Creştinismul este una dintre cele mai mari puteri pe care le are Europa, şi dacă acesta este pierdut, “vom fi condamnaţi la erodarea spiritului european”, a spus preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. El a apărat plasarea simbolurilor creştine în spaţii publice. Într-un mesaj adresat Dejunului de Rugăciune European, care a avut loc la începutul lunii decembrie 2011, fostul premier al guvernului polonez, de confesiune protestant, le-a reamintit celor prezenţi că “părinţii fondatori ai Europei unite au fost creştini activi”. El a continuat: “În acelaşi timp, se pune întrebarea dacă moştenirea creştină este încă valoroasă, dacă nu este doar o altă tradiţie istorică – respectabilă dar nefolositoare? Daţi-mi voie să fiu clar: o mărturie curajoasă a creştinilor, prezentă şi în politică – tolerantă şi deschisă celorlalţi – este una dintre cele mai mari puteri pe care le avem. Dacă renunţăm la ea, vom fi condamnaţi la erodarea spiritului european, digeraţi de naţionalism sau atomizare, şi de asemenea de un sentiment crescând de gol spiritual – maladia unei lumi de consum excesiv”. El a avertizat că pierderea valorilor “ar putea fi mult mai periculoasă pentru Europa decât lipsa de capital sau lipsa de putere politică”.
Jerzy Buzek, care la sfârşitul anului trecut şi-a încheiat mandatul de doi ani de preşedinte al Parlamentului European, a adăugat că actuala criză economică este ”nu numai o criză a datoriei publice – o criză care vine din SUA după falimentul Lehman Brothers – este de asemenea o fundamentală criză a valorilor” rezultând dintr-o dezvoltare materială care nu a fost “însoţită de o dezvoltare spirituală, nici de credibilitatea standardelor noastre morale”.
“Când ne îmbogăţim, este nevoie de responsabilitate, nevoie de a avea grijă de bunăstare – nevoie de a avea grijă de egalitate; în cele din urmă, ideea de competitivitate cere ideea de dreptate. Avem nevoie nu numai de joburi, ci şi de etica muncii”.
El a mai spus că vreme de secole Europa a creat un model în care “autorităţile publice şi autorităţile religioase îşi păstrează fiecare autoritatea”. Dar, a insistat Buzek, este “nevoie absolută de cooperare între autorităţile publice şi cele religioase în multe sfere, pentru că o astfel de cooperare este importantă pentru a construi împreună o societate corectă şi dreaptă”. “În acest context, este greu să nu observăm că în Europa am fost recent martorii unui secularism agresiv. Aceasta este ceea ce aş numi toleranţă negativă. Un exemplu poate fi chestiunea crucii în spaţiul public. “O minoritate agresivă, şi în realitate intolerantă ar dori să ne închidem credinţa în cutia mică a vieţii noastre private.” O astfel de mişcare, a mai spus el, “ar însemna să aruncăm ideea de libertate religioasă”. “Istoria a arătat că spaţiul gol lăsat de crucea înlăturată a fost întotdeauna cucerit de ideologiile totalitare. Dispariţia crucii a dus adesea nu la eliberarea, ci la înlănţuirea omului. Sunt convins că putem nu numai să ne salvăm credinţa, dar, prin atitudinea noastră într-o lume secularizată, noi, creştinii, putem să fim sarea pământului şi o lumină pentru fiecare om.” (Buletinul informativ al Alianţei Familiilor din România, nr. 176 din 31 ianuarie 2012; traducerea îi aparţine autorului editor al buletinului “Viaţa Cultelor”).
(Nota red.: Unde duce absenţa creştinismului: „Germania este o ţară în care casele de sănătate plătesc avorturile, în timp ce cuplurile care nu au copii trebuie să îşi finanţeze din propriul buzunar o fertilizare artificială. În anul 2010, nemţii au cheltuit de 3 ori mai mulţi bani pe hrană pentru animale de companie decât pe mâncare pentru bebeluşi” – Mehmet Gurcan Daimaguler).