Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 2056

Manifestări liturgice și culturale unice dedicate Sfinților Brâncoveni

Tags: Sfinții Brâncoveni;
Manifestări liturgice și culturale unice dedicate Sfinților Brâncoveni

 

Act Sinodal Comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni 

Act Sinodal Comemorativ al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal şi dreptcredincioşilor creştini din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

Istoria l-a înscris pe voievodul martir Constantin Brâncoveanu în rândul marilor domnitori ai neamului nostru, iar Biserica l-a trecut în rândurile sfinţilor martiri, apărători ai credinţei creştine şi ctitori de locaşuri sfinte, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi de sfetnicul Ianache (Văcărescu), aceştia fiind canonizaţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de 20 iunie 1992, cu data de pomenire în 16 august, şi proclamați solemn ca sfinţi prin Tomosul Sinodal de Canonizare, citit în data de 15 august 1992, în Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, ctitorie brâncovenească în care se află mormântul domnitorului.

Pentru evocarea moştenirii spirituale şi culturale brâncoveneşti şi evidenţierea modelului Sfinţilor Brâncoveni de iubire jertfelnică şi statornică faţă de Biserică şi de poporul român, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012, a proclamat anul 2014 ca fiind „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, deoarece se împlinesc 300 de ani (15 august 1714-15 august 2014) de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni.

Format într-un mediu cărturăresc şi având conştiinţa unităţii de neam, Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor învăţat şi un promotor al educaţiei şi al culturii. El a reorganizat Academia Domnească (1694) din Mănăstirea Sfântul Sava, precursoare a Universităţii din Bucureşti (1864), şi, tot prin grija sa, au fost organizate şcoli cu predare în limbile română şi slavonă, în incinta Mănăstirilor Sfântul Gheorghe Vechi şi Colţea din Bucureşti, precum şi laMănăstirea Sâmbăta de Sus din Ţara Făgăraşului. Promotor al culturii, el s-a îngrijit ca, în unele mănăstiri, mai ales în ctitoriile sale, să fie organizate biblioteci, care au devenit renumite şi datorită cărţilor provenite din marile centre culturale ale Europei apusene.

Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a încurajat şi a sprijinit tipărirea lucrărilor de cultură teologică şi laică. Domnia lui a început cu apariţia Bibliei de la Bucureşti, în anul 1688, iar apoi, pentru a continua lucrarea de promovare a limbii şi culturii creştine româneşti, el a încredinţat coordonarea tipografiei domneşti din Bucureşti monahului georgian Antim, viitorul mitropolit Antim Ivireanul al Ţării Româneşti (1708-1716). Astfel, prin dezvoltarea culturală intensă în diferite direcţii,oraşul Bucureşti a devenit un centru spiritual şi cultural semnificativ în sud-estul Europei, iar domnitorul Ţării Româneşti un susţinător al culturii în întreg spaţiul românesc.

Iubitor de Hristos şi de Biserică, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri şi biserici, ridicând din temelie unele noi şi restaurând sau înzestrând altele mai vechi. În acest sens, sunt emblematice Mănăstirea Hurezi din Ţara Românească şi Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Transilvania. De asemenea, amintim Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti şi Biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoşoaia, precum şi bisericile sale de la Făgăraș şi Ocna Sibiului, construite pentru a întări Ortodoxia din Transilvania.

Voievodul martir Constantin Brâncoveanu a sprijinit cu multă generozitate întreaga Ortodoxiecare se afla sub stăpânirea otomană, şi anume, a tipărit cărţi în limbile română, greacă şi slavonăşi a sprijinit pe creștinii ortodocși din Georgia să aibă propria lor tipografie. Pentru prima dată în istorie a tipărit o carte de cult în limba arabă, „Liturghierul greco-arab” la tipografia de la MănăstireaSnagov, în anul 1701, cu ajutorul stareţului Antim Ivireanul. A ajutat, financiar şi material, Patriarhiile din Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Biserica Georgiei, precum şi multe mănăstiri din Muntele Athos, construind sau reparând biserici şi paraclise în cuprinsul acestora. Astfel, el a arătat multă dărnicie, evlavie şi demnitate, rămânând o pildă vie pentru domnitorii creştini şi pentru susţinătorii culturii creştine.

Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a avut 11 copii (4 fii şi 7 fiice), fiind un părinte harnic, înţelept şi generos care, împreună cu soţia sa, Doamna Maria Brâncoveanu, femeie curajoasă, evlavioasă şi iubitoare de Biserică şi Neam, reprezintă un model demn de urmat pentru familia creştină, pentru educaţia creştină a copiilor, pentru multa statornicie în mărturisirea dreptei credinţe şi promovarea valorilor culturii creştine.

