Dacă alţii au cumpărat pământul, ţara, să stea liniştiţi, că nu vor stăpâni mult!

 

INTERVIURI CARDINALE. În Revista Matricea Românească, a apărut următorul interviu, acordat de către Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu (Sibiu), pe care vi-l supunem atenÈ›iei în rândurile de mai jos, cu acordul publicaÈ›iei sursă:

”Cine intră în matricea noastră trebuie să ne cunoască miturile fondatoare. Dacă alÅ£ii ne-au studiat în «think tank»-uri ÅŸi s-au instaurat aici, ÅŸi au cumpărat pământul, Å£ara, să stea liniÅŸtiÅ£i, că nu vor stăpâni mult!”

Fost bursier în Anglia ÅŸi preot misionar pe vremuri în FranÅ£a, Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, ÅŸtie un lucru sau două despre luminile Occidentului ÅŸi specificitatea matricelor străine, circumscrise mitului lui Faust, faţă de cea a matricei româneÅŸti, marcate indelebil  în istorie de marile noastre mituri fondatoare: MioriÅ£a, MeÅŸterul Manole ÅŸi, spune părintele, Harap-Alb. „Turcii, când l-au omorât pe Brâncoveanu, s-au exprimat despre noi: «Românii sunt un popor pe care, dacă îi decapitezi, faci ce vrei din ei!» Åži asta s-a întâmplat. Atuncea ne-au decapitat, ÅŸi după aia ne-au stăpânit. Iar chestiile astea, unii le ÅŸtiu foarte bine”, atrage atenÅ£ia Bârzu.

Matricea Românească: O să vă rog, în primul rând, să vă prezentaÈ›i pentru cititorii noÈ™tri, È™i bine v-am găsit la Sibiu!

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Vă mulÈ›umesc pentru invitaÈ›ie! Sunt părintele Vasile Bârzu, lector la disciplinele de sistematici la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, „Andrei Șaguna”. Sper să fac față cererilor È™i întrebărilor pe care mi le puneÈ›i.

Matricea Românească: Când aÈ›i auzit despre acest proiect, despre această sintagmă, Matricea Românească, ce sentiment aÈ›i încercat? Când auziÈ›i despre matricea românească la ce vă gândiÈ›i, care sunt elementele chintesenÈ›iale la care vă raportaÈ›i?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: E o expresie pe care eu o folosesc adesea la curs. Fac aceasta, înÈ›elegând foarte bine, È™i din punct de vedere biblic, È™i din punctul de vedere al spiritualității, că fiecare popor are o matrice a existenÈ›ei sale spirituale, niÈ™te factori care È›in de o transcendență în plan mitic, unde sunt hotărâte, trasate ÅŸabloanele spirituale ale unui popor, ale unui grup. Trebuie să înÈ›elegeÈ›i că e un episod destul de controversat în tradiÈ›ia biblică, unde se vorbeÈ™te despre împărÈ›irea oamenilor la Turnul Babel, după numărul îngerilor lui Dumnezeu. AceÈ™ti îngeri au fost unii căzuÈ›i, de aceea vedem în lume toată această multiplicitate de religii È™i de etos-uri, de È™abloane spirituale.

Românii, trei mituri fondatoare: Harap-Alb, MeÅŸterul Manole, MioriÅ£a

Fiecare popor are un È™ablon spiritual în care s-a născut înainte de a deveni creÈ™tin, È™i creÈ™tinismul a reuÈ™it, printr-un fenomen de inculturaÈ›ie, de transculturaÈ›ie, să transfigureze elementele din acel È™ablon pre-creÈ™tin.

Mitologia romană – sursă primordială de mituri pentru creÅŸtinism. 

A reuÈ™it unde a reuÈ™it, dar sunt locuri unde nu a reuÈ™it – È™i creÈ™tinismul a trebuit să se retragă, sau a dispărut. Dar, oricum, în etos-ul nostru creÈ™tin general, ca civilizaÈ›ie creÈ™tină, persistă aceste elemente de matrice spirituală care definesc într-un mod inefabil, de neoprit această formare a poporului. VedeÈ›i, de exemplu, că dimensiunile spirituale ale ruÈ™ilor sunt date de întindere, de friguri, de o geografie a spaÈ›iului pe care îl locuiesc. Și aici, la fel, este o altă geografie, care a impus anumite È™abloane, obiceiuri, tendinÈ›e. La fel, Occidentul e marcat de mitul lui Faust – ducem discuÈ›ia È™i înspre acest domeniu, fiindcă asta defineÅŸte matricea românească.

