
Buna-cuviință: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face (6679)
Familia. Copiii. Educaţia. Vocaţia -
Cristina Roman - 07-05-2014
În societate cuviința este sinonimă cu politețea. În viața duhovnicească vorbim despre buna-cuviință ca desăvârșire a calităților morale. Buna creștere, respectarea unor formule de adresare și salut, felul de a ne îmbrăca, de a vorbi, de a gesticula, maniera de a cere, ospitalitatea, felul de a merge și felul de a participa la un eveniment, ne definesc în calitate de ființe umane respectuoase sau nerespectuoase.
Buna-cuviință reflectă așezarea interioară a omului aflat pe pace, credincios și smerit, modest și deopotrivă săritor și inimos. Odată dobândită, buna-cuviință are un caracter statornic și nealterat. Niciodată nu se schimbă de la cuviincios la necuviincios, ci ră...
citeste mai mult