Cinstirea memoriei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu este o datorie de conştiinţă a întregului popor român. De aceea, şi Guvernul României, prin hotărârea nr. 1167/2013, a declarat anul 2014, ca fiind „Anul Brâncoveanu”. În acest context, mai multe evenimente majore au marcat, anul acesta, caracterul liturgic-misionar al cinstirii memoriei Sfântului Constantin Brâncoveanu:

1.Deshumarea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, în ziua de 13 mai 2014, şi cinstirea lor prin așezarea într-o raclă de argint aurit, după ce, multă vreme, acestea au fost tăinuite, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, încă din anul 1720, când au fost aduse aici de Doamna Maria Brâncoveanu;

2.Organizarea, în ziua de 21 mai 2014, a procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou”, ca o reconstituire, după 80 de ani, a procesiunii-comemorare din anul 1934, la împlinirea a 220 de ani de la moartea sa, desfăşurată în prezenţa Regelui, a Patriarhului României şi a unui mare număr de ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, cu semnificativa deosebire că, în acest an, 2014,Domnitorul a fost cinstit nu printr-un parastas, ci prin venerarea sfintelor sale moaşte, ca Sfânt rugător în Ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni;

3.Sfințirea noii picturi şi binecuvântarea amplelor lucrări la Biserica Sfântul Gheorghe-Noudin Bucureşti, îmbrăcată acum într-un veşmânt nou, pentru a cinsti mai mult prezenţa aici a moaştelor Sfântului Voievod Martir;

4.Coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori prezenţi aici, astăzi, 16 august 2014, în însăşi ziua pomenirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni;

5.Continuarea procesiunii-pelerinaj cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu la cele mai importante biserici ctitorite de el în Ţara Românească şi în Transilvania, până la sfârşitul acestui An Comemorativ, pentru a întări comuniunea românilor în rugăciune şi demnitate, deoarece de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa şi evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte.

În plan cultural şi academic, au fost organizate  numeroase conferinţe, congrese, simpozioane şi concursuri tematice, atât de către Biserică, în ţară şi străinătate, cât şi de Academia Română şi alte instituţii publice, cu sprijinul autorităţilor de stat centrale şi locale. Pe parcursul acestui An Comemorativ, au fost publicate mai multe studii, monografii, albume şi lucrări ştiinţifice la editurile Patriarhiei Române, la editurile eparhiilor şi la alte edituri.

Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un statornic mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe, prin jertfa sa martirică, şi un susţinător al culturii şi al artei româneşti.Profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură, dintre valorile artistice din Răsărit şi cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizaţiei româneşti şi europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.

În toată viaţa şi activitatea sa, Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a urmat modelul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, de la care a învăţat să păstreze credinţa în Hristos, să construiască biserici şi mănăstiri, să dezvolte opera socială şi culturală creştină în societate, să fie un adevărat conducător de stat, înţelept şi echilibrat, apărând viaţa şi valorile poporului pe care-l conduce.

Comemorarea solemnă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni de către Patriarhia Română, cu participarea reprezentanţilor Patriarhiei Ecumenice, Patriarhiilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului şi Georgiei, pe care Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu le-a preţuit şi le-a ajutat, culminează cu această Sfântă Liturghie săvârşită în duh de comuniune fraternă între Bisericile noastre surori, astăzi, sâmbătă, 16 august 2014, în ziua pomenirii Sfinţilor Brâncoveni. Acest moment sfântşi solemn ne cheamă să fim mărturisitori ai credinţei creştine, ctitori de locaşuri sfinte şi de cultură creştină, ne îndeamnă să cultivăm într-ajutorarea frăţească şi să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită şi milostivă.

Exemplul vieţii Sfântului Constantin Brâncoveanu închinată lui Hristos Domnul până la moarte martirică şi rugăciunile înălţate înaintea Tronului Preasfintei Treimi, de către Sfinţii Martiri Brâncoveni, constituie un izvor permanent de lumină şi înnoire pentru viaţa creştină de astăzi.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credinţă puternică, dragoste faţă de Biserică şi popor, dar mai ales să învăţăm, din pilda Sfinţilor Martiri Brâncoveni, că iubirea izvorâtă din credinţa în Iisus Hristos Cel Răstignit şi Înviat este mai mare decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuşi dăruieşte martirilor cununi cereşti de biruinţă, potrivit făgăduinţei „Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii” (Apocalipsa 2, 10).

Şi astfel, cu un cuget şi cu o inimă, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, şi să zicem: „Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Lui”(Psalmul 67, 36). Amin!

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

† D A N I E L

ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,

MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

***

Act Sinodal comemorativ nr. 3/2014, făcut public astăzi, 16 august 2014, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, în ziua pomenirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin Ştefan Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache.

