Stiri Interne Ianuarie 2026

Legalizarea prostituției – o inițiativă incompatibilă cu învățătura de credință ortodoxă

Patriarhia Română își exprimă îngrijorarea profundă și dezaprobarea față de inițiativa care vizează legalizarea prostituției, considerând că un asemenea demers este incompatibil cu învățătura de credință ortodoxă și cu respectarea demnității persoanei umane. Prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, având consecințe negative profunde asupra persoanei și asupra societății în ansamblu. Legalizarea acestei practici nu conduce la vindecarea realităților sociale dureroase asociate prostituției, ci, dimpotrivă, favorizează proliferarea lor, contribuind la desconsiderarea demnității umane și la degradarea morală a societății.

Reiterăm și faptul că România este semnatară a Convenției ONU pentru suprimarea traficului de persoane și exploatării prostituției semenilor care afirmă că prostituția este „incompatibilă cu demnitatea și valoarea ființei umane și pune în pericol bunăstarea individului, a familiei și a comunității”, convenție care obligă statele semnatare să interzică prostituția organizată. Învățătura Sfintei Scripturi și a Bisericii Ortodoxe afirmă în mod constant incompatibilitatea prostituției cu viața spirituală (cf. Deuteronomul 23, 17; 1 Tesaloniceni 4, 3). Din perspectivă creștină, trupul omenesc este „templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19), iar orice formă de exploatare sexuală sau de folosire degradantă a acestuia constituie o încălcare gravă a demnității personale și afectează pe termen lung sănătatea fizică, psihică și sufletească a persoanei. Legiferarea prostituției nu va conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale și nici la dispariția prostituției ilegale. Dimpotrivă, există riscul real ca aceasta să ofere un cadru legal favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea persoanei umane. În acest context, Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme, în conformitate cu învățătura Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, ori de câte ori inițiativele legislative contravin, în mod evident, valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române. - Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Participarea copiilor și a tinerilor la orele de Religie este un drept constituțional

În urma apariției unor materiale jurnalistice care aduc în discuție o pretinsă predare „ilegală” a disciplinei Religie, Patriarhia Română aduce câteva precizări:

1. Potrivit Constituției României, „Statul român asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege” (art. 32, alin. 7). Totodată, Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede: „Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor” (art. 18). Așadar, participarea copiilor și a tinerilor la orele de Religie este un drept constituțional.

2. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede: „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii. Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de Religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de Religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie” (art. 87, alin. 1-2).

3. Amintim faptul că, în România, Religia a fost prima disciplină în catalog, până la regimul comunist ateu. Totodată, precizăm că în majoritatea țărilor europene, Religia se studiază confesional. Disciplina Religie contribuie la dezvoltarea identității personale și la cunoașterea valorilor culturale ale umanității și propune elemente de morală aplicată, necesare sănătății spirituale a persoanei și a comunității. Cultele religioase susțin o educație integrală a elevilor și colaborează în proiectarea elementelor comune din programele școlare. De aceea, elevii, în număr foarte mare, doresc să participe și sunt înscriși la ora de Religie. – comunicatul integral este disponibil pe basilica.ro

Metodologia predării Religiei, publicată în Monitorul Oficial

Metodologia predării Religiei în învățământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial săptămâna trecută. În 2030 va fi prima sesiune de Bacalaureat care va putea include, la alegere, și disciplina Religie, anunță Edupedu.ro. Ora de Religie face parte din trunchiul comun și se predă la clasele primare, în gimnaziu și liceu.

Procedura de înscriere

Procedura de exprimare a opțiunii de participare a elevului la ora de Religie rămâne aceeași: părinții sau elevii majori trebuie să depună o cerere scrisă în acest scop, document care rămâne valabil pe toată pe perioada de școlarizare. Elevii cărora nu li se pot asigura ore de Religie conform confesiunii proprii pot solicita să participe la orele pentru alte culte, tot pe baza unei cereri scrise.

