Pe 24 ianuarie, JD Vance, Vice Presedintele Administratiei Trump, a paricipat la marsul pro-viata din Washington. In discursul lui a recomandat cetatenilor sa nu isi avorteze copiii si sa contribuie la revitalizarea demografica a tarii. Din nefericire, nici un politician din Romania nu are curajul (ori dorinta) sa faca ceva similar in public in Romania.
Politicile Europei sunt anti-nataliste. Iar cind se vorbeste despre criza demografica se propune, ca unica metoda pentru resuscitarea demografica a continentului, alocarea de mai multe fonduri. Banii nu sunt totul. Banii sunt doar o parte a ecuatiei. Valorile si o cultura pro-viata, secondata de masuri pro-familie, sunt indispensabile. In vara trecuta a fost publicat un comentariu in First Things privind aceasta formula de insanatosire demografica. Autorul comentariului este Emma Waters, cercetatoare la Heritage Foundation.
Va oferim traducerea in romana, iar cei care doriti, puteti accesa textul original in engleza aici: https://www.heritage.org/marriage-and-family/commentary/pro-natalism-not-enough
***
Pro-Natalismul nu e sufficient. E nevoie de actiune
Eu și soțul meu avem o fetiță și așteptăm al doilea copil la sfârșitul acestui an, cu șase săptămâni înainte de a treia aniversare a nunții noastre. Reprezentăm o minoritate în creștere în rândul generației Z. În 1965, in Statele Unite cinci adulți din șase cu vârste cuprinse între optsprezece și treizeci și patru de ani erau sau fuseseră căsătoriți. Dupa 1970, însă, rata căsătoriilor a scăzut cu 60% (șaizeci la sută). Astăzi, aproximativ o treime din generația Z este pe cale să nu se căsătorească niciodată, mulți tineri preferând să rămână în relatii instabile de concubinaj.
Ceea ce a început ca o recesiune a căsătoriei s-a transformat într-o lipsă totală de nașteri. În 2023, natalitatea a scăzut la cel mai jos nivel de 1,62 nașteri pe femeie, cu mult sub rata de înlocuire de 2,1. Viitorul Statelor Unite, împreună cu cel al oricărei națiuni dezvoltate, cu excepția Israelului, este amenințat de declinul demografic. Economia, securitatea socială, pregătirea militară, îngrijirea bătrânilor, educația și multe altele depind de noile generații de copii. La nivel individual, acest declin reflectă o realitate mult mai întunecată. Oameni fericiți și plini de speranță au copii. Dacă nu avem copii, ce spune asta oare despre sănătatea națiunii noastre?
Cauzele deficitului demografic
Cauzele acestui deficit demografic: creșterea infertilității în rândul bărbaților și femeilor, forța atomizantă a tehnologiei, costul ridicat al vieții și creșterii copiilor și scăderea căsătoriei și a frecventarii bisericii Avorturile au crescut, la fel și sterilizările intenționate, în special în rândul bărbaților și femeilor tinere. Fiecare dintre acești factori, individual și concertat, a dus la ceea ce sociologii numesc o cultură „neprietenoasă a familiei” în care copiii sunt văzuți ca impoziții sau, în cel mai bun caz, bunuri de lux.
Pro-natalismul, o mișcare împotriva scăderii nașterilor, atrage atentia presei, si are si campioni proeminenți precum Elon Musk. Deși ar trebui să fim mulțumiți de această directie, ar trebui să distingem între „simplii pro-nataliști”, care pur și simplu doresc să vadă mai mulți copii născuți, si cei care acordă prioritate formării familiei ca bază pentru creșterea natalității. Simplii pro-nataliști pot servi drept aliați excelenți împotriva culturii noastre anti-copil, dar lipsa de preocupare pentru formarea familiei riscă să perpetueze chiar patologiile sociale care au dat naștere penuriei la naștere în primul rând.
Trecând cu vederea scăderea anterioară a ratei căsătoriei mamă-tată, criza fertilității este redusă la o problemă națională de acțiune colectivă pe care să o rezolve altcineva. Simplul pronatalism tinde, de asemenea, să privească copiii și mamele lor ca mijloace pentru un scop mai mare: salvarea lumii, a națiunii, a economiei sau a găsi un sens în viața cuiva. După cum arată eșecul eforturilor Chinei de a crește numărul de nașteri, instrumentalizarea maternității în acest fel poate de fapt descuraja femeile de la naștere. O astfel de instrumentalizare susține chiar argumentele antinataliste conform cărora nașterea tratează copiii ca pe un produs pentru propriile modele și nu poate obține consimțământul pentru a le aduce la viață.