Mesajul Sanctităţii Sale Bartolomeu al Constantinopolului la sărbătoarea Sfinţilor Brâncoveni

Preafericite şi Preasfinte Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungrovlahiei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Autocefale a României, foarte iubite şi preadorite frate în Hristos şi coliturghisitor al Smereniei Noastre, pe cinstita Voastră Preafericire Vă îmbrăţişăm frăţeşte în Domnul, adresându-Ne cu bucurie.

Moartea martirică pentru Hristos şi pentru neprihănita credinţă în El a reprezentat pentru Sfânta noastră Biserică încă dintru început un motiv de cinste şi de respect faţă de cel care mărturiseşte, făcând trimitere la cinstea oferită lui de Domnul, Care subliniază că „oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, şi Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu” (Luca 12, 8).

Foarte devreme s-a consacrat ca această cinstire să fie conferită martirilor lui Hristos în fiecare an, după cum mărturiseşte o scrisoare păstrată în Martiriul Sfântului Sfinţit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei, care oferă informaţii despre întrunirea creştinilor din ziua martiriului Sfântului şi scopul acesteia „pentru ca Domnul să ne dăruiască nouă celor ce cu veselie şi bucurie ne-am întâlnit să săvârşim după putinţă ziua martiriului său spre pomenirea celor pătimite şi spre exersarea şi pregătirea celor viitoare” (Epistula ecclesiae Smyrenensis de martyrio sancti Polycarpi, Ed. H. Musurillo, The Acts of the Cristian Martyrs, Oxford, 1972, 18.2), precum şi comunicarea zilei şi anului morţii muceniceşti din Martiriul Sfântului Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul „pentru ca, întruniţi fiind în vremea martiriului, să facem cunoscut pe atletul şi mucenicul curajos al lui Hristos” (Martyrium Ignatii Antiocheni, Ed. F. Diekamp-F.X. Funk, Patres apostolici, Tübingen 1913, vol. 2, p. 338).

Urmând acestei tradiţii, toţi Părinţii purtători de Dumnezeu i-au îndemnat pe credincioşi să-i cinstească pe martiri, deoarece, după cum aminteşte arătătorul celor cereşti Marele Vasile, înCuvântul său la Sfinţii Patruzeci de Mucenici care au mărturisit în Sevastia „că cinstirea dată celor buni este o dovadă a dragostei noastre faţă de Stăpânul tuturor”(PG 31, 508.14), şi iarăşi fiindcă adevărata cinstire a martirilor îi face pe cei ce-i cinstesc vrednici de cinstea mucenicilor, după cuvintele aceluiaşi Mare Părinte: „Fericeşte, deci, cu toată inima pe cel care a suferit mucenicia, ca să fii şi tu, prin voinţă, mucenic şi să pleci din această lume învrednicit de aceleaşi răsplăţi ca şi mucenicii, fără prigoană, fără foc şi fără biciuiri”(PG 31, 508.18).

Şi dacă cinstirea celor care din dragoste şi-au jertfit viaţa pentru credinţa fierbinte în Hristos şi pentru adevărata dragoste faţă de El reprezintă recunoştinţa datorată de Biserică celor ce au împurpurat veşmântul ei prin cinstitele lor sângiuri şi au îmbogăţit-o cu moaştele lor izvorâtoare de har, recunoştinţa datorată celor care, mai înainte de martiriu, au săvârşit binefaceri în multe chipuri şi au dat spre slujba Bisericii darurile primite de ei de la Dumnezeu, este cu atât mai mare.

Aşadar, cu bună dreptate, Sfântul Sinod al Sfintei Biserici (Ortodoxe) a României, prin insuflarea Duhului Sfânt, a ajuns la hotărârea plăcută lui Dumnezeu de a cinsti martiriul iubitorului de Hristos şi evlaviosului Constantin Brâncoveanu şi al celor patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, împreună cu care fiind întemniţat şi chinuit pentru a-şi părăsi strămoşeasca credinţă, acesta a rămas credincios până la moarte (Apocalipsa 2, 10) şi a primit răbdător moartea martirică prin decapitare împreună cu fiii şi cu însoţitorii săi. Moartea sa mucenicească a reprezentat pecetluirea adevăratei dragoste pentru Hristos şi pentru Biserica Ortodoxă, pe care a sprijinit-o cu mărinimie prin nenumărate daruri şi binefaceri, printre care se numără: zidirea (ridicarea) de biserici, mănăstiri şi paraclise atât în România şi în Sfântul Munte, cât şi în Constantinopol, cum ar fi biserica Sfântului Nicolae din Galata şi biserica Sfintei Paraschevi din Pikridion, întărirea prin orice mijloace a credinţei creştine în vremuri dificile şi apărarea poporului binecredincios al lui Dumnezeu.