Dimensiunile spirituale ale ruÈ™ilor sunt date de întindere, de friguri, de o geografie a spaÈ›iului pe care îl locuiesc. La fel, Occidentul e marcat de mitul lui Faust

Noi nu am scăpat încă de acest fond transcendent, mitic. CreÈ™tinismul a îmbrățiÈ™at forme corporale, folclorice, care au respirat încă. Suntem, ca spaÈ›iu, noi, românii, marcaÈ›i de trei mituri sau trei È™abloane spirituale care ne sunt date. Unul e evocat de basmul „Harap-Alb”: drama poporului din acest spaÈ›iu, de a căra în spate Spânul, propriul stăpân silnic, care te forÈ›ează însă la depășire spirituală. Tot în acel basm, care e de natură pelasgică, foarte vechi, sunt, practic, niÈ™te È™abloane care sunt propice însămânțării creÈ™tinismului. Ce înseamnă „Harap-Alb”? Transfigurarea negru-alb, evoluÈ›ia, mutaÈ›ia, transmutaÈ›ia pe care trebuie să o realizeze sufletul. Un dualism la care basmul te învață cum să ajungi, să-l transfigurezi. Tot basmul acesta este o cheie, are o semnificaÈ›ie spirituală foarte profundă. S-a pierdut această înÈ›elepciune… Toată civilizaÈ›ia europeană are, de exemplu, povestea Albei ca Zăpada, dar nu se înÈ›elege că Albă ca Zăpada este simbolul sufletului, iar cei È™apte pitici sunt simbolurile cheilor spirituale care sunt în sufletul omului. Se înÈ›elege ca un basm. Când copilul auzea basmul respectiv, el deja intra în acea matrice spirituală, a transformării.

Un alt element definitoriu al populaÈ›iilor de aici, din această zonă balcanică È™i carpatică, este mitul jertfei creatoare, evocat foarte clar în legenda MeÈ™terului Manole. PopulaÈ›ia din zona aceasta se află la intrarea pe scena Europei din Asia. Peste noi au trecut toate popoarele migratoare, tot timpul. Ce am construit ziua, s-a dărâmat noaptea, ce am construit în timp de pace, s-a dărâmat în timp de prigoană. Iarăși, acest element istoric ne-a ajutat, practic, la orientarea spirituală a noastră, nu la focalizarea pe dăinuirea prin materie, prin civilizaÈ›ie. Pentru că nu am putut, efectiv, să dezvoltăm o civilizaÈ›ie materială din cauza acestor vitregii. Tot timpul au trecut popoare migratoare, au fost războaiele altora peste noi, aici. Din toată această dramă continuă un al treilea element al culturii populare româneÈ™ti: balada MioriÈ›a. Aceasta propune împăcarea în faÅ£a Cosmosului, nunta cosmică drept dimensiune a vieÈ›ii – pentru că nunta materială nu prea o poÈ›i face!

Matricea Românească: O baladă care, din păcate, e rău înÈ›eleasă. De multe ori au existat comentarii cu privire la ea.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Da! Problema e că È™i această pasivitate, la noi, e rău înÈ›eleasă, pentru că omul modern nu mai realizează la modul real, nu mai trăieÈ™te cosmic, nu mai trăieÈ™te nunta cosmică a ciobanului, a păstorului mioritic. El e legat de lumea materială în care nu reuÈ™eÈ™te – dar nu reuÈ™eÈ™te, pentru că nu înÈ›elege aceste trăsături ale matricei noastre spirituale. Sunt niÈ™te elemente ale unui plan de conÈ™tiință mult mai profund al unui popor. Și popoarele din Occident au, fiecare, È™abloanele lor – cum spuneam, că Vestul e marcat de mitul lui Faust. PăziÈ›i de vicisitudinile istoriei – ÅŸi graÅ£ie nouă –  occidentalii s-au legat de materie, de bani, de avuÈ›ie, È™i au început să viseze bani, să dorească bani, să îÈ™i vândă sufletul.

