Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 4256

Patriarhul Kirill, huiduit pe aeroportul din Chişinău

Tags: Republica Moldova;
Patriarhul Kirill, huiduit pe aeroportul din Chişinău
Considerăm inadmisibil ca minciuna şi propaganda  sovieto - comunistă să fie continuată astăzi prin intermediul Bisericii  (Primăria Chişinău)
 
Context
 
După cum informam luna trecută, în perioada 6-9 septembrie 2013 a avut loc vizita oficială la Chişinău şi Tiraspol a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill. Motivul declarat al vizitei este aniversarea a 200 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei de Chişinău, subordonată Moscovei. Pentru noi, românii şi pentru cei mai mulţi dintre basarabeni aceasta este trista aniversare a smulgerii de către Imperiul Ţarist la 1812 a Basarabiei de la Patria mamă, România.
 
Vremurile sunt tulburi pentru fraţii de peste Prut care se bucură, în sfârşit, de un guvern pro-european, însă ţinut constant sub tirul ameninţărilor şi şantajului de puterea de la Moscova. În prag de semnare de către Chişinău a Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană şi ca urmare a paşilor care apropie Republica Moldova de NATO, se perindă pe la Chişinău greii politicii externe din Rusia, Ucraina şi România. Acesta este contextul real al vizitei Patriarhului Kirill, numit de presa moldoveană drept Patriarhul „de Partid şi de stat”, care a fost huiduit pe aeroportul din Chişinău de reprezentanţii Consiliului Unirii şi ai platformei civice Acţiunea 2012.
 
Reprezentanţii trustului media Publika.md au intervievat pe protestatari, iar dintre declaraţiile unora spicuim:
 
„Este o continuare a vizitei domnului Rogozin, care a venit şi a adus ameninţări şi a făcut o declaraţie onfensatoare la adresa cetăţenilor Republicii Moldova", a spus un protestatar.

"Noi ne-am săturat de astfel de mesaje, care sunt emise de către oameni cu funcţii înalte din statul rus. Până aici, ăsta să fie capătul", a afirmat o altă manifestantă.

"Scopul este unul politic. Să ne îngenuncheze şi să ne ţină sub ocupaţia lor atâta cât doresc ei", a menţionat o altă persoană.
 
'Prin vizita lui Rogozin, Rusia a căutat să ne strângă cu uşa. În cazul vizitei lui Kiril, Moscova vrea să-i pupăm Rusiei 'mâna si poalele', scrie Ziarul de Gardă. Folosind tehnica manipulării de tip alternaţa „poliţist rău/poliţist bun”, Rusia l-a trimis la Chişinău mai întâi pe vicepremierul Dimitri Rogozin cu ameninţări cinice de genul „moldoveni, nu uitaţi că vine iarna, sper că nu veţi îngheţa”, cu aluzie la dependenţa R. Moldova de livrările de gaze din Rusia. Tot el a vorbit despre impunerea unui embargo asupra importurilor de vin din R. Moldova şi chiar despre întreruperea relaţiilor Moscova-Chişinău dacă Moldova devine stat asociat la UE. A fost apoi trmis un alt sol, patriarhul Kirill, cu limbaj pacifist, să declare la Chişinău că se va ruga pentru poporul moldovenesc şi pentru Biserica ortodoxă, "care este parte a Bisericii Ortodoxe Ruse".
 
Punct de vedere al Mitropoliei Basarabiei, care aparţine canonic de BOR
 
Declaraţia lui Kirill este un afront pentru majoritatea moldovenilor, prin nerecunoaşterea Mitropoliei Basarabiei. Moldova are două mitropolii, cea a Basarabiei care aparţine Patriarhiei Române, şi cea a „Moldovei”, care se supune Moscovei. De altfel, Mitropolitul Petru al Mitropliei Basarabiei nu a fost invitat la ceremoniile prilejuite de vizita Patriarhului Kirill. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Basarabiei, părintele Ioan Cosoi, a declarat pentru Publika TV că Patriarhul Kiril a venit să se roage pentru ca Republica Moldova să adere la Uniunea Euroasiatică. Şi asta s-a înţeles încă din primele declaraţii de la aeroport ale înaltului ierarh, care a spus că a venit să se roage pentru prezentul şi viitorul acestei ţări. "Se poate deduce logic la ceea ce s-a referit atunci când a zis că se va ruga pentru viitorul Republicii Moldova, adică menţinerea Republicii Moldova sub influenţa Rusiei şi poate mai mult decât atât cu aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică. Vizita unui patriarh este o bucurie pentru creştinii ortodocşi, însă din păcate la noi această bucurie nu a apărut", a declarat preotul Ioan Cosoi. Reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei mai susţin că vizita Patriarhului ar avea o conotaţie politică şi din declaraţiile ulterioare, precum că "poporul din Moldova întotdeauna a fost alături de popoarele sfintei Rusii".
 