Urmând iniţiativei vrednice de laudă şi bineplăcute lui Dumnezeu a predecesorului Preafericirii Voastre, a vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist al României, cu privire la Sfinţii Martiri Brâncoveni, aţi hotărât în Sinod ca, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor, care a avut loc la Constantinopol în data de 15 august 1714, să consacraţi anul în curs (2014) ca an omagial al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, evidenţiind viaţa şi statornicia credinţei lor ca model pentru întreaga turmă binecredincioasă a Sfintei Biserici a României.

Răspunzând cu multă bucurie cererii frăţeşti îndreptate Smereniei Noastre de a trimite un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice la manifestaţiile festive organizate în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni în perioada 14 – 17 august 2014, prin intermediul Înaltpreasfinţitului Părinte Grigorie, Arhiepiscop de Thyateira şi Marea Britanie, iubitul nostru frate în Hristos şi coliturghisitor, care va transmite şi scrisoarea noastră patriarhală de felicitare, ne exprimăm marea bucurie atât a noastră personal, cât şi a Sfintei Biserici a Constantinopolului, ai cărei fii duhovniceşti au fost cinstiţii Martiri (Brâncoveni), în ceea ce priveşte promovarea personalităţilor acestor sfinţi bărbaţi, în special a lui Constantin Brâncoveanu, care a avut o legătură strânsă cu scaunul nostru patriarhal şi cu vrednicii de pomenire predecesori ai noştri, Patriarhii Ecumenici Calinic al II-lea, Dionisie al IV-lea şi Calinic al III‑lea, care l-au apreciat, primul conlucrând cu acesta la reclădirea sfintelor lăcaşuri, al doilea fiind cel care l-a uns ca domn al Ţării Româneşti în anul 1688, iar al treilea fiind cel care a alcătuit un canon (liturgic) în cinstea lui.

Felicitându-ne pe noi înşine şi unii pe alţii cu ocazia acestei cinstite sărbători, care reprezintă cel mai bun motiv de întărire a credinţei pleromei binecinstitoare a ambelor Sfinte Biserici ale noastre şi de consolidare a legăturilor noastre frăţeşti şi pentru mai departe, prin rugăciunile Sfântului Constantin Brâncoveanu şi ale celor împreună cu el, al căror har ne rugăm să acopere binecredinciosul popor român, vă îmbrăţişăm iarăşi cu sărutare frăţească şi rămânem cu multă dragoste întru Domnul şi cu aleasă cinste,

Al Preafericirii Voastre celei cinstite iubit frate întru Hristos,

†Bartolomeu,

Patriarhul Constantinopolului

(Trad. Aurelian – Nicolae Iftimiu)

Mesajul Patriarhului Georgiei cu prilejul tricentenarului Sfinţilor Brâncoveni

Preafericirea Voastră, Înalţipreasfinţiţi şi Preasfinţiţi Ierarhi, Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Fraţi şi surori întru Hristos,

Din toată inima Vă felicit cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică a Domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, a celor patru fii ai lui - Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi a sfetnicului Ianache.

În cei 26 de ani de domnie, Sfântul Constantin Brâncoveanu a creat o epocă de dezvoltare şi renaştere statală, culturală şi spirituală. În tot sud-estul Europei şi parţial în Asia, Ţara Românească a devenit un stat de frunte, care apără nu numai identitatea naţională şi cea religioasă a poporului român, ci şi dreapta credinţă şi sfinţenia întregii Biserici Ortodoxe de pretutindeni. Bisericile, mănăstirile şi centrele culturale înfiinţate de Sfântul Constantin Brâncoveanu până în prezent hrănesc conştiinţa naţional-spirituală a poporului român; dar precum Mântuitorul Iisus Hristos avea grijă nu doar de poporul evreu, ci şi de toată omenirea, de asemenea, şi Sfântul gândeşte nu doar la poporul propriu, ci şi la toată creştinătatea. Tot aşa şi Constantin Brâncoveanu, vrednicul continuator al lucrării ocrotitorului său sfânt, Constantin cel Mare, a îndreptat grija sa şi spre alte popoare ortodoxe - georgieni, greci, slavi şi arabi.