Pentru clasa pregătitoare, opțiunea poate fi exprimată direct în cererea de înscriere la școală, prin bifarea rubricii dedicate și menționarea cultului religios. Renunțarea de a mai participa la orele dedicate acestei discipline se face tot printr-o cerere scrisă, iar școala este obligată să asigure, pentru elevii care nu participă, un spațiu special destinat, activități și supraveghere. În 2030 va avea loc prima sesiune a examenului național de Bacalaureat organizată după noile planuri-cadru de liceu. Atunci va putea fi aleasă Religia ca a doua probă a specializării pentru elevii de la profilul Uman și ca probă de competențe pentru elevii de la Real. Testarea va fi scrisă, se va susține în timpul anului școlar și va fi notată prin calificativul „Admis” sau „Respins”.

Președintele României a promulgat legea care dedică anul 2026 omagierii eroului creștin Iancu de Hunedoara

Inițiat de doi deputați de Hunedoara, proiectul legislativ a primit susținere din întregul spectru politic și a fost adoptat de Parlament la finele anului trecut. În expunerea de motive, eroul de origine română, fiu de cneaz din Țara Hațegului, este numit „o personalitate istorică cu impact european”. În baza noii legi, autoritățile centrale și locale și instituțiile publice pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări de comemorare și celebrare a personalității lui Iancu de Hunedoara. Tot miercuri, Președintele României a promulgat și legea prin care este instituită Ziua Munților Apuseni (21 septembrie). Iancu de Hunedoara a fost Voievod al Transilvaniei, Guvernator și Regent al Regatului Maghiar și Căpitan general al Armatei Maghiare. În 1456, la trei ani după căderea Constantinopolului, el a apărat Belgradul de Armata Otomană, victorie care a întârziat expansiunea otomană în Europa cu șapte decenii. În același an, eroul murea după o molimă contractată în timpul campaniei militare, astfel că anul acesta se împlinesc 570 de ani de la victoria și decesul lui. Anul 2026 este desemnat și Anul „Constantin Brâncuși”, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui artist.

Au fost deshumate moaștele Sfintei Evloghia de la Samurcășești

„Monahia Evloghia (Țârlea) reprezintă, pentru maicile de aici, pentru maicile din întreaga Biserică Ortodoxă și din Biserica Ortodoxă Română în special, un exemplu de slujire” a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, joi, când moaștele Sf. Evloghia au fost deshumate la mănăstirea ilfoveană Samurcășești-Ciorogârla.  Sfânta, canonizată anul trecut de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost un exemplu „și prin cuvânt, și prin faptă, și prin mărturisirea de pe urmă, întrucât, în urma unei cumplite bătăi, i-a fost provocată moartea”, a amintit Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (†19 decembrie) s-a născut în 24 noiembrie 1908 la Nimfeo, într-o comunitate istorică de vlahi din nordul Greciei, primind la botez numele de Ecaterina. A rămas curând orfană de mamă și a îndurat multe necazuri de la mama vitregă, care într-o zi a împins-o de pe o căpiță de fân, iar copila și-a fracturat coloana vertebrală, fiind invalidă timp de nouă ani. Trimisă la rude în București, a petrecut ani grei de suferință și boală. În 1927, când s-a îmbolnăvit de peritonită și toate rudele credeau că va muri, i s-au arătat aievea Maica Domnului și Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, care au vindecat-o. Ulterior, a răspuns chemării Mântuitorului, auzită în vis, și a început o lucrare misionară, de propovăduire a credinței. În 1939 s-a închinoviat la Samurcășești, unde a rectitorit mănăstirea după cutremurul din 1940. A continuat propovăduirea și în timpul prigoanei comuniste ateiste, fapt care i-a atras și moartea mucenicească. Bătută cu sălbăticie pentru că propovăduia binele într-un sat din județul Călărași, a trecut la Domnul la mănăstirea de metanie în 19 decembrie 1949.

Linkuri la știri:

Biserica Ortodoxă Română plătește impozite și nu beneficiază de privilegii nejustificate – basilica.ro https://basilica.ro/biserica-ortodoxa-romana-plateste-impozite/

Concursul Național Catehetic 2026 este dedicat familiei creștine – basilica.ro https://basilica.ro/concursul-national-catehetic-2026-familia-crestina/