Matricea Românească: Lui Mamona.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Mamona, dar È™i un fel de pact cu diavolul, pentru că acesta este, de fapt, mitul lui Faust. Åži, de aici, cu totul alte dimensiuni pseudo-spirituale pe care le dezvoltă. Spuneam că e un plan de conÈ™tiință mult mai profund. ȘtiÈ›i foarte bine că omul È™i cultura omenească se constituie pe mai multe planuri de conÈ™tiință. E vorba despre conÈ™tientul personal sau de conÈ™tiinÈ›a mea, care e făurită de obiceiurile mele… Dar, mai departe de aceasta, este o conÈ™tiință pe care mi-o dă familia, mi-o dau niÈ™te obiceiuri. Mai departe e conÈ™tiinÈ›a pe care o dă naÈ›iunea, È™i etos-ul naÈ›iunii, folclorul. Acestea se cristalizează, de obicei, în anumite opere, mituri, legende, balade. Noi, ca popor român, le avem pe cele trei mari opere despre care v-am vorbit, pe care omul modern nu le înÈ›elege, È™i care definesc etos-ul nostru. Cine intră în matricea noastră, trebuie să le înÈ›eleagă pe acestea trei. Dacă alÈ›ii se gândesc È™i le-au studiat în think tank-uri È™i s-au instaurat aici, au cumpărat pământ È™i au cumpărat È›ara, să stea liniÈ™tiÈ›i, că nu vor stăpâni mult!

Suntem, noi românii, marcaÈ›i de trei mituri sau trei È™abloane spirituale. Unul e evocat de basmul „Harap-Alb”: drama poporului din acest spaÈ›iu, de a căra în spate Spânul, propriul stăpân silnic, care te forÈ›ează însă la depășire spirituală

Matricea Românească: Tocmai pentru că nu sunt racordaÈ›i la această matrice.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Exact. MulÈ›i fac castele de nisip, aici sunt nisipurile miÈ™cătoare…

Matricea Românească: AÈ™ vrea să vă întreb, părinte, cum consideraÈ›i că a evoluat această matrice È™i în ce stare se află ea astăzi? Cum putem să ne racordăm la originile noastre?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Matricea, de aia e matrice! – că nu prea evoluează, ea păstrează partea de lemn, ea trebuie să dea forma. La fel cum È™i Biserica vine cu matricea ei spirituală.

Matricea Românească: Astăzi, dacă ne uităm la suprafață, ar părea că matricea se viciază prin contact cu alte matrice…

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Da, se vrea ciocnirea civilizaÈ›iilor, se vrea uniformizarea, însă ce nu înÈ›eleg marii lumii de astăzi, că vrând să schimbe aceste matrice spirituale – pe japonez nu poÈ›i să-l faci român, È™i pe român nu poÈ›i să-l faci japonez! În Japonia a fost sute, mii de ani cultura samurailor, o selecÈ›ie a populaÈ›iei – prin tăiat capul. O selecÈ›ie a obiceiurilor, o cultură. Aceea È™i-a pus amprenta, chiar dacă, practic, modernitatea È™i postmodernitatea intervin în aceste matrice spirituale prin niÈ™te patimi vulgare È™i caută să strice ceea ce e frumos, sublim, în cristalizarea milenară a popoarelor. Aceasta se întâmplă. Nu vor dăinui, pentru că, aÈ™a cum în creÈ™tinism se vorbeÈ™te despre Liturghia începerii, de fiecare dată: „Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta”, dacă vor încerca să strice tot mai mult, nu vor mai exista nici ei, nu vor mai avea ce să pară a fi.