Pronatalismul tehnocratic
Pronataliștii tehnocrați doresc adesea să creeze un anumit tip de copil: un copil sănătos, un copil inteligent sau un copil „dorit”. Într-adevăr, odată cu extinderea tehnologiei de selecție genetică embrionară și potențialul uterului artificial sau al gametogenezei in vitro - o procedură experimentală care modifică genetic ADN-ul oricui în gameți viabili - părinții pot folosi tehnologia pentru a-și personaliza viitorii copii. Acest pro-natalism de tip „Silicon Valley” exploatează dorința unui părinte de a crește copii sănătoși și fericiți, oferindu-le o promisiune falsă de control. După cum avertizează eticianul anglican Oliver O'Donovan în Begotten or Made?, „o ființă care este „făuritorul” oricărei alte ființe este înstrăinată de ceea ce a făcut el, transcenzând-o prin voința sa și acționând ca legea ființei sale. ” Copiii care sunt „făcuți” nu mai sunt priviți de „fabricatorul” lor ca cadouri, scopuri în sine, ci ca bunuri de lux.
Reducerea bebelușilor la unul dintre diversele bunuri concurente - un copil, un iaht sau o casă - întărește neînclinația societății noastre de a-i aprecia ca scop. În ceea ce privește bunurile de larg consum, copiii sunt riscanți, dificili și consumă mult timp. Studiile arată că cel mai mare motiv pentru care femeile întârzie sau renunță la naștere este dorința lor de petrecere a timpului liber, cum ar fi vacante, sau preferința pentru independența personală, cum ar fi libertatea de a se concentra pe hobby-uri sau cariere.
Propria mea fiică are cincisprezece luni. Pe măsură ce mă bucur de creșterea ei de la un nou-născut la un copil fericit, care merge pe jos, sunt uimita de cât de ușor este pentru această mentalitate să ma influențeze. Sunt tentata să o văd pe fiica mea ca pe un accesoriu prețios care ar trebui să se încadreze perfect în propria mea viață, program și obiective. Apoi, sunt surprinsa sau frustrata când nevoile ei intră în conflict cu preferințele mele.
Civilizatie si demografie
Civilizația depinde de faptul că indivizii recunosc că construirea unei familii și îngrijirea copiilor este o parte esențială a vietii umane. Promovarea căsătoriei, care este în mod constant cel mai bun predictor al natalității, este cea mai sigură strategie pe termen lung pentru a inversa scăderea fertilității. Recesiunea căsătoriei – care a avut loc pe măsură ce divorțul, conviețuirea, si paternitatea monoparentală au devenit norma – a precedat criza fertilității din Statele Unite. Pe măsură ce mai puține familii formau relații stabile, de lungă durată, numărul copiilor născuți în clasele mijlocii și superioare a început să scadă. Astăzi, rata natalității în rândul bărbaților și femeilor căsătorite a rămas constantă din anii 1990, cu excepția unei scăderi modeste în perioada 2016-2020.
Scăderea generală a numărului de copii este rezultatul amânării sau renunțării la căsătorie a mai multor adulți. Pentru a rezolva criza de fertilitate, nu ar trebui să ne concentrăm pur și simplu pe crearea mai multor copii, trebuie să ne concentrăm pe crearea de căsătorii mai sănătoase între bărbați și femei.
În plus, copiii se descurcă cel mai bine în familiile de mamă-tată căsătoriți, unde sunt conectati biologic cu ambii părinți. Astfel de copii sunt mult mai puțin probabil să fie săraci, să comită crime, să abandoneze școala și să sufere de depresie și alte probleme psihologice. Pe măsură ce protejăm „pachetul” căsătoriei, sexului și procreării, copiii se bucură de mai multe oportunități de a înflori ca extensii naturale ale căsătoriei.
Este adevărat că mai mulți bebeluși ajută la rezolvarea multor probleme legate de economie, securitate socială, pregătire militară, educație și fericire. Cu toate acestea, aceste rezultate nu trebuie să fie principalul motiv pentru care încurajăm oamenii să aibă copii. Pentru a privi corect și încuraja natalitatea, trebuie să onorăm și să primim copiii sub formă de daruri, indiferent de abilitățile sau sănătatea lor. Acest lucru nu numai că asigură o postură de umilință în timpul nașterii, dar protejează împotriva unei mentalități culturale în care adulții pot acționa asupra copiilor ca obiecte sau soluții la alte probleme.
Emma Waters este Cercetator Asociat la Centrul Richard și Helen DeVos Pentru Viață, Religie și Familie de la Fundația Heritage.
ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!
JOIN US ON FACEBOOK / URMARITI-NE SI PE FACEBOOK!
Publicam comentariile noastre de joi si pe Facebook. Va rugam sa ne urmariti si sa deveniti prietenii nostri pe Facebook: https://ro-ro.facebook.com/Alianta.Familiilor/
FACETI-NE CUNOSCUTI!
Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.
Alianta Familiilor din Romania