Restabilirea comuniunii depline cu Patriarhia Ierusalimului

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele de 2 – 3 februarie 2014, o delegaţie a Patriarhiei Române s-a întâlnit la Ierusalim cu Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, însoţit de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Aristarh de Constantina şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, pentru restabilirea comuniunii depline dintre cele două Patriarhii. Această comuniune a fost întreruptă, în luna mai 2011, din cauza unor neînţelegeri legate de statutul Căminului românesc pentru pelerini de la Ierihon. 

În urma celor trei runde de convorbiri (Bucureşti, decembrie 2012; Ierusalim, februarie 2013; Ierusalim, iulie 2013), desfăşurate în spirit de frăţietate şi respect reciproc, s-a ajuns la semnarea de către Patriarhul Ierusalimului şi Patriarhul României a unui Acord patriarhal de restabilire a comuniunii  bisericeşti depline. Acest Acord a fost semnat, la Bucureşti, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în data de 2 februarie 2014, şi la Ierusalim, de către Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, în data de 3 februarie 2014.

Delegaţia Patriarhiei Române a fost alcătuită din Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Preacucernicul Părinte Profesor Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, şi Preacucernicul Părinte Michael Tiţa, consilier patriarhal pentru relaţii bisericeşti şi interreligioase. La întâlnire a fost prezent şi Preacuviosul Părinte Arhimandrit Timotei Aioanei, Exarh cultural al mânăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor şi Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din Bucureşti, care a devenit noul Superior al Aşezămintelor româneşti de la Locurile Sfinte.

În numele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a reînnoit invitaţia adresată Patriarhului Ierusalimului de a vizita Patriarhia Română în luna octombrie 2014. Preafericitul Părinte Patriarh Teofil a acceptat cu bucurie această invitaţie. La sfârşitul întâlnirii, Patriarhul Ierusalimului a oferit o agapă festivă delegaţiei Patriarhiei Române, ca un simbol al comuniunii restabilite.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române/03.02.2014

Completarea redacției. După cum se arată și în acest comunicat de presă al BOR, emis ulterior, noul șef al așezămintelor românești din Israel este Pr. Arhim. Timotei Aioanei, care îl va înlocui pe Pr. Arhim. Ieronim Crețu, caterisit de către Patriarhul Ierusalimului la încetarea comuniunii frățești cu Patriarhia Română. Deducem că acesta este unul dintre punctele negociate între părți pentru reluarea comuniunii, și unul dintre compromisurile din partea BOR.

Cu siguranță acordul semnat de cele două Patriarhii nu include aprobarea scrisă a Ierusalimului privind funcționarea Așezământului de la Ierihon. Afirmația Biroului de presă al BOR rămâne valabilă: “Se ştie că Patriarhul Diodor a dat binecuvântare verbală, deoarece una scrisă nu putea fi eliberată  din cauza opoziţiei unor membri ai Sinodului, care nu înţelegeau că pelerinii nu sunt doar simpli turişti, ci ei vor să se roage împreună în limba maternă într-un cămin de pelerini” (conform Declaratiei din 31 mai 2011 a Biroului de Presa al Patriarhiei Romane “Lămuriri în legătură cu primele demersuri pentru construirea Aşezământului Românesc de la Ierihon”). 

Puțini știu că între susținătorii și ctitorii Așezământului de la Ierihon s-a aflat chiar Părintele Ilarion Argatu, duhovnic român cu harul înainte vederii. Părintele ar fi avut o viziune prin care Maica Domnului îi cerea să ridice acea biserică în Țara Sfântă, iar de-a lungul anilor a făcut importante donații în bani și obiecte de uz liturgic pentru Așezământul din Ierihon. În evidenţa donatorilor pentru construirea Aşezământului românesc de la Ierihon reiese că părintele arhimandrit Ilarion Argatu a contribuit cu donaţii în valoare 33 000 de dolari la care, ulterior, s-a adăugat suma de 4 000 de dolari din partea părintelui Alexandru Argatu. De asemenea, familia părintelui Ilarion Argatu a mai donat pentru biserica Aşezământului o Sfântă Evanghelie cu coperţi din argint, cărţi de cult, vase liturgice, un policandru din alamă, trei iconostase din lemn de tei şi o serie de icoane praznicale. În plus, familia părintelui Argatu a contribuit financiar parţial la manopera catapetesmei bisericii Aşezământului românesc. - sursa

În absența altor detalii din partea Patriarhiei cu privire la termenii acordului proaspăt semnat, deducem că în continuare Așezământul de la Ierihon nu are statut oficial de mănăstire românească, nici nu poate avea stareț sau duhovnic român. În continuare, facem un scurt istoric al evenimentelor. Patriarhia Ierusalimului anunța, în 9 mai 2011, că a rupt relațiile cu Biserica Ortodoxă Română din cauza Așezământului românesc de la Ierihon, unde sunt cazați pelerini români. PS Ciprian Câmpineanul, pe atunci episcop vicar patriarhal, declara că Patriarhia Ierusalimului a reproșat Patriarhiei Române nerespectarea canoanelor prin construirea bisericii la Așezământul de la Ierihon destinat cazării pelerinilor. El a spus că Patriarhia Română a fost surprinsă și totodată îngrijorata de decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului privind ruperea legăturii canonice cu Patriarhia Română fără să fi avut loc o discuție despre acest lucru.

Potrivit PS Ciprian Câmpineanul, întreruperea legăturii Patriarhiei Ierusalimului cu cea română și scoaterea Patriarhului Daniel din diptice este o măsură extremă. Totodată, PS Ciprian Câmpineanul a ținut să precizeze că decizia de caterisire a părintelui Ieronim Crețu, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, este nedreaptă, întrucât acesta nu se află în slujba Patriarhiei Ierusalimului.

“Biserica Ortodoxă Română nu va răspunde cu aceeași măsură, ci va solicita acceptarea unui dialog cu Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului”, a subliniat PS Ciprian Câmpineanul, care a mai spus și că Așezământul românesc de la Ierihon rămâne în proprietatea Patriarhiei Române. Decizia Sfântului Sinod al Ierusalimului se limitează deocamdată la faptul că Patriarhul Ierusalimului nu-l pomenește pe PF Daniel, ceea ce înseamnă că s-a întrerupt comuniunea liturgica. Așezământul românesc de la Ierihon are 300 de locuri de cazare. El cuprinde o biserică, o casă pentru pelerini și Centrul de studii biblice “Sfântul Ioan Iacob Hozevitul”, construcția începând în anul 1998 și fiind aproape de finalizare.

Așezământul a fost construit pe un teren pe care Biserica Ortodoxă Română l-a primit prin donație, înainte de Revoluția din 1989, de la un credincios român stabilit în zonă. La acesta s-au adăugat și altele limitrofe, ajungând în prezent la o suprafață de 3.000 de metri pătrați. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ieronim Crețu, reprezentantul Patriarhiei Romane la Locurile Sfinte, a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, în 29 noiembrie 2009, episcop vicar patriarhal, cu titulatura Sinaitul.