Rugăciuni ale sfinților părinți către Sfânta Treime și către Maica Domnului

Nu este faptă mai bună, nici mai înaltă, nici mai de nevoie decât sfințita rugăciune. Nu este alta mai înaltă decât aceasta . Fiindcă toate celelalte fapte bune: postul, privegherea, culcarea pe pământ, strădania, fecioria, milostenia și tot celălalt neam de aur și ceata cea potrivită și șiragul cel cu cerească împletire al faptelor bune celor cu chip dumnezeiesc – măcar că sunt daruri de la Dumnezeu, măcar că sunt averi nelipsite și podoabă fără moarte a sufletelor –, cu toate acestea ele nu unesc pe om cu Dumnezeu, ci numai îl fac vrednic de a se uni. Însă sfințita rugăciune – ea singură – unește pe om cu Dumnezeu și pe Dumnezeu cu omul. (Sf. Nicodim Aghioritul)

RUGĂCIUNI ALE SFINȚILOR PĂRINȚI

Rugăciunea întâi către Dumnezeu-Tatăl, a celui între sfinți Părintele nostru, Vasile cel Mare

Stăpâne, Dumnezeule al tuturor, Părinte preabun, Cel ce ești și petreci de-a pururea, Cel ce ești fără de început și mai înainte de toți vecii, Cel ce cu ființa ești cu totul neînțeles și cu mărimea necuprins, iar cu bunătatea nemăsurat, adâncul cel izvorâtor și nepovestit al puterii și al înțelepciunii, pe Tine Te binecuvântez că ai căutat cu milă și cu îndurare spre ticăloșia mea și m-ai izbăvit de tina și noroiul acestei lumi rele și deșarte și de cursele cele multe și de multe feluri ale stăpânitorului celui viclean al întunericului veacului acestuia. Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că ai minunat spre mine, păcătosul, milele Tale și întru toate Mi Te-ai făcut iubitor de oameni, hrănitor, ocârmuitor, păzitor, sprijinitor, scăpare, purtător de grijă și mântuitor al sufletului și trupului meu. Pe Tine te binecuvântez, Doamne, că ai arătat spre mine, nevrednicul, iubirea Ta de oameni cea multă și nemărginită. Că în fiecare zi, din lenevirea mea, vănzându-mă diavolului, mă păzești, mă izbăvești și din cursele lui mă răpești. Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că mi-ai arătat nenumărate pricini de întoarcere de la răutățile mele. Pe Tine Te binecuvântez, Doamne, că neputincios fiind, întărești slăbiciunea mea și nu mă lași să cad cu totul, ci îndată îmi întinzi de sus mână de ajutor și mă întorci către Tine.

Cu ce voi răsplăti Ție, Stăpâne preabune, pentru toate bunătățile pe care le-ai făcut și le faci cu mine, păcătosul? Ce mulțumire îți voi aduce Ție? Ci din zori până în noapte, ca o rândunea voi glăsui și ca o privighetoare vo striga și nu voi înceta a Te binecuvânta în toate zilele vieții mele pe Tine, Făcătorul, Dătătorul de bine și Purtătorul meu de grijă, deși nu sunt vrednic, Doamne, să grăiesc către Tine fiindcă sunt foarte păcătos. Mulțumesc Ție, Doamne, că ai răbdat îndelung pentru greșelile mele și m-ai lăsat nepedepsit până acum. Mulțumesc Ție, Doamne, că nu voiești moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Că și eu, deși sunt vrednic de multe chinuri, Doamne, și vrednic de a fi lepădat de la fața Ta, pentru iubirea Ta de oameni cea nepomenitoare de rău, îndelung m-ai răbdat. Mulțumesc Ție, Doamne, cu toate că nu pot după vrednicie să fac aceasta. Miluiește-mă, Doamne, și îndreptează-mi sufletul meu și ocârmuiește-mi viața spre voia Ta, precum știe milostivirea Ta. Fă-mă desâvârșit spre tot lucrul bun, ca să-Ți plac Ție și, pentru mulțimea îndurărilor Tale, slobozește-mă în pace din ticălosul meu trup. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeule, și Ție slavă, mulțumire și închinăciune înălțăm, împreună și Unuia-Născut Fiului Tău și Bunului și de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

Rugăciunea întâi către Dumnezeu – Fiul, a celui între sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur, pe care o zicea în fiecare zi

