(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 405

A fost proclamat Anul omagial și comemorativ 2021

Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Tags: an omagial;
 

La Catedrala Patriarhală a fost proclamat vineri anul 2021 ca Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnulvaloarea liturgică și culturală a cimitirelor în Patriarhia Română.

Proclamarea a avut loc după Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi slujba de Te-Deum oficiată de PS Timotei Prahoveanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Actul de proclamare a fost citit de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhul a prezentat icoana reprezentativă a Anului omagial 2021 şi a motivat întrebuinţarea acesteia.

În icoană apar trei sfinţi care s-au născut pe teritoriul ţării noastre, dar care au mers în afara ţării în misiune duhovnicească.

Este vorba despre:

Sfântul Cuvios Ioan Casian, hirotonit diacon de Sfântul Ioan Gură de Aur, originar din Dobrogea; a trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi prima jumătate a secolului al V-lea.

Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul care a trăit la sfârşitul secolului al V-lea şi prima parte a secolului al VI-lea.

Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ, care a trăit în secolul al XX-lea şi care a trecut la domnul în anul 1960. Moaştele lui au fost descoperite intacte 20 de ani mai târziu, în 1980. A fost trecut în rândul sfinţilor de Patriarhia Română şi apoi de Patriarhia Ierusalimului.

Aceşti trei sfinţi de origine română nu au mormintele în ţară, ci printre străini, a afirmat Patriarhul României.

„Sfântul Ioan Casian are mormântul la Marsilia în Franţa. Sfântul Dionisie Exiguul, Părintele erei creştine, este înmormântat undeva în Italia, nu se ştie precis locul. Sfântul Iacob, numit şi Noul Hozevit, are moaştele la Mănăstirea Sfântul Gheorghe Hozeva”.

Cei trei sfinţi sunt rugători pentru poporul român şi ocrotitori ai românilor plecaţi printre străini.

„Sfântul Ioan Casian este un părinte al Bisericii nedespărţite. El cunoştea foarte bine limba latină, pentru că era din populaţia daco-romană din Dobrogea. În acelaşi timp, a cunoscut foarte bine limba greacă. A călătorit în Egipt, în părţile Răsăritului, apoi s-a stabilit în Galia, Franţa şi a întemeiat două mănăstiri la Marsilia. A scris mai multe cărţi duhovniceşti, mai mult pentru monahi”.

„Dionisie Exiguul a fost printre cei mai învăţaţi oameni ai timpului său. A fost consilier pentru zece papi la Roma, a organizat biblioteca Bisericii Romane şi în acelaşi timp a cerut Papei Ioan în anul 530 să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei sau din timpul lui Diocleţian, ci de la naşterea lui Iisus Hristos”.

„Sfântul Dionisie Exiguul a fost un erudit, dar în acelaşi timp a fost unul dintre cei mai postitori călugări. Postea şi se ruga mult, dar nu judeca pe nimeni”.

Potrivit Preafericirii Sale, aceşti sfinţi români au avut smerenia cea dintâi virtute a lor, dublată de o credinţa puternică.

„De aceea, socotim că este necesar să avem în vedere îndemnul Sfântului Ioan Iacob scris pe un papirus care apare în icoană şi anume: Fii pribegi ai ţării mele / Necăjiţi între străini / Nu uitaţi menirea voastră / De Români şi de Creştini”.

Prin acest îndemn, el cheamă pe toţi românii care se află printre străini „să-şi păstreze identitatea de neam şi de credinţă”, a precizat Patriarhul Daniel, care a dat apoi citire Cuvântului la proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2021. - Basilica

  • Program-cadru (liturgic, cultural şi mediatic)

 2021 - „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României”  şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor” în Patriarhia Română

 I. În primul semestru al anului 2021 va fi tratată tema: Anul omagial al pastoraţiei ­românilor din afara României”, care va fi prezentată astfel:

 1. Comunităţile de credincioşi ortodocşi români din vecinătatea graniţelor ţării. Istorie, activitate misionară, organizare canonică şi pastorală

a. Repere istorice privind situaţia comunităţilor ortodoxe româneşti din Republica Moldova

b. Organizarea canonică şi pastorală a comunităţilor de creştini ortodocşi români în Republica Moldova

i. Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor. Înfiinţare şi organizare

ii. Arhiepiscopia Chişinăului. ­Înfiinţare şi organizare

iii. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotmului). Înfiinţarea şi organizare

iv. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail). ­Înfiinţare şi organizare

v. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. ­Înfiinţare şi organizare

c. Comunităţile de români ortodocşi din Serbia. Istorie, organizare canonică şi administrativă

i. Comunităţile de români ­ortodocşi din Banatul sârbesc

ii. Românii ortodocşi din Serbia de est

iii. Episcopia Daciei Felix. ­Înfiinţare şi organizare

d. Comunităţile ortodoxe româneşti din Ungaria. Episcopia ­Ortodoxă Română a Ungariei. ­Înfiinţare şi organizare

e. Alte unităţi de cult româneşti din vecinătatea graniţelor ţării

i. Comunitatea ortodoxă română de la Sofia

ii. Comunităţile ortodoxe ­române din Ucraina, care nu se află sub autoritatea Patriarhiei Române

f. Chipuri de clerici şi mireni din comunităţile de români ortodocşi aflate în vecinătatea graniţelor ţării

 2. Comunităţile de credincioşi ortodocşi români aflate în diaspora. Istorie, evoluţie, activitate misionară, organizare canonică şi pastorală.

a. Istoria şi evoluţia fenomenului migraţiei românilor

i. Migraţia românilor până la 1918. Înfiinţarea primelor parohii româneşti

ii. Migraţia românilor în perioada 1918-1989. Înfiinţarea primelor eparhii în străinătate

iii. Evoluţia fenomenului ­migraţiei după 1989

b. Organizarea comunităţilor de credincioşi ortodocşi români aflate în străinătate. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală a eparhiilor din afara ­graniţelor

c. Reprezentanţe şi comunităţi ale Patriarhiei Române în străinătate. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală

d. Alte unităţi de cult ortodoxe româneşti din străinătate care păstrează legături spirituale şi culturale cu Patriarhia Română. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală

 3. Preocupările Bisericii Ortodoxe Române cu privire la pastoraţia românilor din afara României:

a. Efecte ale migraţiei românilor în străinătate: slăbirea şi chiar distrugerea unităţii familiei; schimbări demografice şi sociale; pierderea identităţii etnice şi/sau confesionale;

b. Proiecte pastoral-misionare transfrontaliere: înfrăţiri între parohiile ortodoxe din ţară şi comunităţile de români din străinătate; deschiderea unei extensii a Facultăţii de Teologie la Roma; sprijinirea eparhiilor sărace din afara graniţelor ţării etc.

c. Cooperarea unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române cu instituţiile publice de resort din România pentru desfăşurarea unor programe educaţionale, pastoral-misionare, administrative, liturgice, culturale în comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării (Secretariatul de Stat pentru Culte, Ministerul Românilor de Pretutindeni etc.);

d. Situaţii misionare specifice, proiecte pastorale aflate în derulare, realităţi, provocări şi abateri liturgice (căsătoriile mixte etc.);

e. Fenomenul migraţiei şi modul în care Biserica din ţară se raportează la această realitate

i. grija faţă de cei plecaţi şi sprijinirea enoriaşilor rămaşi în ţară;

ii. instituirea Duminicii ­Migranţilor Români (în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului);

iii. săvârşirea unor rânduieli liturgice şi rostirea unor rugăciuni pentru românii plecaţi din ţară

iv. tipărirea de cărţi de slujbă multilingve pentru românii din străinătate.

 II. În al doilea semestru al anului 2021 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”, care va fi prezentată astfel:

 1. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri scripturistice, patristice şi liturgice.

a. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri scripturistice,

b. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri ­patristice,

c. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri ­liturgice.