Matricea Românească: Deci să fim optimiÈ™ti.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Un optimism în cadrul unei lumi al cărei destin este hotărât dintru început. În cazul Poporului Ales, când nu respecta Legea care i-a fost dată de Dumnezeu, ca lege pentru existenÈ›a în Pământul FăgăduinÈ›ei, È›ara È™i legea constituindu-se ca matrice sprituală, era nevoie de transmutaÈ›ie. Este una dintre legile esenÈ›iale ale existenÈ›ei spirituale. Dacă nu împlineÈ™ti ceea ce se cuvine matricei, în care eÈ™ti chemat să exiÈ™ti, eÈ™ti scos din matrice. În mănăstire, dacă nu te supui legii, mănăstirea te leapădă. Pleci, nu ai liniÈ™te, nu stai acolo. Poporul Ales a avut parte de o pronie. În Cartea lui Daniel, se spune la un moment dat despre: ”mult s-a luptat îngerul Arhanghel Mihail, împotriva îngerului Asiriei, să vă scoată din robie”.

PăziÈ›i de vicisitudinile istoriei – ÅŸi graÅ£ie nouă –  occidentalii s-au legat de materie, de bani, de avuÈ›ie, È™i au început să viseze bani, să dorească bani, să îÈ™i vândă sufletul

Fiecare popor are un înger ocrotitor. Asiria nu era nici iudaică, nici creÈ™tină  atunci, pe timpul lui Daniel. Dar era vorba de un popor proniat de un înger. Deci, în afară de oamenii care constituie ei legi noi È™i care vor să strice aceste matrice spirituale, sunt îngerii sus, È™i Dumnezeu, mai presus de ei. Matricele acestea spirituale sunt păzite. Un element definitoriu pentru matricea românească este ceea ce spune Herodot în „Istorii” – ”populaÈ›ia de aici era foarte vitează, geto-dacii erau foarte viteji, dar a fi uniÈ›i, ei nu se poate”. Åži mai departe, ce nu prea se pomeneÈ™te aici este că dacii mai beau È™i că „trăgeau cu săgeÈ›i după zei”, cum continuă citatul. Și pe zei îi invitau să fie traÈ™i în È›eapă! Iarăși, este un element pe care îl găsim descris de-a lungul istoriei noastre, trasul în È›eapă.

Matricea Românească: În această matrice românească spirituală despre care vorbiÈ›i, ce loc ocupă credinÈ›a?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: CredinÈ›a e elementul care te È›ine în matricea spirituală propice. Eu m-am referit acum la această matrice spirituală pre-creÈ™tină, antecreÈ™tină. Ea are reverberaÈ›ii în cum s-a dezvoltat civilizaÈ›ia noastră creÈ™tină. Însă, creÈ™tinismul a încercat să transfigureze – ÅŸi a reuÈ™it, în mare măsură. E un miracol, aÈ™a cum spune un istoric, că poporul român există ca È™i unitate etno-lingvistică. ToÈ›i ne simÈ›im un neam. Dacă È›inem cont că au fost zeci de popoare migratoare care au trecut prin asta, È™i fiecare È™i-a lăsat sămânÈ›a, suntem un conglomerat, nu suntem o rasă unică. Ne uităm unii la alÈ›ii È™i vedem. De aceea se minuna un istoric. Ceea ce se numeÈ™te poporul român e departe de a fi o unitate de rasă. Dar totuÈ™i, Liturghia, Potirul au făcut una din toate aceste populaÈ›ii care au trecut, s-au bătut, au rezistat, au murit, s-au născut aici, s-au chinuit, Liturghia le-a dat aceeaÈ™i simÈ›ire.

De exemplu, aici, în Sibiu, în Rășinari, a fost o populaÈ›ie de cumani. Ei sunt oarecum altfel, dar totuÈ™i sunt români. Și totuÈ™i, în acest Potir, în pântecele Potirului, firea lor s-a topit È™i s-a armonizat. VedeÈ›i aici importanÈ›a creÅŸtinismului.

Matricea Românească: Aici e È™i minunea matricei.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Sângele lui Hristos din Liturghie transmite energii armonizatoare, unificatoare. Criza spirituală pe care o trăim este din cauza faptului că poporul nu se uneÈ™te în Liturghie. Ea este un factor unificator.