Doamne Dumnezeul meu, Cel mare, neajuns și preaslăvit; Făcător a toată zidirea ce văzută și nevăzută; Cel ce păzești așezământul Tău și dai mila Ta celor ce Te iubesc pe Tine păzind poruncile Tale; mulțumesc Ție, acum și totdeauna, pentru toate facerile Tale de bine, arătate și nearătate, cele către mine. Te laud și te slăvesc pentru că ai minunat spre mine milele Tale cele bogate și îndurările Tale cele nespuse, sprijinindu-mă din pântecele maicii mele, întru toate îngrijindu-Te de mine și păzind și ocârmuind cu cuvioșie toate cele ale mele numai pentru bunătatea și iubirea Ta de oameni. Mulțumesc Ție, că nu ai trecut cu vederea smerenia și nevredniciia mea, ci, pentru milostivirea și iubirea Ta de oameni, mi-ai făcut bine și nu ai încetat a Te îngriji de mine până acum. Nu mă părăsi până la bătrânețe și căruntețe, Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, numele cel bun, dulceața, dorirea și nădejdea mea, Cel ce Te-ai făcut om pentru noi și pe toate cu înțelepciune le-ai iconomisit și le-ai întocmit spre mântuirea noastră; mă mărturisesc Ție, Doamne Dumnezeul meu, din toată inima mea și-mi plec genunchii sufletului și ai trupului meu arătându-ți Tie, Dumnezeul meu, păcatele mele. Pleacă-ți și Tu urechea Ta spre rugăciunea mea și lasă-mi păgânătatea inimii mele.

Am păcătuit, am nelegiuit, am greșit, Te-am întărâtat și Te-am amărât pe Tine, Stăpânul meu cel bun, hrănitorul și purtătorul meu de grijă. Și nu este niciun fel de răutate pe care să nu o fi făcut cu lucrul, cu cuvântul, întru cunoștință și întru necunoștință, cu aducerile aminte și cu obiceiurile, păcătuind din destul. Și făgăduindu-mă să mă pocăiesc de mult ori, tot de atâtea ori în aceleași păcate căzând. De aceea mai lesne este a număra picăturile de ploaie, decât mulțimea păcatelor mele, că au covârșit capul meu și s-au îngreunat ca o sarcină grea peste mine. Că din tinerețile mele și până acum deschizând ușa poftelor celor necuvioase, am lucrat fapte fără de rânduială și am fost stăpânit de porniri neînfrânate, întinându-mi hain Sfântului Botez, ce țesută de sus, pângărindu-mi biserica trupului meu, spurcând cu totul ticălosul meu suflet cu patimile cele necinstite și lucrând toată fărădelegea și nedreptatea pe care, de voi voi să le pomenesc în parte, nu-mi va ajunge vremea mărturisindu-le.

Miluiește, milostive, făptura mâinilor Tale și nu Te îngrețoșa de mine, nevrednicul, ci îndură-Te de noi, Cel ce cruce ai răbdat și răni ai primit, spre vindecarea noastră. Unge rănile mele cu alifia milostivirii Tale și le șterge cu buretele iubirii Tale de oameni, că toate le poți și nimic nu-Ți este Ție cu neputință. Dă umilință inimii mele celei împietrite. Ușurează-mi mustarrea conștiinței. Primește lacrimile mele și suspinul meu, primește această puțină mărturisre și pocăința. Ție ne închinăm, unui Dumnezeu în Treime. Miluiește-ne pe noi după mare mila Ta și ne sălășluiește în împărăția Ta cea cerească. Cu adevărat, Doamne al meu, Doamne, să se împlinească toate acestea întru noi, cei ce nădăjduim întru Tine, pentru rugăciunile preaslăvitei, prealăudatei, preabinecuvântatei și cu dar dăruitei, Preasfintei Stăpânei noastre Născătoarea de Dumnezeu și pururea Fecioara Maria, ale puterilor cerești și pentru ale tuturor sfinților, care din veac au bineplăcut Ție. Amin. Amin. Amin.