În mod deosebit trebuie să amintim de grija reciprocă a Bisericilor Ortodoxe Georgiene şi a celei Române. Întâi de toate trebuie să amintim de marea personalitate de origine georgiană Sfântul Antim Ivireanul, care, ajungând în Ţara Românească, întâi a devenit Episcop de Râmnicu-Vâlcea, iar apoi Mitropolit al Ungrovlahiei, contribuind enorm la întărirea şi dezvoltarea credinţei şi culturii ortodoxe nu doar în Ţara Românească, ci şi în toată Ortodoxia. Pe de altă parte, Sfântul Constantin Brâncoveanu făcea mari donaţii mănăstirilor georgiene din Sfântul Munte - Iviron şi celui din Ierusalim cu hramul Sfintei Cruci. În mod deosebit trebuie să spunem de faptul trimiterii primei tiparniţe georgiene de către Sfântul Constantin către regele georgian Vakhtang al VI-lea cu ajutorul căreia, începând cu anul 1709, în Tbilisi s-au tipărit Sfânta Evanghelie, Psaltire, Liturghier, cărţi religioase, liturgice şi de alt conţinut. După trecerea celor 300 de ani, lucrarea Sfântului Constantin şi acum hrăneşte şi uneşte Biserica Ortodoxă de pretutindeni, dovadă acestui fapt fiind şi întâlnirea şi slujirea noastră de astăzi.

Încă o dată, cu toată inima şi sufletul, în numele Bisericii Ortodoxe Georgiene, Vă felicit cu aniversarea de astăzi şi Vă urez bucurii duhovniceşti şi binecuvântări de la Dumnezeu.

† Ilie al II-lea

Patriarhul - Catolicos al Întregii Georgii, Arhiepiscop de Mtskheta şi Tbilisi, Mitropolit de Pitsunda şi Sukhumi

Manifestări religioase și culturale dedicate tricentenarului martirajului Sfinților Brâncoveni

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 40 de ierarhi români şi străini, a săvârşit sâmbătă, 16 august, slujba sfinţirii picturii noi şi a binecuvântat  lucrările de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti. Sfânta Liturghie, la care au participat foarte mulţi credincioşi bucureşteni, preoţi şi reprezentanţi ai autorităţilor de stat, centrale şi locale, a fost oficiată de Patriarhul României, înconjurat de soborul de ierarhi, pe un podium special amenajat în vecinătatea bisericii brâncoveneşti de la kilometrul 0 al României, informează „Ziarul Lumina”. Manifestările dedicate Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni au culminat în Capitală cu evenimentul de sâmbătă, 16 august, când, cu strălucire patriarhală şi cu un impresionant sobor de arhierei, preoţi, diaconi şi numeroşi credincioşi, au fost cinstiţi sfinţii români care au suferit moarte martirică la Constantinopol în data de 15 august 1714: domnitorul Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

(…) În continuare, Sfânta Liturghie din ziua de prăznuire a Sfinţilor Brâncoveni a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de soborul de ierarhi ortodocşi din care au făcut parte: IPS Grigorie, Arhiepiscopul Thyatirelor şi Marii Britanii (Patriarhia Ecumenică); IPS Serafim, Mitropolit de Zimbabwe şi Angola (Patriarhia Alexandriei şi a Întregii Africi); IPS Ignatie, Mitropolitul antiohian al Franţei, al Europei Occidentale şi Meridionale (Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient); IPS Nectarie, Arhiepiscop de Anthidona şi Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol (Patriarhia Ierusalimului); IPS Theodor, Mitropolit de Akhaltsikhe şi Tao-Klardjeti (Patriarhia Georgiei); şi următorii ierarhi români: IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei; IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; IPS Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Corneliu, Episcopul Huşilor; PS Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Visarion, Episcopul Tulcii; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei; PS Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei; PS Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului; PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului; PS Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. Cântările Sfintei Liturghii au fost date de Corala „Divina Armonie“ de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou.

Binecuvântări patriarhale şi daruri pentru invitaţi

În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop Grigorie al Thyatirelor şi Marii Britanii a citit mesajul Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, la sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Prezenţa ierarhilor străini la sărbătoarea de sâmbătă nu a fost întâmplătoare. Ei au reprezentat Patriarhiile Ortodoxe preţuite de domnitorul român, cărora le-a purtat de grijă în timpul vieţii şi pe care le-a sprijinit. La sfârşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a citit Actul sinodal comemorativ care prezintă în mod concentrat viaţa şi virtuţile domnitorului martir Constantin Brâncoveanu şi arată importanţa canonizării lui, dar şi evenimentele şi lucrările care s-au făcut până acum în mod esenţial pentru pomenirea domnitorului şi a fiilor săi. Actul este semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de ierarhii străini prezenţi la sărbătoarea de sâmbătă.

Acest moment solemn a fost marcat de Patriarhul României prin oferirea unor daruri simbolice comemorative care evidenţiază împlinirea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. Astfel, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru ierarhi înaltpreasfinţiţilor arhiepiscopi şi mitropoliţi străini care au participat la sărbătoarea de la 16 august 2014. Ordinul pentru ierarhi, lucrat la Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, este prezentat sub forma unui engolpion cu email care îi înfăţişează pe cei şase martiri Brâncoveni. Ordinul a fost oferit de asemenea şi tuturor ierarhilor români care au slujit împreună cu Patriarhul României sâmbătă, 16 august.

