Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 989

Credința în vremuri de război - atacuri sângeroase în biserici în ziua de Florii

Tags: martiri; prigoană;
Credința în vremuri de război - atacuri sângeroase în biserici în ziua de Florii

 

Patriarhia Română se roagă pentru victimele atacurilor teroriste asupra creştinilor din Egipt

Patriarhia Română a aflat cu multă durere de vestea uciderii a 44 de creștini și de rănirea a peste 100 în urma sângeroaselor atacuri comise în ziua de 9 aprilie 2017 asupra bisericii creștine copte din orașul Tanta și asupra bisericii „Sfântul Marcu” din orașul Alexandria de către gruparea teroristă Stat Islamic. Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să odihnească în pacea și iubirea Sa sufletele celor omorâți chiar în timpul rugăciunii din Duminica Floriilor și să dăruiască vindecare grabnică celor răniți. Astăzi, constatăm cu îngrijorare că tot mai mulţi creştini din diferite părţi ale lumii cad victime ale unor manifestări extreme de violenţă şi ură. În acest context, este necesar ca oamenii să înțeleagă că pot şi trebuie să trăiască în pace şi în armonie socială indiferent de religie. Ne rugăm lui Dumnezeu să aducă pace în sufletele celor tulburaţi de violenţă şi ură, pentru a proteja darul sacru al vieţii oamenilor. Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Ce înseamnă credința în timp de război?

Ce înseamnă credinţa în timp de război? În ce cred soldaţii care pleacă la luptă? Preotul militar Alexandru Tudose a fost unul dintre cei care au ridicat prima şi singura biserică ortodoxă din teatrul de operaţii Kandahar, Afganistan. Şi tot el este cel care a fost alături de soldaţii români în momentele de deznădejde. Preotul este şi el un soldat, o santinelă în altarul lui, spune părintele Alexandru Tudose. Preot militar, colonel, conform categoriei de garnizoană a I-a şi ofiţer în rezervă cu gradul de maior, părintele Tudose a ajuns în teatrele de operaţii din Afganistan de două ori: în anul 2005, cu batalionul de infanterie Sf. Andrei din Galaţi şi în 2012, cu batalionul 280 manevre Focşani.

Alexandru Tudose, preot militar: Să ştiţi că activitatea mea religioasă am încercat să o aplic conform planului operaţional de luptă. Ce vreau să spun? Asistenţa religioasă am pus-o în slujba pregătirii pentru luptă a soldaţilor. Fără ideologie. Am mers numai pe partea aceasta de moral. Eu de acasă le-am spus că viaţa noastră în Afganistan este între „Apără-mă, Doamne!” sau „Primeşte-mă, Doamne!”. Şi aşa a fost.

În anul 2005, în timpul primei sale misiuni ca preot militar în teatrul de operaţii din Afganistan, părintele Alexandru Tudose a fost unul dintre cei care au gândit construcţia unei biserici în baza militară din Kandahar.

Alexandru Tudose, preot militar: În 43 de zile, am reuşit să construim o biserică minunată, care a fost suport de speranţă şi de moral pentru foarte multe contingente româneşti, dar şi pentru toţi oamenii care treceau prin acea bază. A fost un punct de atracţie religioasă şi chiar turistică biserica noastră. În pisania acestei biserici, am scris aşa: „Noi, cei 405 soldaţi, ai batalionului 300 infanterie Sf. Apostol Andrei din Galaţi, am construit această biserică din dragoste pentru Dumnezeu şi pentru ţara noastră România.” Slujba din Noaptea Învierii, în biserica din Kandahar, a fost ţinută în mare taină. Talibanii anunţaseră Apocalipsa şi se ţinuseră de cuvânt, îşi aminteşte părintele Tudose. Alexandru Tudose, preot militar: Am cerut aprobare de la comandant să aprindem un bec în bază, un bec mic, ca să vadă oamenii să vină la biserică. Şi nu au fost de acord pentru că nu au vrut să fim expuşi. Dimineaţa, împreună cu comandantul, m-am deplasat pe toată linia frontului şi am dus oamenilor ouă roşii, cozonac, evident că aveau şi ei, dar noi am vrut să le arătăm de Paşti că nu sunt singuri. Ziua de Paşti a fost un iad în Afganistan, în Kabul, în Jalalabad. Soldaţii spuneau „hai să mergem, că e Paştele”. Mai făceau nişte kilometri şi erau chemaţi înapoi că s-au mai găsit nişte mine. Şi se duceau înapoi. Şi asta s-a întâmplat de trei ori. Până la urmă, a spus unul „Vai de Paştele nostru!”. Aşa şi-au petrecut unii din batalion Paştele, stând acolo, căutând minele şi asigurând protecţie EOD-iştilor la dezamorsarea bombelor. În situaţii limită, oamenii se schimbă. Pe front, virtuţi precum solidaritatea şi iubirea de semeni devin noţiuni pline de conţinut.