Biserica Ortodoxă Rusă este una dintre cele mai controversate din ţările blocului fost-comunist, pentru colaboraţionismul de care a dat dovadă în anii terorii bolşevice, precum şi pentru agenda să pan-rusă, foarte asemănătoare cu politica de stat. De atfel legăturile Bisericii Ruse cu guvernul rus au fost garantate oficial. Conform unui acord între Biserică şi partidul de guvernământ - “Rusia Unită” - Patriarhul poate propune modificări la proiectele de lege propuse spre examinare în Parlament. În ultimii ani Kirill a iscat mai multe controverse, prin vizitele sale efectuate în ţări ale fostului bloc sovietic, unde a făcut comentarii legate de situaţia politică. De mai multe ori vizitele lui Kirill au iscat controverse, când liderul bisericii şi-a permis să dea sfaturi unor politicieni locali, comentează Epoch-Times.
 
Poziţionarea politicienilor de la Chişinău faţă de vizita Patriahului rus
 
Deşi Patriarhul Kirill va avea întrevederi şi cu actuala conducere politică de la Chişinău, la unison, şeful statului Nicolae Timofti, preşedintele parlamentului Igor Corman şi premierul Iurie Leancă afirmă că interesul ţării este să se integreze în Uniunea Europeană „şi nimeni nu ne poate forţa să renunţăm la acest deziderat”.

Reprezentanţii vieţii politice de la Chişinău au avut atitudini divizate faţă de vizita Patriarhului Kirill, unii insistând să aibă o întrevedere cu acesta, între care liderul comuştilor Vladimir Voronin, iar alţii au preferat să plece din ţară pe durata vizitei. Este cazul preşedintelui liberalilor, Mihai Ghimpu, care nu a participat, din principiu, la liturghia oficiată de patriarh, el aflându-se într-o deplasare în România. Pe blogul său, Ghimpu a scris că a ales în această zi să fie alături de naţiunea sa, pe bogatul şi frumosul pământ dat de Dumnezeu şi nu alături de "poporul moldovenesc" al patriarhului Kiril şi al lui Vlad Filat, şi de politicieni ca Dmitri Rogozin. 
 
Într-un comunicat de presă, Primăria Chişinăului îşi exprimă regretul şi dezacordul în legătură cu anumite declaraţii ale Înaltului ierarh rus. "Patriarhul Moscovei şi Intregii Rusii, care în predica sa de astăzi, la Chişinău, a făcut referire la marcarea a 200 de ani de la înfiinţarea eparhiei de Chişinău, afirmând şi lăsând să se înţeleagă că prin aceasta marcăm şi 200 de ani de la înfiinţarea bisericii creştin-ortodoxe în Moldova. Or, creştinismul a existat pe teritoriul Republicii Moldova de astăzi şi până la 1812, biserica creştin-ortodoxă în Moldova fiind înfiinţată cu multe secole înaintea anilor 1812 – 1813", se arată în comunicatul Primăriei. Primăria capitalei consideră că prin aceste declaraţii s-a încercatinterpretarea greşită a istoriei. "Considerăm aceste afirmaţii drept o tentativă nereuşită de interpretare a istoriei. Considerăm, de asemenea, inadmisibil ca minciuna şi propaganda  sovieto - comunistă să fie continuată astăzi prin intermediul bisericii. Ne exprimăm speranţa că asemenea afirmaţii nu vor mai fi făcute şi asemenea situaţii nu se vor mai repeta", se mai precizează în comunicatul Primăriei.
 
Ce ascunde mesajul patriarhului rus de la finalul vizitei
 
Sub o formulare pacifistă şi diplomatică, mesajul de încheiere al ierarhului rus dă apă la moară separatiştilor transnistreni, face o virtute din caracterul multinaţional al locuitorilor de la Tiraspol şi insistă asupra identităţii de credinţă a celor două părţi. Vorbeşte mai departe patriarhul despre greaua moştenire comunistă, despre dialog şi înţelegerea punctului de vedere al celuilalt, dar se adresează doar Chişinăului în acest sens („… problemă ar putea fi rezolvată în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor ţine cont şi de opinia cetăţenilor din stânga Nistrului…)?? Aşadar, concesii să fie făcute pentru o soluţie politică, dar numai de către una dintre părţi?
 