 2. Valoarea liturgică a cimitirelor ortodoxe, expresie a credinţei, a respectului şi a dragostei pe care credincioşii români ortodocşi o au faţă de cei trecuţi la Domnul

a. Pomenirea celor adormiţi în Domnul - act de credinţă ortodoxă şi mărturie a iubirii faţă de semeni

b. Mărturii scripturistice despre semnificaţia şi valoarea spirituală a cimitirului

c. Primele cimitire creştine şi grija Bisericii şi a credincioşilor din primele veacuri pentru organizarea acestora. Martirologiile

d. Mărturii istorice privind rolul şi locul cimitirului în tradiţia şi ­credinţa creştinilor ortodocşi ­români. Sensul eclesial al cimitirului

e. Forme de manifestare a grijii credincioşilor pentru cei adormiţi în Domnul şi pentru mormintele în care se odihnesc aceştia: amenajarea, îngrijirea, înfrumuseţarea mormintelor şi organizarea cimitirelor

f. Rânduieli liturgice pe care Biserica le săvârşeşte la ­mormintele celor adormiţi în Domnul

g. Cimitirul ca expresie a credinţei şi a comuniunii creştine ­între generaţii

 3. Valoarea culturală a cimitirelor ortodoxe şi acţiuni durabile pentru protejarea acestora

a. Cimitirele - expresie de respect şi pioasă aducere aminte faţă de înaintaşi

b. Cimitirele - expresii ale timpului orientat spre eternitate prin permanenta comemorare a decedaţilor

c. Cimitire din România reprezentative prin istoria lor şi prin personalităţile înhumate în cuprinsul lor (ex. cimitirul Mănăstirii Cernica, cimitirul Bellu din Bucureşti etc.)

d. Monumente, inscripţii, mărturii reprezentative din cimitirele româneşti

e. Mausoleele ridicate în memoria ostaşilor români - mărturii ale preţuirii pe care poporul ­român o poartă acestor eroi ai ­neamului

f. Mijloace şi acţiuni durabile de organizare şi amenajare a cimitirelor: impactul legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte cimitirele; regulamentele pentru administrarea cimitirelor parohiale etc.

g. Moartea şi provocările etice ale societăţii actuale (eutanasie, incinerare etc.)

III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio ­Trinitas, Trinitas TV, Ziarul ­Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2021, a „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României”  şi a „Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”  în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, ­manuscrise, însemnări, declaraţii reprezentative pentru cele două teme, omagială şi comemorativă, ale anului 2021.

 IV. Realizarea de studii, ­comentarii, monografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, ecumenic, cultural-educativ şi ­istoric pentru prezentarea „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României”  şi a „Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”  în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I şi II şi vor fi tipărite în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi de cele ale centrelor eparhiale.

 V. La nivelul Patriarhiei ­Române, va fi organizat un simpozion internaţional, cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe ­surori, dedicat temei: „2021 - Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României”.

VI. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, ­colocvii şi seminarii pe tema:­ „2021 - Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României”.

VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion naţional dedicat temei „2021 - Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic, cu privire la valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

 VIII. În cursul anului 2021, în ­Biserica Ortodoxă Română vor fi organizate concerte şi simpozioane, întâlniri, expoziţii, mărturii, evocări privind tradiţiile, obiceiurile, practicile şi activităţile pastorale şi misionare prezente în comunităţile de români din afara graniţelor ţării, respectiv rolul şi importanţa liturgică şi culturală a cimitirelor.

IX. Ca parte a progra­mului-cadru, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2021 se va trata tema „2021 - Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României”, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2021 se va trata tema „2021 - Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”  în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.

X. În luna octombrie din anul 2021, la Palatul Patriarhiei se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2021 - Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României” şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor” în ­Patriarhia Română.

04-01-2021
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


CARTI/produse despre:
An Omagial,