Matricea Românească: Un preot din BucureÈ™ti, părintele Marcel Stavără de la Biserica Icoanei, spune că, pe vremuri, se zicea „Monarhia salvează România”. El îndeamnă să nu se zică aÈ™a, ci „Liturghia salvează România”.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: BineînÈ›eles! Liturghia, ar mai fi È™i alte practici spirituale care ar salva România, dacă poporul le-ar împlini. M-am referit la aceste elemente de matrice spirituală pre-creÈ™tină – în toate culturile există această îmbinare, această inculturaÈ›ie a creÈ™tinismului în etos-ul spiritual È™i o transfigurare a obiceiurilor È™i a etos-ului păgân de elemente creÈ™tine. Crăciunul a fost o sărbătoare păgână, dar creÈ™tinismul l-a transfigurat. CreÈ™tinismul l-a adus pe Hristos. A transfigurat totul. CitiÅ£i Lactantius, „InstituÅ£iile divine”, să vedeÅ£i ce etos avea lumea pe atunci, lumea romană. El scrie ca un modern, ÅŸi vorbeÅŸte despre toÅ£i zeii ca despre niÅŸte realităţi contemporane lor, care au trăit cândva ÅŸi pe care societatea îi cinstea. Acum, noi, sub influenÈ›a educaÈ›iei moderne, considerăm că nici nu au existat vreodată zei, mituri. Neamul omenesc È™i destinul omului nu se pot constitui decât în întreg, nu te poÈ›i sustrage neamului tău. Nu începe lumea cu tine! Trebuie să te ajute cineva, să te pună într-o altă matrice È™i să încerci să devii altceva, dar nu È™tiu ce devii! Cum te naÈ™ti din părinÈ›i, ai rădăcini, păstrezi niÈ™te obiceiuri, niÈ™te trăsături. Acelea răbufnesc în comportamentul tău.

„CivilizaÅ£ia modernă, veche de 100 de ani, crede că a pus «coadă la prună» ÅŸi lumea începe cu ea”

Matricea Românească: De aici È™i multe drame, alienare.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Da! Deci, omul este o ființă fragilă. Botezul, esenÈ›a lui, este să luăm forma lui Hristos. AÅŸa se spune: „Fă ca acesta ce se botează astăzi, să ia forma Hristosului tău”! Åži acesta este sensul vieÈ›ii, să luăm forma lui Hristos. Cum? Fiecare, cu personalitatea noastră, cu sinergia pe care o face fiecare în mod original cu Hristos. De aici vine unicitatea vieÈ›ii, cea a realizării personale. Matricea migrează, îÈ™i schimbă conÈ›inutul. Hristos îi înfrânge. Cum spune în Epistola către Coloseni? Că Hristos „dezbrăcând (de putere) începătoriile ÅŸi stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin cruce. ” È™i El devine matricea spirituală în Biserică, prin aceste Taine, pe care nu le mai înÈ›elege omul modern. Acesta din urmă vrea forma È™i moda. Omul modern vrea să trăiască la modă, nu să trăiască după forma lui Hristos. Vrea să fie la modă – ÅŸi se desfigurează. CivilizaÈ›ia modernă, de 100 de ani, se laudă cu descoperiri în industrie È™i È™tiință, crezând că a pus «coadă la prună» È™i cu ea a început lumea. AÈ™a se dau la o parte tradiÈ›iile, tot etos-ul, toate valorile, tot ce te călăuzeÈ™te pe o cale bătătorită, pentru a trăi original, pentru a trăi altfel. Trebuie tot timpul  să menÈ›inem un echilibru – cât iau ca să mă păstrez ca om normal?

Se vrea ciocnirea civilizaÈ›iilor, se vrea uniformizarea, însă ce nu înÈ›eleg marii lumii de astăzi, vrând să schimbe aceste matrice spirituale: pe japonez nu poÈ›i să-l faci român, È™i pe român nu poÈ›i să-l faci japonez!

Matricea Românească: Dumneavoastră aveÈ›i contact cu credincioÈ™ii, sunt È™i licăriri de speranță? Oamenii vin la Liturghie, vin la Biserică, ei caută sfaturi, Îl caută pe Mântuitor?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Sunt. Eu nu am atât de mult contact cu credincioÈ™ii, ci mai mult cu studenÈ›ii. Nu sunt preot de parohie. Fac cursurile È™i discut cu studenÈ›ii.