Rugăciunea întâi către Dumnezeu-Duhul Sfânt, a Sfântului Simeon Noul Teolog

Vino, viața cea veselă și veșnică și puterea cea atotțiitoare, întru tot Sfinte, făcătorule de viață și ziditorule Duh, Cel ce ești de aceeași cinste și stăpânire cu Tatăl și cu Fiul. A căror Dumnezeire este una în trei Fețe, de aceeași vrednicie, de aceeași voință și de aceeași putere. Vino, Doamne al meu, pe care Te-a dorit și Te dorește sufletul meu cel ticălos. Vino, Cel ce Te-ai făcut însuți dorire întru mine și m-ai făcut să te doresc pe Tine, Cel cu totul neapropiat. Vino, bucuria cea neîncetată, desfătarea și slava mea. Vino, suflarea mea, viața mea și mângâierea sufletului meu. Fă-Te cu mine un duh, Stăpâne preabunule, fără de amestecare, fără mutare și fără schimbare, Dumnezeule a toate. Fă-Te mie întru toate, hrană negrăită și neîmpuținată care să se verse de-a pururea în sufletul meu și să curgă în inima mea; îmbrăcăminte care strălucește și arde pe diavoli; curăție, pe care o dăruiești celor ce se spală cu lacrimi sfinte și nestricăcioase. Fă-Te mie, Doamne, lumină neînserată și soare neapus, strălucindu-mă pe mine, Cel ce nu te întorci de la nimeni din cei ce te doresc pe Tine, ca să fiu acoperit de întunericul păcatelor. Depărtează de la mine, Doamne, toată înălțarea cea pierzătoare și dă ochilor mei înțelepciune, pune frâu limbii mele și supune auzul meu poruncilor Tale cele sfinte. Dă-mi răbdare întru scârbe. Înțelepțește și întărește inima mea întru îndelungă răbdare, nerăutate, înfrânare, împreună-pătimire, milostivire; întru dragoste, întru smerită cugetare și în pace cu sine și cu toți și mă întoarce de la lenevie și trândăvie, întru care m-am desfătat. Dă-mi mie deslușirea lămurită a gândurilor, ca să știu ee care se cuvine a alege. Dă-mi să cunosc meșteșugurile diavolilor, și pe acestea împreună cu gândul a le lepăda. Dă-mi ca sa-mi tai voia mea întru toate și a atârna toate cele ale mele de puratrea Ta de grijă și de acolo a nădăjdui folosul. Că la Tine este viața mea, lumina mea și mântuirea mea. Și pe Tine Te binecuvântez și te slăvesc și Ție mă închin, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Purcezător și Fiului Celui împreună vecuitor și deoființă cu Tine, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin.

Rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu, a Preasfințitului Filotei, patriarhul Constantinopolului, care se citește mai ales în vremea împărtășirii cu dumnezeieștile Taine

Neîntinată cu adevărat, Fecioară Preacurată și Născătoare de Dumnezeu, minunea cea neînțeleasă a îngerilor, netâlcuită și nepovestită oamenilor, iar mai ales și acelor și acestora necuprinsă cu mintea, pârga neamului nostru, locașul cel preacurat al Dumnezeirii, nădejdea mântuirii noastre, Ceea ce pe Unul din Treime, pe Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit, l-ai adus nouă, mai presus de toată mintea, pentru bunătatea Lui cea nemărginită. Ca, prin frământătura omenească, să mântuiască firea noastră cea căzută și s-o aducă iarăși la vrednicia cea de demult; îndreptarea celor ce cad și după iconomia cea mântuitoare a Cuvântului lui Dumnezeu; ceea ce și pe mine, cel nevrednic de toată sprijinirea și purtarea de grijă, ca cel ce păcătuiesc de bunăvoie în toată vremea și locul, mă izbăvește de multe primejdii; caută acum spre ticăloșia mea și cercetează-mă după obicei, că sunt strâmtorat și nu știu ce să fac. Dacă cuget la mulțimea răutăților mele celor nenumărate, mă văd depărtat de Tainele cele înfricoșătoare și cu totul nevrednic de ele. Și dacă nu mă apropii de ele mai multă vreme, ca unul ce mă voi împărtăși spre osândă, mă fac cu totul robit vrăjmașului.

De aceea, mulțimea cea nemărginită a fărădelegilor mele aruncând-o în noianul îndurărilor celor neurmate ale Fiului Tău și Dumnezeu, și pe tine punându-te mijlocitoare tare, îndrăznind mă apropii. Îndreaptă către El îndrăzneala ta cea de Maică, Stăpână Preacurată, și fă-L milostiv mie, rogu-mă. Stai lângă mine Preacurată, și să nu te îngrețoșezi de mine, cel ce sunt ținut de multe păcate; cel ce m-am netrebnicit cu faptele, cu cuvintele, cu pornirile cugetului, cu nenumărate meșteșugiri și închipuiri și cu prefăcătorii și fățărnicii drăcești. Arată-te mie ajutătoare în ceasul acesta și roagă pe Domnul cel lesne de îmblânzit și nepomenitor de rău să nu mă lepede, nici să mă arate deșart de darul Lui, ci, trecând cu vederea greșalele mele cele multe, să mă sfințească, să mă lumineze, fiu al luminii să mă facă și să mă mântuiască prin împărtășirea cu Sfântul Lui Trup și Cinstitul și de viață făcătorul Lui Sânge. Ca umblând întru poruncile Lui cele sfinte și îndreptându-mă, să nu mă mai întorc spre păcat, ci arătându-mă părtaș de darul cel nestricăcios și sfânt, de aici să primesc arvunile cele desăvârșite și așa să mă izbăvesc de muncile cele veșnice și să dobândesc viața cea fericită, prin tine, nădejdea și părtinitoarea mea cea adevărată, slăvind pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Preasfânta și fericita Treime, în vecii vecilor. Amin. 

Sursa: Apanthisma - Rugăciunile Sfinților Părinți, Sfântul Nicodim Aghioritul, Ed. Sofia, București