Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei sunt localizate în Dobrogea Centrală, la o distanță relativ mică de aria protejată Gura Dobrogei, întinsă pe  o suprafață de aproximativ 11.000 de hectare, aparținând de regiunea biogeografică stepică. Având o altitudine medie de 86 de metri, reprezintă una dintre cele mai frumoase și cunoscute atracții turistice din județul Constanța, fiind  vizitată pentru peisajul carstic spectaculos pe care îl oferă. Un peisaj uluitor, cu numeroase sectoare de chei, acum mult mai tocite decât în trecut.

În același timp, Cheile Dobrogei sunt apreciate de către geologi pentru vechimea și importanța recifilor jurasici de vârstă paleozoică.

Părerile specialiștilor, bazate pe criterii care iau în calcul, printre altele,  prospecțiunile geologice efectuate în zonă, descoperirile arheologice făcute aici de-a lungul timpului etc, confirmă vechimea cheilor apreciată la aproape două milioane de ani.

Inițial, stâncile care flancau Cheile Dobrogei aveau peste 1000 de metri înălțime, însă agenți externi precum apa, vântul, apele curgătoare, le-au erodat continuu, până au ajuns la înălțimea actuală de puțin peste 100 de metri.

Cheile Dobrogei oferă un peisaj impresionant datorită caracteristicilor lor geomorfologice, paleontologice, botanice și faunistice. În perimetrul sitului pot fi întâlnite mai mult de 10 peșteri. Două dintre ele sunt mai mari și sunt mai cunoscute, pentru că au fost studiate de către speologi. Este vorba de Peștera Gura Dobrogei (sau Peștera Liliecilor) și Peștera La Adam, care au povești interesante în spatele lor.

Conform precizărilor  specialiștilor din cadrul Universității Ovidius din Constanța, în Peștera La Adam au fost investigate în jur de 80 de specii de fosile jurasice și a fost descoperit un molar de Homo sapiens fossilis. Este o zonă foarte veche în care se întâlnesc, la tot pasul, urmele recifilor jurasici de vârstă paleozoică, formați în mările jurasice și cretacice și care păstrează încă formele foștilor atoli. Practic, aici au fost întâlnite primele urme ale dinozaurilor din România. Cheile Dobrogei sunt săpate pe o lungime de aproape 2 kilometri de pârâul Vistorna, un afluent al râului Casimcea, cea mai mare apă curgătoare din spațiul dobrogean.

Peștera Gura Dobrogei (sau Peștera Liliecilor, cum i se mai spune), este un monument al naturii, iar existența ei a fost semnalată încă din anul 1927 de către istoricul și arheologul Vasile Pârvan. Este o peșteră descoperită încă de la începutul secolului XX și a fost intens studiată. Peștera Liliecilor este relativ veche, formată la începutul cuaternarului, adică acum aproximativ 2 milioane de ani.

Ea are trei intrări și mai multe galerii, lungimea totală a acestora fiind de aproape 500 de metri. În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, multe unelte și fragmente de ceramică neolitică, dar și obiecte din metal, aparținând epocii fierului. Peștera oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci care trăiesc acolo și în prezent. 

Masivul geologic Cheia a fost declarat din anul 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia.

Zona este reprezentantă de o serie de stânci mezozoice în formă de turnuri alcătuite din calcare de origine coraligenă. Specialiștii au identificat aici un număr de peste 600 de specii de floră endemice și rare. În ceea ce privește fauna, sunt bine reprezentate diferite specii de reptile, păsări răpitoare și chiroptere. Din punct de vedere paleontologic, calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din Podișul Casimcei. 

Sursa: https://discoverdobrogea.ro/

Foto: Ion Talpoș