Matricea Românească: StudenÈ›ii sunt ei înÈ™iÈ™i un cocon de credință.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Căutări spirituale sunt, bineînÈ›eles. Însă, dacă vorbim de matrice spirituală, se amestecă matricele. Una, pentru că sunt corupte prin diferite păcate, dar se tinde la importul altor spiritualităţi, obiceiuri, etos-uri, spre inventarea de noi moduri de a trăi. Din aceasta rezultă toată drama.

Matricea Românească: Cum se câÈ™tigă bătălia aceasta cu secularismul? Individual, colectiv?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Åži-ÅŸi! Și personal, È™i comunitar-liturgic. Dacă nu le îmbini, încerci să înoÈ›i numai cu o mână. Omul e È™i persoană, care se defineÈ™te în comuniune cu alte persoane. Liturghia ajută foarte mult. Biserica, atunci când săvârÈ™eÈ™te Slujbele, este matrice spirituală. Și arhitectura Bisericii, la fel. Dacă ne referim la mistagogie, Simeon Teologul, Simeon al Thesalonicului arată cum se înÈ›elege Liturghia în timp. De-a lungul epocilor, au fost vreo 12-14 moduri de a înÈ›elege Liturghia. Fiecare generaÈ›ie sau epocă a înÈ›eles-o din perspectiva obiceiurilor, filosofiei, culturii, practicii pe care le-au avut.

Matricea Românească:  Era un fapt normal?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Cu evoluÈ›ii È™i involuÈ›ii în gradul de înÈ›elegere. Invit credincoÈ™ii È™i cititorii să facă o lectură elaborată a lucrării menÅ£ionate. Cum e, cel mai simplu, Biserica Matrice? Sunt cei patru pandantivi pe care sunt evangheliÈ™tii, È™i lângă aceÈ™tia sunt cele patru făpturi heruvimice care sunt chipul virtuÈ›ilor cardinale. Fiecare om are acele virtuÈ›i cardinale. Când te duci în Biserică, practic intri în matrice pentru a-È›i reface echilibrul acestor patru virtuÈ›i cardinale cărora, prin vieÈ›uirea ta în lume, le-ai deranjat aÈ™ezarea.

Matricea Românească: Și care, în permanență, sunt supuse atacurilor.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Sunt supuse atacurilor, intemperiilor spirituale È™i sociale. Aceste patru virtuÈ›i cardinale sunt prezente în om, în general, aÈ™a cum le-a creat Dumnezeu. AÅŸadar, Biserica ar fi matricea spirituală pentru întreaga umanitate, nu numai pentru creÈ™tini. E o înÈ›elepciune preluată din filosofie, întrucât creÈ™tinismul asta a făcut, a transfigurat elenismul, l-a încreÈ™tinat. A preluat elemente È™i le-a dat perspectiva integrală a comuniunii cu Dumnezeu. Åži stoicii vorbeau despre cele patru virtuÅ£i.

Ce au spus turcii? „Românii sunt un popor pe care, dacă îi decapitezi, faci ce vrei din ei!”

Biserica, e la modul propriu, o matrice spirituală. Chestiunea aceasta este greu de înÈ›eles pentru omul modern, dezrădăcinat, care nu are cultură. Ce se urmăreÅŸte? Am auzit că s-a scos Istoria din È™coală, nici nu se mai cheamă aÅŸa, s-au scos È™i multe alte obiecte. De ce? Din cauza postmodernilor europeni, care vor să facă proiecte precum experienÈ›a cu Rusia Sovietică, iar acum vor să facă la fel cu Europa. Sunt o mână de ÅŸmecheri cu bani, care hotărăsc ce vor, ÅŸi impun cu mână de fier, asupra popoarelor.

Produc dezrădăcinări forÈ›ate È™i deformări forÈ›ate ale omului, pentru a-l transforma pe om într-un individ, cetățean al Spartei total dedicat Statului, lipsit de orice legi, soldatul perfect, dedicat tot timpul unui grup de potentaÅ£i, sluga perfectă, exact ca în statul Spartei. Un stat autocratic ÅŸi tiranic. Trebuia să se impună ÅŸi această matrice.