În continuare, Preafericirea Sa a acordat Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici părintelui paroh Emil Nedelea Cărămizaru de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, iar pentru biserica înnoită a oferit mai multe daruri: o icoană cu Sfântul Constantin Brâncoveanu având un fragment din moaştele sale; o cruce de binecuvântare, mai multe cărţi de folos liturgic, un DVD cu procesiunea-pelerinaj care a avut loc la 21 mai 2014 de la Catedrala Patriarhală până la biserica de la km 0; medalia omagială a Anului euharistic şi comemorativă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

În cuvântul de mulţumire, părintele paroh Emil Cărămizaru a evidenţiat lucrările care s-au făcut la biserica brâncovenească din Capitală în ultimii ani: refacerea integrală a picturii, restaurarea exteriorului şi sculpturii în piatră, înnoirea acoperişului, confecţionarea mobilierului bisericesc în stil brâncovenesc, împodobirea şi înfrumuseţarea interiorului şi exteriorului şi aducerea raclei pentru adăpostirea şi cinstirea cuvenită a moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu.  Părintele paroh a dăruit Patriarhului României o ediţie de lux a Monografiei Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou. „În rândul multor locaşe cinstitoare şi cinstite de marele domn martir Sfântul Constantin Vodă Brâncoveanu se înscrie şi Biserica «Sfântul Gheorghe»-Nou, acest sfânt şi măreţ locaş fiind ultima sa ctitorie şi singura rămasă în cetatea Bucureştilor. Actuala biserică este în acelaşi timp şi o impunătoare operă de artă brâncovenească. Cronicarul Radu Greceanu elogia ctitoria sfinţită în ziua de 29 iunie 1707 în prezenţa măritului voievod român, de un impresionant sobor de ierarhi din ţară şi străinătate“, a spus părintele paroh Cărămizaru. Sâmbătă credincioşii au putut cinsti toată ziua moaştele Sfântului Voievod Constantin la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, iar după tradiţie au putut intra şi în Sfântul Altar pentru a se închina la Sfânta Masă.

„Anul Brâncoveanu“ în România

Urmând iniţiativei Bisericii Ortodoxe Române, care a declarat anul 2014 Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, şi Guvernul României a declarat anul acesta „Anul Brâncoveanu“, instituţiile de cultură ale statului punând în valoare aspecte ale vieţii sale, materializate astăzi prin impresionanta  moştenire culturală care poartă numele de „arta brâncovenească“ sau „cultura brâncovenească“. „Anul Brâncoveanu“ a avut ca motto: „Cunoaşte, respectă şi promovează valorile neamului românesc“. Sâmbătă, la agapa oficială, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit  Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni: domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi preşedintele de onoare al Comitetului de coordonare a „Anului Brâncoveanu“, domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte în Guvernul României. În clasa pentru clerici, ordinul a mai fost acordat părintelui arhimandrit Dionisie Constantin, consilier patriarhal, directorul Atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă; părintelui arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna; şi părintelui Mihai Hau, consilier patriarhal coordonator al Editurilor Patriarhiei Române. Preafericirea Sa a dăruit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“ pentru cinstirea femeii creştine profesoarei Paula Ciuclea. De asemenea, Preafericirea Sa a dăruit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ şi medalia  omagială a Anului euharistic şi comemorativă a Sfinţilor Martiri Brâncoveni mai multor personalităţi publice, oameni de cultură şi ostenitori din cadrul Administraţiei Patriarhale.

Sfinţirea picturii ctitoriei brâncoveneşti de la Mogoşoaia

Duminică, 17 august, ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia au trăit splendoarea vremurilor de odinioară. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu s-a întors, după trei veacuri, la reşedinţa din apropierea Capitalei, de această dată ca sfânt, binecuvântând poporul dreptcredincios prin sfintele sale moaşte. Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de un sobor de ierarhi români. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfinţit pictura şi a binecuvântat lucrările efectuate la biserica Parohiei „Sfântul Gheorghe“ din Mogoşoaia, cunoscută în trecut drept „biserica din pajişte“.

