Proiectele Bisericii impotriva traficului de persoane

Anul trecut, în România s-au înregistrat 596 cazuri de victime ale traficului de persoane. 77,7% dintre persoanele identificate erau de sex feminin, iar 42,8% erau minore. În ceea ce priveşte modul de exploatare, în cursul aceluiaşi an, 72% au fost exploatate sexual, 15,8% prin muncă, 6,2% au fost exploatate prin obligarea la cerşetorie, iar 0,2% au fost obligate la comiterea de furturi. Statisticile evidenţiază o problemă delicată cu care se confruntă societatea românească., relatează basilica.ro.

În contextul Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane (30 iulie), pentru a vedea care sunt proiectele Bisericii Ortodoxe Române demarate în vederea stopării acestui flagel, am stat de vorbă cu părintele Ciprian Ioniţă, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul social-filantropic al Patriarhiei Române.

În ultimii ani, Biserica a desfăşurat mai multe campanii de informare, de prevenţie, dar şi de formare a clericilor în vederea combaterii şi limitării traficului de persoane. Iar în prezent avem activităţi în desfăşurare în parteneriat cu autorităţile statului, dar şi cu ONG-uri private, a declarat părintele Ciprian Ioniţă pentru Agenţia de ştiri Basilica.

Parteneriat cu Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane

Biserica Ortodoxă Română a semnat anul trecut, în data de 10 decembrie, un protocol de cooperare pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și cu Primăria Bucureștiului.

Protocolul prevede dezvoltarea de acțiuni comune de prevenire a traficului de persoane la nivel local, regional sau naţional și realizarea și diseminarea de materiale informative despre problematica traficului de persoane.

În mod concret, Biserica împreună cu ANIPT, desfăşoară activităţi de informare şi prevenţie, a evidenţiat părintele Ioniţă.

„Anul acesta, fiind anul diasporei, dorim să avem câteva campanii de informare în Italia şi Spania. Ne dorim să avem câteva întâlniri cu preoţii, să le oferim materiale informative şi să fie distribuite în comunităţile parohiale”.

De asemenea, Părintele Ciprian Ioniţă a explicat că sunt necesare şi sesiuni de formare pentru clerici.

„Sunt foarte mulţi preoţi care nu ştiu cum trebuie să procedeze pentru a identifica o victimă a traficului de persoane. Nu este chiar uşor. Cum sfătuieşti o persoană traficată, cum o identifici? Poţi să stai de vorbă cu o persoană traficată, dar să nu o poţi identifica dacă nu ai cunoştinţele necesare”.

Consilierul patriarhal sfătuieşte persoanele care pleacă în străinătate la muncă sau pentru alte activităţi să stabilească câteva cuvinte cheie în caz de situaţii de urgenţă.

„Sunt foarte mulţi care primesc promisiuni în ţară să meargă la muncă peste hotare, iar când ajung acolo le sunt luate actele şi muncesc în condiţii inumane. Dacă pleci la muncă în străinătate, trebuie să laşi unei persoane de încredere o parolă pe care să o ştii. Dacă te auzi la telefon îi poţi spune acel cod stabilit împreună în caz că eşti traficat sau sechestrat”.

Părintele Ioniţă a oferit exemple de cuvinte/structuri cheie aparent banale de tipul: „mă doare o măsea” sau „vremea de afară nu e tocmai bună”. De asemenea, cei care merg în străinătate pentru o perioadă mai lungă, trebuie să îşi noteze anumite numere de telefon de la diferite instituţii la care pot apela în caz de urgenţe.

Parteneriate cu ONG-uri

Biserica desfăşoară activităţi în parteneriat cu diferite ONG-uri sau asociaţii dedicate combaterii traficului de persoane.

Colaborarea cu International Justice Mission[1] (IMJ) are în vedere elaborarea unui material informativ dedicat luptei împotriva traficului de persoane.

„Lucrăm la un material de informare pe limbajul preoţilor, pe limbajul comunităţilor parohiale, care va fi diseminat preoţilor pentru a fi informaţi, pentru a avea informaţii cât mai clare legate de prevenţia traficului de persoane. Materialul va fi transmis Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Estimăm ca la finalul anului materialul să fie deja aprobat, iar la începutul anului viitor să fie transmis preoţilor, în toate unităţile parohiale”.

Cea mai recentă întâlnire între reprezentanţii Patriarhiei şi cei ai IMJ a avut loc la începutul lunii iulie, la Mănăstirea Caraiman. Foto credit: Pr. Ciprian Ioniţă

Patriarhia Română desfăşoară activităţi în colaborare şi cu Asociaţia eLiberare care se ocupă cu prevenirea traficului de persoane și a exploatării sexuale în România.

„În ultimii cinci ani de zile în cuprinsul Patriarhiei Române s-au desfășurat mai multe campanii de prevenire a traficului de persoane și sesiuni de formare pentru clerici susținute de specialiștii Asociației eLiberare, asociație care beneficiază de sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București”, a precizat părintele.

Traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile infracţiuni, fiind situată pe al treilea loc în lume, surclasată doar de către traficul de droguri şi de cel de armament.

Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane a fost instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în anul 2013, pentru a fi marcată la data de 30 iulie a fiecărui an.

Această zi reprezintă o chemare la acţiune pentru a contracara acest fenomen prin descoperirea traficanţilor şi abuzatorilor, protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin sprijinirea şi reabilitarea victimelor.

[1] IMJ este o organizație globală care protejează în faţa violenţei persoanele aflate în sărăcie. Organizaţia dezvoltă activităţi în vederea combaterii traficului de persoane, sclaviei şi violenţei.