Toată mitologia veche È™i zeii vorbesc È™i înfăptuiesc într-un limbaj multiplu, iar muritorul de rând înÈ›elege ce îl duce capul. Zeul, de multe ori, zice È™i zice bine, dar muritorul nu înÈ›elege. Matricele acestea spirituale sunt făcute mult mai bine decât credem noi – È™i decât vrea omul modern È™i postmodern să le modifice după al lui interes! Fiindcă aici sunt interese. Turcii, când l-au omorât pe Brâncoveanu, s-au exprimat despre noi: „Românii sunt un popor pe care, dacă îi decapitezi, faci ce vrei din ei!”. Åži asta s-a întâmplat. Atuncea ne-au decapitat, ÅŸi după aia ne-au stăpânit. Iar chestiile astea, unii le ÅŸtiu foarte bine. VedeÅ£i, ni s-a scos ÅŸi Istoria din ÅŸcoală. Nu avem voie să le spunem.

Matricea Românească: Măcar dacă s-ar face, să se facă bine istoria, nu trunchiată! Am publicat un material pe platforma noastră, cu părintele Vasile Oltean, directorul Primei Școli RomâneÈ™ti din Șcheii BraÈ™ovului. Dumnealui ne spunea că despre diaconul Coresi, care e fondatorul limbii române literare, nu există decât câteva rânduri în manualul de clasa a XI-a, È™i acelea fulgurant.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Da. Se introduce altceva, alte tipare culturale care să îl modifice, să îl adapteze pe tânăr ca cetățean al unei entități. ElveÈ›ianul e cetățean al cantonului cutare, se duce, dă turul planetei pentru afacerile lui, È™i se întoarce acasă, se îmbracă în pantalonii scurÈ›i, cântă „io-la-ri-uu”, ia armonica cu pălăria verde… El are identitatea lui, a locului, nu s-a considerat cetățean al Uniunii Europene .

Un element definitoriu pentru matricea româneascăeste ceea ce spune Herodot în „Istorii” – ”populaÈ›ia de aici era foarte vitează, geto-dacii erau foarte viteji, dar a fi uniÈ›i, ei nu se poate”. Åži mai departe, ce nu prea se pomeneÈ™te aici este că dacii mai beau È™i că „trăgeau cu săgeÈ›i după zei”, cum continuă citatul. Și pe zei îi invitau să fie traÈ™i în È›eapă! Iarăși, este un element pe care îl găsim descris de-a lungul istoriei noastre, trasul în È›eapă

Matricea Românească: În ultimul timp, tot mai des, sunt aduÈ™i în biserici specialiÈ™ti care vorbesc pe diverse teme. Ce părere aveÈ›i despre Biserică privită ca spaÈ›iu de cultură?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Da. Aici, vedeÈ›i… găsesc foarte îndreptățită această iniÈ›iativă. Societatea actuală modernă este foarte complexă, de aceea trebuie să chemi specialiÈ™ti. O asemenea convorbire cu oamenii pricepuÅ£i e ca o È™ezătoare, cum era pe timpuri, în timpul Postului. Aceea constituia, la acea vreme, etos-ul lor, È™i le crea cadrul spiritual în care ei se simÈ›eau ca oameni în comuniune cu alÈ›i oameni.