Unitatea în credinţă ne va ajuta să rezolvăm problemele moştenite din trecut, inclusiv diferendul transnistrean care nu poate dura la nesfârşit. Totodată această problemă ar putea fi rezolvată în cazul în care autorităţile de la Chişinău vor ţine cont şi de opinia cetăţenilor din stânga Nistrului… Sunt convins că indiferent de probleme, credinţa poporului moldovenesc, credinţa poporului multinaţional din regiunea transnistreană, biserica unică ce leagă ambele maluri ale Nistrului sunt acei factori care neapărat ne vor ajuta sa găsim şi soluţiile politice ale unei probleme dificile pe care am moştenit-o din trecut… Vin cu un apel de pace, înţelegere reciprocă, la o încercare de a vedea problemele aproapelui nu doar din propriul punct de vedere politic sau economic, ci să se înţeleagă poziţia celeilalte părţi… ". (spicuri din declaraţia ierarhului rus la încheierea vizitei în Republica Moldova).
 
Susţinere românească şi europeană a Republicii Moldova în prag de asociere la UE
 
Asistenţa pentru dezvoltare: Miniştrii de externe român şi moldovean au semnat la începutul lunii septembrie Acordul interguvernamental cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în domeniul dezvoltării. Republica Moldova este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, în 2013 sunt în curs de lansare 8 proiecte în valoare de 620 000 euro, în prezent fiind în derulare 14 proiecte în valoare de cca. 2,7 milioane euro. Suplimentar, România derulează programe de asistenţă adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii (în valoare de 13 milioane de euro în 2012) şi a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă, precum şi prin oferirea de echipamente şi materiale necesare implementării cu succes a proiectelor agreate.
 
Deblocarea exportului de vinuri: Purtătorul de cuvânt al şefului statului moldovean, Vlad Ţurcanu a afirmat că "Traian Băsescu i-a comunicat preşedintelui Nicolae Timofti disponibilitatea României de a creşte substanţial importurile de vinuri şi  alte produse din R. Moldova, ca urmare a deciziei Rusiei de a institui embargo… Se cunoaşte că la ora actuală, importurile de vinuri în România constituie 3-5%, dar urmează să crească exponenţial în lunile următoare", a mai adăugat purtătorul de cuvânt al şefului statului. Potrivit lui Ţurcanu, tema embargoului stabilit de către Federaţia Rusă a fost abordată de Timofti şi în cadrul întrevederii cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, care a declarat că orice presiune politică sau economică îndreptată împotriva unui stat din parteneriatul estic este inacceptabilă. Publika.md aminteşte că Servciul sanitar rus "Rospotrebnadzor" a anunţat embargo la vinurile moldoveneşti. Şeful Agenţiei, Ghenadi Onişcenko, a declarat că interdicţia va intra în vigoarepe un termen nedeterminat.
 
Retransmiterea TVR în Rep. Moldova. La 12 septembrie a.c. oficiali de la Bucureşti şi Chişinău au semnat un acord prin care, după şase ani, TVR va emite din nou în Republica Moldova. Va exista o grilă de programe de 24 de ore, concepută special pentru publicul de peste Prut. Totodată, Postul TV Moldova 1 va fi preluat de firmele de cablu din România. 
 
Uniunea Europeană continuă să îşi arate sprijinul pentru Republica Moldova: Astfel, în perioada 1-2 octombrie, 28 de ambasadori, membri ai Comitetului politic și de securitate al Uniunii Europene, vor întreprinde o vizită la Chișinău. Totodată, Comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Stefan Fule, va participa pe 4 octombrie la Forumul organizațiilor nonguvernamentale din Republica Moldova. Ambasadorul UE în Republica Moldova, Pirkka Tapani Tapiola, a declarat că Republica Moldova va beneficia și pe viitor de sprijinul UE pentru politica sa de aliniere la standardele spațiului comunitar. De asemenea, oficialul a salutat agenda de reforme a autorităților de la Chişinău.
 
200 de ani de la întemeierea Bisericii Ortodoxe din Moldova, o „preafericită improvizaţie”?
 