Evenimentele au început din zori, când, după închinarea ultimilor pelerini, cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti la ctitoriile brâncoveneşti de la Mogoşoaia. Racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la intrarea în Parcul Mogoşoaia şi purtată, pe o distanţă de mai bine de 1 km, într-un car de epocă special amenajat, tras de patru cai. La pelerinaj au participat preoţi de caritate din judeţul Ilfov, preoţi din cadrul protoieriilor Ilfov Nord şi Ilfov Sud, preoţi coslujitori de la protoieriile Sector 1 şi Sector 6 Capitală, monahi, monahii şi numeroşi credincioşi. În apropierea Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia, ctitorie a domnitorului martir, racla a fost coborâtă din car şi purtată pe umeri de preoţi în jurul sfântului locaş, după care a fost depusă spre închinare în baldachin.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ de Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu un sobor de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de preoţi şi diaconi. După slujba Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârşit slujba de sfinţire a picturii Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Din soborul de ierarhi au făcut parte IPS Grigorie, Arhiepiscopul Thyatirelor şi Marii Britanii (Patriarhia Ecumenică); IPS Serafim, Mitropolit de Zimbabwe şi Angola (Patriarhia Alexandriei şi a Întregii Africi); IPS Ignatie, Mitropolitul antiohian al Franţei, al Europei Occidentale şi Meridionale (Patriarhia Antiohiei şi a Întregului Orient); IPS Nectarie, Arhiepiscop de Anthidona şi Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol (Patriarhia Ierusalimului); IPS Theodor, Mitropolit de Akhaltsikhe şi Tao-Klardjeti (Patriarhia Georgiei); IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord; IPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale; IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului; IPS Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al celor două Americi; IPS Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; PS Corneliu, Episcopul Huşilor; PS Lucian, Episcopul Caransebeşului; PS Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Visarion, Episcopul Tulcii; PS Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei; PS Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei; PS Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului; PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, şi PS Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei.

„Sinteza brâncovenească între elemente artistice din Orient şi elemente din Renaştere“

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit credincioşilor prezenţi despre istoricul locaşului de cult şi despre valoarea de simbol a acestuia: „Această biserică are valoare de simbol, deoarece aici venea adesea domnitorul Constantin Brâncoveanu, pentru a ieşi din tumultul Capitalei, a se odihni, a se ruga, a medita şi a primi pe cei mai importanţi sfetnici pentru a se consulta cu ei. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu voia să dăruiască acest palat fiului său Ştefan, care era un om cultivat, care vorbea greacă şi latină foarte bine şi care citise mult, având o predilecţie deosebită faţă de vieţile sfinţilor. El a scris lauda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi un cuvânt de laudă la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Această preocupare a prinţului sau voievodului Ştefan, fiul lui Constantin Brâncoveanu, pentru martiri şi pentru Maica Domnului a fost izvorâtă dintr-o dragoste şi dintr-o evlavie deosebită, dar în mod tainic, fără să ştie, a fost o pregătire pentru mucenicie, o mucenicie care a avut loc la Constantinopol chiar în ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. De aceea, în pictura din biserica de la Mogoşoaia, tema muceniciei este o dominantă, precum şi cinstirea Maicii Domnului printr-o îmbogăţire iconografică ce depăşeşte iconografia obişnuită a unei biserici. Aici se află o bogăţie teologică şi duhovnicească imensă în tematica picturii şi în accentele care au fost puse atunci când a fost pictată. Ea a fost pictată de marele pictor Constantinos, pe care domnitorul l-a adus în Ţara Românească şi sub conducerea căruia s-a dezvoltat şcoala de pictură bizantină de la Mănăstirea Hurezi“.

Preafericirea Sa a arătat apoi că Mogoşoaia reprezintă sinteza brâncovenească dintre elementele artistice orientale şi occidentale: „Pictura bisericii este o reluare şi evidenţiere a picturii bizantine tradiţionale. Palatul însă are elemente din Renaşterea florentină, astfel încât, la Mogoşoaia, se vede sinteza brâncovenească între elemente artistice din Orient şi elemente din Renaşterea italiană. Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu a făcut trecerea de la Evul Mediu la modernitate, însă nu printr-o convulsie sau printr-o ruptură, ci printr-o sinteză. A păstrat tradiţia răsăriteană, dar a preluat şi elemente din arta occidentală, pe care însă le-a adaptat la buna-cuviinţă a sufletului românesc, inspirându-se şi din arta populară românească. Om al sintezelor, Constantin Brâncoveanu a fost un om care a arătat deodată fidelitate faţă de tradiţia ortodoxă răsăriteană şi deschidere spre ceea ce este nou, venit din Occident“.

Daruri, diplome şi distincţii pentru binefăcătorii bisericii

Cu prilejul săvârşirii slujbei de sfinţire a picturii bisericii, prin decizia chiriarhală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, locaşul de cult a primit al doilea hram, Sfinţii Martiri Brâncoveni devenindu-i ocrotitori.