Vidul spiritual dat de materie, de cultura asta consumeristă, materialistă, pragmatică, pe care o au oamenii postmoderni È™i societatea noastră trebuie umplut cu ceva, È™i eu consider ceva normal, să se dezvolte această direcÈ›ie, să vorbească oamenii. Fiecare biserică ar trebui să aibă o sală de conferinÈ›e. În diasporă, în America, de exemplu, fiecare parohie veche È™i-a construit o sală de sport, unde fac È™i nunÈ›i, fac È™i petreceri la hram. Dacă plouă, acolo slujesc, nu în biserică. Sunt mult mai înstărite. Aici, a rămas cum a rămas. Oamenii, după RevoluÅ£ie, au început să facă garaje între blocuri, în loc să facă câte o biserică ÅŸi să creeze un centru. Repet: în timpul comunismului, ni s-a diminuat etos-ul creÈ™tin, a fost transformat poporul. Odinioară, matricea satului îi dădea românului modul de trai în ritmurile cosmice, ale naturii, ale anului, ale culturilor agricole. MulÅ£i din matricea asta au fost duÅŸi într-o societate de pauperizare la oraÈ™. Au trăit fenomenul de pauperizare – poate din punct de vedere material au dus-o bine, dar din punct de vedere spiritual, românul a fost dezbrăcat, dezgolit. Când să ne liniÈ™tim puÈ›in în comunism, a venit RevoluÈ›ia, care iar ne-a furat oamenii, iar ne-a dezmembrat, È™i găsesc foarte bună, această iniÈ›iativă, ca preoÈ›ii să invite oameni intelectuali, cei care înÈ›eleg lucrurile din specialitatea lor mult mai bine È™i să explice, să lămurească. Ca preot, nu poÈ›i să le È™tii pe toate.

Matricea Românească: E adevărat. În egală măsură, părinte, preoÈ›ii – în virtutea funcÈ›iei, a pregătirii lor È™i a înzestrării spirituale – sunt oameni de cultură.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: De acord. Cu  anumite limite!

Matricea Românească: Poate nu sunt recunoscuÈ›i ca atare. Dar o discuÈ›ie cu un preot poate să-È›i schimbe sensul vieÈ›ii.

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Problema e să fie într-adevăr! Fiecare preot este pregătit în funcÈ›ie de cât s-a străduit să-È™i continue educaÈ›ia È™i formarea sa spirituală, culturală ÅŸamd. Trebuie tatonat puÈ›in cadrul, terenul, invitatul, materialul ce se dezbate. Ca să iasă ceva frumos, lămuritor, ziditor. Această interacÈ›iune È™i discuÈ›ie, dacă am intensifica-o, vă spun că s-ar obÈ›ine rezultate enorme.

Am fost la bursă în Anglia. Nu-mi cerea să mă duc la toate orele, dar nu puteam să lipsesc de la ceaiul de dimineață È™i de la ceaiul de seară, unde trebuia să stai jumătate de oră – o oră, cu colegii tăi, să citiÈ›i ziarul împreună, să comentezi, să discuÈ›i, să socializezi. Astfel, se pregăteau oameni conÈ™tienÈ›i, treji, cu implicare socială, politică. Era altceva. Din păcate, la noi nu se face chestia asta. Fiecare se specializează È™i se deconectează de la viaÈ›a socială, politică, economică, È™i n-o mai integrează în orizontul vieÈ›ii lui personale. De aici, apare cetățeanul român, turmentat, care nu È™tie… Societatea e complexă. Trebuie, la un moment dat, să chemi un specialist, un om care înÈ›elege mult mai bine.

Matricea Românească: Un gând pentru cititorii Matricei RomâneÈ™ti? Un sfat?

Lect. Dr. Ierom. Vasile Bârzu: Să înÈ›eleagă că există o matrice, că nu poÈ›i să exiÈ™ti în afara ei. Cum postmodernitatea a produs filmul „Matrix”, omul, finalitatea lui este să capete o formă, să se dezvolte ca persoană. Mai presus de ființă este relaÈ›ia. Sfânta Treime este relaÈ›ie, trei persoane care au aceeaÈ™i ființă. Ce potenÈ›ează această relaÈ›ie este iubirea. Matricea îÈ›i asigură È™i stabilitatea, È™i evoluÈ›ia. Te dezvolÈ›i ca personalitate, ca persoană în această matrice. Dacă eÈ™ti ca fiul risipitor È™i ieÈ™i din matricea casei Tatălui, treci printr-o experiență dureroasă – iar cele mai dureroase sunt cele pe pielea proprie -, afli ce afli È™i te întorci în cele din urmă tot la Dumnezeu, care a creat Cerul È™i Pământul, È™i care este Matricea în care existăm. Să se adâncească această iniÈ›iativă, căci este foarte bună, È™i să vorbiÈ›i cât mai des despre matricea noastră spirituală!