Pe pagina sa personalăPr. Savatie Baştovoi traduce din limba rusă un material interesant cu privire la distorsonarea istoriei aparţinând unui cleric rus. Diaconul Andrei Kuraev (profesor universitar la Moscova, cu 2 ani de teologie făcuţi în România), pune câteva întrebări esențiale despre Ortodoxie și despre confuziile rostite la Chișinău cu ocazia prăznuirii a “200 de ani de la întemeierea Bisericii ortodoxe din Moldova”, ceea ce un comentator rus a numit “preafericita improvizație”. Diaconul oferă un document interesant emis de Departamentul de Relații Externe al Patriarhiei (ОВЦС) care contrazice afirmațiile de acum ale Patriarhului, tocmai într-un moment cînd Preafericitul Kiril se afla în capul numitului Departament. Chestiunea e următoarea: ce înseamnă să “întemeiezi Biserica”? În cadrul triumfului de la Chișinău Patriarhul Kiril a declarat: “Noi comemorăm 200 de ani de la întemeierea eparhiei de Chișinău, care a fost transformată în actuala mitropolie a Moldovei. Noi comemorăm 200 de ani a Bisericii Ordodoxe din Moldova și, desigur, pomenim numele reputatului întemeietor al acestei biserici – Preasfințitul mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, care prin nevoința vieții sale a pecetluit credincioșia sa fa’ă de Domnul și biserică. Noi toți sîntem astăzi aici urmașii lui, noi toți sîntem adunați astăzi aici doar datorită faptului că acum 200 de ani el a întemeiat Biserica Ortodoxă din Moldova”… /8 septembrie 2013, cuvîntul Patriarhului Moscovei și a toată Rusia Kiril, rostit la liturghia din fața soborului cathedral cu hramul Nașterea Domnului din Chișinău).
 
Cu 5 ani în urmă experții Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei scriau un răspuns ceva mai complicat: “În secolul XIV spațiul pruto-nistrean a devenit parte a voievodatului Moldovei. Către acest timp, moldovenii aveau deja o Biserică a lor. Primii episcopi ai Bisericii Moldovei – Iosif și Meletie – au fost hirotoniți în anul 1371 și, respectiv, în 1376 (conform altor date, ceva mai tîrziu) la rugămintea voievodului Lațco de către mitropolitul Antonie de Galici. În 1387, cu binecuvîntarea mitropolitului Antonie, succesorul lui Lațco, domnitorul Petru I Mușatin l-a numit pe episcopul Iosif întîistătător al Bisericii Moldovei. În anul 1401 Patriarhia Constantinopolului l-a recunoscut pe Iosif ca mitropolit al Moldovei, iar Mitropolia Moldovei a intrat benevol în componența patriarhiei Constantinopolului cu statut de autonomie.” Declarația Serviciului de comunicare al Departamentului pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei despre argumentele reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, ce justifică hotărârea cu privire la înființarea eparhiilor ”Mitropoliei Basarabiei” (25.03.2008)

Lobby pentru o vizită a Patriarhului Daniel la Chişinău în 2014?

Ignorând datele statistice, Patriarhul Kirill le-a spus moldovenilor că sunt populaţia cu cel mai mare procent al religiozităţii creştin-ortodoxe din lume. Ori, conform unui studiu recent, procentul credincioşilor moldoveni este de circa 83%, în timp ce ultimul recensământ din România dă un procent de 86% creştin-ortodocşi. Este adevărat că religiozitatea din Moldova a crescut de la 75% la 83% după anul 2005, nu este vorba despre o concurenţă procentuală între români şi moldoveni, dar vehicularea unei informaţii incorecte de către patriarhul rus este o componentă a campaniei de manipulare. Este posibil ca visul european al Republicii Moldova să devină realitate, dar atâta timp cât majoritatea bisericilor ortodoxe vor rămâne subordonate Moscovei, Rusia nu va ezita să provoace disensiuni şi prăpastii de comunicare între administraţia de stat, putere politică şi popor.

Comentând vizita la Chişinău a patriarhului Kirill, preşedintele Băsescu îndemna pe Mitropolitul Petru al Basarabiei "să  fie un părinte mai activ" astfel încât să contracareze dominaţia rusă. Acest lucru nu este posibil fără implicarea Patriarhiei de la Bucureşti, iar unii analişti din R. Moldova scriu în presa moldoveană că ar fi de dorit o vizită a Patriarhului Daniel la Chişinău chiar în 2014.

Marius Dorin Lulea, istoric şi specialist pe probleme de geopolitică regională, preşedinte al Centrului pentru Cultură, Istorie şi Educaţie scrie: „Eu cred că anul 2014 va fi unul providenţial şi vom avea parte şi de vizita patriarhului Daniel, vizită care până în 2009 nu a fost posibilă, ba chiar interzisă. Deci părinte, Vă aşteptăm la Chişinău.”

08-09-2013
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


CARTI/produse despre:
Republica Moldova,