Pictura Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia a fost restaurată cu sprijinul comunităţii şi al autorităţilor locale. În semn de recunoştinţă, Patriarhul României le-a oferit binefăcătorilor care au contribuit la restaurare distincţii şi daruri. Astfel, părintele paroh Ion Vrăjitoru a fost hirotesit iconom stavrofor, iar arhim. Veniamin Goreanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici. Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru mireni a fost acordat domnilor Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, şi Paul Mihai Nicu Precup, primarul comunei Mogoşoaia. Au mai primit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ cu medalie arhid. Aurel Vlaicu, consilier eparhial în cadrul Sectorului patrimoniu şi pictură bisericească al Arhiepiscopiei Bucureştilor; părintele protopop Cristian Mihai Burcea de la Protoieria Ilfov Nord; Mihail George Staicu, administrator public al comunei Mogoşoaia; Dan Ioan Pechi; Romeo Andronic, pictor restaurator; Doina Mândru, director artistic al Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ Mogoşoaia, şi Ortanţa Ionescu.

Patriarhul României a oferit pentru Biserica „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia o cruce de binecuvântare, noile ediţii ale Sfintei Evanghelii şi Apostolului, mai multe cărţi de cult şi tipărituri despre epoca brâncovenească, dar şi o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele voievodului martir.

Părintele paroh Ion Vrăjitoru a adresat mulţumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ierarhilor coslujitori şi membrilor comunităţii care au sprijinit restaurarea bisericii şi a oferit Patriarhului României un engolpion şi un buchet de flori.

În continuare, domnul primar Paul Mihai Nicu Precup a acordat Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române titlul de cetăţean de onoare al comunei Mogoşoaia.

Cu prilejul evenimentelor comemorative dedicate Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi al resfinţirii picturii bisericii din incinta ansamblului arhitectural de la Mogoşoaia a fost lansată Monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia. Volumul a apărut la Editura „Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi a fost prezentat de arhid. Aurel Vlaicu.

Invitaţii au vizitat apoi expoziţia „Puterea viziunii“ a pictorului şi restauratorului Elena Murariu, găzduită de Palatul Mogoşoaia în perioada 16 august - 1 octombrie 2014.

Racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a rămas depusă spre închinare în baldachinul din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ până ieri după-amiază, după care a fost readusă în ctitoria voievodală „Sfântul Gheorghe“-Nou. La Mogoşoaia, credincioşii se vor putea închina în continuare icoanei Sfântului Constantin Brâncoveanu ce are încastrată o părticică din moaştele domnitorului martir, oferită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Mogoşoaia.

Concert vocal-simfonic dedicat Sfinților Brâncoveni 

Evenimentele organizate de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor s-au încheiat duminică seară, la Ateneul Român, cu un concert vocal-simfonic.

Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat organizatorilor și participanților în deschiderea spectacolului s-a intitulat: „Lumina care transformă jertfa sângeroasă în biruință spirituală”, din care redăm un fragment: „Cele trei secole care au trecut de la jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni ne-au învățat că lumina credinţei lor jertfelnice trebuie receptată cu recunoștință, ca un dar al lui Dumnezeu pentru neamul românesc. Un Domnitor creștin care își dăruiește viața pentru credința şi demnitatea poporului său este un martir care luminează devenirea poporului pe care îl reprezintă. Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu continuă și în cer rugăciunea sa pentru poporul pe care l-a ocrotit și l-a condus cu credinţă şi cu demnitate în anii lui de domnie. Moștenirea brâncovenească spirituală, culturală şi patriotică este o lumină în istorie, iar coroana cerească a Sfinţilor Martiri Brâncoveni este o lumină în veșnicie. Din această lumină, care transformă jertfa sângeroasă în biruință spirituală, ne hrănim mintea şi inima pentru a crește duhovnicește în dreapta credinţă, în bunătatea inimii şi în recunoştinţa faţă de sfinții şi eroii Neamului românesc”.

Preafericirea Sa a acordat mai multe ordine și diplome celor au sprijinit organizarea evenimentului. Sorin Oprescu, Primarul Capitalei, actorul Dorel Vișan, dirijorul Daniel Jinga și Părintele Arhidiacon Mihail Bucă au primit Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Ordinul „Maria Brâncoveanu” i-a fost conferit sopranei Ana Cebotari. Totodată, Traian Radu Negrei, Directorul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, Andrei Dumitriu, directorul general al Ateneului Român și Nicolae Licareț, directorul adjunct artistic al instituției au primit Diploma omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni”.

În continuare, au adus „Cinstire Sfinţilor Martiri Brâncoveni” Grupul psaltic Tronos al Patriarhiei Române, Corul Accoustic şi Orchestra Metropolitană Bucureşti.

În deschiderea concertului vocal-simfonic, în foaierul Ateneului Român, participanții au putut vizita expoziția „Puterea viziunii” a Elenei Murariu. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit acesteia cu acest prilej Diploma omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni”. Expoziția a fost prezentată de academicianul Răzvan Theodorescu.

 

(sursa articole și foto: basilica.ro)
 

 

20-08-2014
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


CARTI/produse despre:
Sfinții Brâncoveni,