Care a fost acea putere care a pus lucrurile într-o rânduială, într-o rațiune care depășește orice își poate imagina omul?".   

Iar la întrebarea dacă „știința va putea dovedi, la un moment dat, existența lui Dumnezeu”, biofizicianul a răspuns: „Dumnezeu nu poate fi cuprins. Ca să poți demonstra ceva ce nu poate fi cuprins, este foarte greu. Doar matematic. În sensul că un instrument nu o să poată cuprinde vreodată. Vedem urma lui Dumnezeu în lume, lucrările Lui, energiile Lui. Din ele tragem concluzia că acestea toate vin din mâna Unuia care guvernează rațional cosmosul, viața fiecăruia dintre noi”. Sursa: Activenews

„Sunt părinte! Ce mă fac?”

Aceasta a fost tema primei conferințe de educație pentru părinți, din 2018, organizată de „Școala Familiei”.  Biofizicianul Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică, și  psihologul Andreea Olteanu, au încercat să răspundă la întrebările și problemele de azi ale părinților. Dar și la chestiuni legate de definirea rolului de părinte, rolul socializării sau cum influențează mesajul mediatic și social media familia și dezvoltarea copilului. 

„Societate și familie” sau  „societate versus familie”

Și pentru că una dintre întrebările la care s-a căutat răspuns a fost „societate și familie” sau  „societate versus familie”, biofizicianul Virgiliu Gheorghe a explicat că prioritatea trebuie să fie viața de familie, unde copiilor trebuie să li se cultive anumite valori. Izolarea de lume, fuga de societate nu reprezintă o soluție pentru familia care se confruntă cu problemele lumii de azi, a subliniat biofizicianul.  Iar unul dintre fudamentele esențiale care trebuie să stea la baza creșterii și educației copiilor o constituie relația cu Dumnezeu.

„Prioritatea este viața de familie. Pe urmă, să vedem cum putem să supraviețuim ca familie într-o societate ca cea actuală. Nu sunt pentru refugiul în munte, în păduri, pentru că nu sunt realiste ca soluții. Trebuie să găsim soluții aici. Iar soluțiile aici, în privința educației, ar trebui să fie acest plan afectiv în climat sănătos, pe urmă un suport valoric, în sensul că copiilor trebuie să li se insufle anumite valori pe care ei să se sprijine în viață, valori asumate liber de care copilul să se îndrăgostească. Noi ne creștem copiii ca pe niște viermișori. Nu să-l ridici în slăvi înseamnă să-i dezvolți personalitatea și caracterul, ci tocmai punându-l la încercări. Trebuie să îl punem în situații de viață care să-l facă puternic. Cred că trebuie să dezvoltăm caractere puternice, copii cu personalitate care, când pătrund în societate, nu sunt loviți.

Ce se întâmplă cu copiii noștri ale căror valori sunt televizorul și prostiile de acolo? Acelea se vor regăsi în mediu și îi vor complexa. Cu cât vezi mai mult media, cu atât discerni mai puțin, pentru că tu nu mai poți prelucra diversitatea de informații, unde sunt o mulțime de minciuni subliminal strecurate. 

O importanță deosebită o acord relației cu Dumnezeu, pentru că Biserica și credința te structurează lăuntric. Studiile americane arată că băieții care sunt cel mai puțin permisiv sexual sunt cei care au cea mai bună relație cu confesorul lor, nu cu mama, nu cu tatăl lor. O relație cu un duhovnic bun poate să-l asigure pe copil, chiar dacă el va cădea. Un duhovnic bun,care lasă libertate, care știe să fie ca un tată. 

Aceste fundamente ne asigură puțin copiii în fața provocărilor societății”, a subliniat biofizicianul Virgiliu Gheorghe.

„Cum să fim noi?” 

Biofizicianul Virgiliu Gheorghe consideră că părinții trebuie să responsabili de viața familiei lor și să aibă curajul mărturisirii, în contextul în care românii, spre deosebire de alte nații, se tem să spună cu voce tare că sunt creștin ortodocși sau să se mândrească cu valorile în care cred.

„Am văzut în America faptul că americanii sunt foarte relaxați când spun cine sunt ei. Noi suntem extrem de complexați. Noi nu avem îndrăzneala să spunem „sunt creștin ortodox”. Așa suntem formați, există o cultură în societatea românească, alimentată nu știu de cine,  probabil pe bani, care subminează încrederea românului în tot ce are el ca valori. Avem nevoie de trecut, avem nevoie de încredere, avem nevoie de cultură. Pe de altă parte, este vorba de comunitate. Dacă nu avem o comunitate în care să ne regăsim valorile, va fi foarte greu să supraviețuim. O familie nu poate supraviețui singură. De aceea, când am făcut această „Școală a Familiei”, ne-am gândit că este un mediu în care se pot împărtăși niște valori. Este nevoie de societate, de comunitate”.

Concluzia biofizicianului Virgiliu Gheorghe este: „Cred că trebuie să devenim agenții schimbării în viața noastră. Nu putem aștepta. Binele nu va veni de nicăieri. Luptăm cu lumea întreagă și cu duhurile ei. Cred că, cu ajutorul lui Dumnezeu, putem să rămânem în picioare până la capăt. Așa vom putea la sfârșit să spunem, cum spunea Tarkvoski în „Călăuza”, la sfârșit: „N-a fost ușor, a fost greu. Dar și dacă aș lua-o de la început, n-aș face altă alegere”. Sursa - Activenews

 

 

 

24-04-2018
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


Carti/produse despre:
Biserica, Familie, Societate, Casatorie,