Alexandru Tudose, preot militar: Adunând mai multe valori la un loc, aş menţiona câteva valori militare - unitatea, armonia, curajul, eroismul, dârzenia. Dar şi valori creştine - credinţa, nădejdea şi dragostea, virtuţi teologice, dar şi virtuţi cardinale: adevărul, bunătatea, milostenia. Prezenţa iminentă a morţii, teama, deznădejdea transformă radical sufletul unui soldat. La război, oamenii se apropie cu adevărat de Dumnezeu, redescoperă credinţa. Cred că şi teatrul de operaţii este un loc în care îl cunoşti pe Dumnezeu. Mi-am pus mereu întrebarea de ce Sfânta Cruce s-a arătat pe cer împăratului Sfântul Constantin cel Mare înainte de o acţiune militară. Dumnezeu ştie uneori mai bine decât noi de ce războiul, de ce necazurile devin locuri în care oamenii găsesc raze de lumină, raze de speranţă, raze de bunătate.Sursa: www.digi24.ro 

Bilanţul victimelor celor două atentate ale Statul Islamic vizând biserici copte din Egipt a crescut la 44 de morţi

Două atentate cu bombă revendicate de gruparea Statul Islamic au vizat duminică biserici copte din Egipt, unul soldat cu 27 de morţi în oraşul Tanta, iar celălalt cu 17 morţi, la Alexandria, cu trei săptămâni înainte de vizita papei Francisc în această ţară, relatează AFP. Atentatul de la Alexandria, cel mai mare oraş din nordul ţării, a fost comis de un kamikaze ”echipat cu o centură explozivă”, care a încercat să pătrundă în Biserica Sf Marcu, unde se afla Papa copt ortodox Tawadros II, cu ocazia Floriilor. Poliţişti l-au împiedicat, iar acesta s-a detonat, potrivit Ministerului de Interne. Biserica Coptă a precizat rapid că liderul ei nu a fost atins şi că ”este bine”.

Cele două atentate au fost revendicate duminică după-amiaza de Statul Islamic, a cărui aripă egipteană a îndemnat recent la vizarea comunităţii copte. Primul atentat a avut loc cu puţin înainte de ora locală 10.00 (11.00, opra României), în plină sărbătoare a Floriilor, în Biserica Mar Girgis (Sf. Gheorghe) din Tanta, un oraş important situat la aproximativ 100 de kilometri de Cairo, în Delta Nilului. Bilanţul a crescut la 27 de morţi şi 79 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii. ”Explozia a avut loc în primele rânduri, în apropiere de altar, în timpul slujbei”, a declarat pentru AFP generalul Tarek Atiya, adjunctul ministrului de Interne însărcinat cu relaţia cu presa.

Câteva ore mai târziu, altă explozie a avut loc la Biserica Mar Morcos (Sf. Marcu), la Alexandria, soldată cu 17 morţi - inclusiv patru poliţişti - şi 48 de răniţi, potrivit unui bilanţ actualizat de Ministerul Sănătăţii. În interiorul Bisericii din Tanta, bănci de lemn rupte şi diverse obiecte personale zăceau pe jos, în sânge. Iar pereţii albi au fost de asemenea stropiţi de sânge. După ce a inspectat scena, poliţia a instituit un cordon de securitate, în faţa căruia s-au adunat mai multe eprsoane pentru a-şi exprima furia, a constat o jurnalistă AFP.

ATACURI SÂNGEROASE

Aceste atentate au loc cu 19 zile înainte de vizita Papei Francisc în Egipt, prevăzută pe 28 şi 29 aprilie. ”Transmit condoleanţe profunde fratelui meu, Sanctitatea Sa Papa Tawadros II, Bisericii Copte şi întregii naţiunii dragi egiptene. Mă rog pentru defuncţi şi răniţi”, a reacţionat Pontiful argentinian. Preşedintele Statelor Unite Donald Trump a condamnat atentatul într-un mesaj postat pe Twitter, declarându-se ”încrezător în capacitatea preşedintelui (Abdel Fattah el-Sisi) de a gestiona situaţia aşa cum trebuie”. Şeful statului egiptean a cerut duminică armatei să mobilizeze forţe pentru a ajuta poliţia să protejeze ”infrastructuri vitale” din ţară. Premierul său, Sherif Ismail a subliniat ”hotărţrea statului de (...) a elimina terorismul din rădăcină”. Şeful sercurităţii provinciei Gharbeya, în care se află oraşul Tanta, a fost înlocuit din funcţie cu ministrul de Interne Magdy Abdel Ghaffar. De asemenea, Al-Azhar, prestigioasa instituţie a islamului sunnit cu sediul la Cairo, a condamnat ”un atentat terorist laş”. Preşedintele francez François Hollande a denunţat un ”atentat odios” şi a adăugat, citat întrun comunicat, că Franţa ”este deplin solidară cu Egiptul”. Aceste noi atacuri au loc la patru luni după un atentat sinucigaş spectaculos, revendicat de Statul Islamic, care a vizat pe 11 decembrie, la Cairo, Biserica Sf. Petru şi Sf Pavel, soldat cu 29 de morţi.

DISCRIMINĂRI

Copţii ortodocşi din Egipt reprezintă comunitatea creştină cea mai numeroasă din Orientul Mijlociu, constituind 10% din cei 92 de milioane de egipteni, şi una dintre cele mai vechi. 24 Ei se declară victime ale discriminărilor în toată ţara, din partea autorităţilor şi a majorităţii musulmane. Atacul de la Cairo a relansat îndemnurile la înăsprirea luptei împotriva mişcării jihadiste în Egipt, mai ales în Sinai, unde aceasta a comis o serie de atacuri sângeroase împotriva forţelor de securitate. Aripa locală a Statului Islamic a revendicat un atentat cu bombă care s-a soldat, în octombrie 2015, cu moartea celor 224 de persoane de la bordul unui avion cu turişti ruşi, după ce a decolat de pe aeroportul din Sharm el-Sheikh, o staţiune balneară situată în sudul Peninsulei Siniai. La 1 aprilie, un poliţist a fost ucis, iar alte 15 persoane au fost rănite în explozia unei motociclete-capcană, în faţa unui centru de formare a poliţiei, la Tanta. De asemenea, Biserica Mar Girgis a anunţat la sfârşitul lui martie, pe pagina ei de Facebook, că un ”obiect suspect” a fost găsit în faţa lăcaşului, iar o echipa de genişti l-a luat şi transportat ”cu un vehicul special”. -  Sursa: www.news.ro, Foto: agerpres.ro

10-04-2017
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu