Manastirea rupestra Corbii de Piatra

Situat într-o zonă de confluență armonioasă a muntelui cu dealul, a pădurii cu câmpia, pe lângă frumusețea natural mirifică, județul Argeș se bucură și de o încărcătură istorică și culturală de excepție. Să nu uităm că la Curtea de Argeș a luat ființă primul scaun mitropolitan ortodox, în anul 1359. În Argeș stau mărturie a credinței creștin-ortodoxe numeroase lăcașuri de cult, unele cu o vechime impresionantă, constituind o adevărată carte de vizită a acestor meleaguri, bijuterii arhitecturale, locuri de o inegalabilă încărcătură spirituală… În aceste condiții, turismul religios a devenit, în ultimii ani, o emblemă a județului Argeș.

Vorbind de promovarea și dezvoltarea turismului religios în județul Argeș, autoritățile locale își propun să facă cunoscute (prin prezentări cu caracter istoric, cultural, geografic), așezări puternic încărcate spiritual, cum ar fi:

• Mânăstirea Curtea de Argeș
• Biserica Domnească
• Mânăstirea Corbii de Piatră
• Mânăstirea Cetățuia, Negru Vodă
• Mânăstirea Cotmeana
• Mânăstirea Nămăiești
• Schitul Dragoslavele
• Mânăstirea Glavacioc
• Mânăstirea Robaia
• Mânăstirea Slănic
• Mânăstirea Trivale
• Mânăstirea Vieroși
• Mânăstirea Negru Vodă, Câmpulung
• Mânăstirea Antonești
• Mânăstirea Aninoasa.

            Mânăstirea rupestră Corbii de Piatră este situată în satul Jgheaburi din Comuna Corbi, la o distanţă de aproximativ 33 km de Curtea de Argeş, pe drumul spre comuna Nucşoara. Începuturile vieții monahale la Corbii de piatră nu sunt foarte bine cunoscute, prima atestare documentară fiind făcută la 23 iunie 1512. Există însă date care confirmă faptul că așezarea de cult datează din timpuri mult mai vechi. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin felul în care a fost dăltuită în stâncă, ci și prin pictura care o împodobește. Deși nu a fost niciodată restaurată, biserica mai păstrează încă mari părți din pictura originală despre care specialiștii afirmă că este realizată în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Privind cu atenție picturile interioare, mai pot fi deslușite și astăzi scene biblice înfățișând Jertfa lui Avraam, Nașterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Învierea lui Lazăr, Botezul Domnului, Schimbarea la față, Înălțarea Domnului, Arhanghelul Gavril, Sfinții Militari etc.

Sfântul lăcaș era cunoscut în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș, sau mănăstirea Meriș. Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică prin care biserica rupestră este unică la noi în țară fiind înrudită, tipologic, cu grupul de biserici rupestre din Cappadocia. La sud de pronaos se află trapeza mânăstirii, dăltuită din piatră, despre care tradiţia afirmă că „îi slujea voievodului Neagoe Basarab drept divan, unde judeca diferite pricini'' atunci când lua parte la hramul mânăstirii. Mânăstirea are trei hramuri: Adormirea Maicii Domnului, cel mai vechi, apoi Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ce datează, cel mai probabil, din perioada în care lăcașul de cult a fost biserică parohială și Sfântul Voievod Neagoe Basarab). Mânăstirea rupestră, monument istoric, este considerată ctitorie domnească deoarece printre ctitorii de seamă se numără monahia Magdalena, mătușa voievodului Neagoe Basarab.