Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 3953

Ora de religie este o componentă a învăţământului public european

Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Tags: religia în şcoli;
Ora de religie este o componentă a învăţământului public european

     În articolul nostru privind prigoana împotriva Bisericii Ortodoxe din România, arătam că subiectul "ora de religie" în şcolile publice este de actualitate şi a atras dezbateri şi puncte de vedere contradictorii. Pentru a clarifica lucrurile, Patriarhia Română a emis un comunicat de presă în care se arată că legislaţia europeană, aplicată şi aplicabilă şi României, garantează accesul la învăţământul religios în şcolile de stat. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară  (redacţia)

Comunicat de presă: "Patriarhia Română a luat act cu uimire de afirmaţiile publice ale domnului Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care dezinformează prin omisiune în ceea ce priveşte înscrierea elevilor la ora de religie. Este surprinzător faptul că domnia sa, în calitate de preşedinte al unei instituţii publice din România, nu cunoaşte prevederile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), referitoare la ora de religie în şcolile publice.  Astfel, potrivit articolului 29, aliniatul (1) din Constituţia României, „libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”. 
 
De asemenea, conform articolului 32, aliniatul (7), „statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.” În argumentarea deciziei CEDO din 29 iunie 2007, în cazul „Folgero contra Norvegiei”, se precizează că statele au dreptul de a difuza prin învăţământ sau educaţie informaţii sau cunoştinţe având, direct sau indirect, caracter religios sau filosofic. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară (paragraful 84).
 
De asemenea, CEDO nu consideră o problemă caracterul obligatoriu al orei de religie,constatând faptul că „în Europa, învăţământul religios este profund legat de învăţământul secular”. Dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (în anul 2007) doar în trei state religia nu este predată în şcolile publice (Franţa, Albania şi Macedonia); ora de religie este obligatorie în 25 de state, în restul fiind facultativă sau opţională (conform celor reţinute de CEDO în 9 octombrie 2007, cu ocazia judecării cauzei „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”, paragraful 30). Doar două condiţii se cer respectate de statele care prevăd caracterul obligatoriu al orei de religie:să poată obţine o scutire de participare, în situaţia în care respectivul învăţământ are un caracter confesional accentuat (cauza „Folgero contra Norvegiei”), iar scutirea de a participa să nu implice obligaţia de a motiva în vreun fel solicitarea respectivă (cauza „Hasan şi Eylem Zengin contra Turciei”). Cele două condiţii sunt pe deplin respectate în România, fiind prevăzute în Constituţia României şi în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, articolul 18: religia are caracter obligatoriu în oferta curriculară a școlii, dar opțiunea pentru frecventarea acestei discipline aparţine elevului major, respectiv părinților sau tutorilor legali instituiți pentru elevii minori.
 
Prin urmare, opiniile unor pretinşi experţi din România în respectarea drepturilor omului nu au nici o legătură cu realitatea din Europa. România, prin tradiţia şi istoria ei europeană, se numără printre statele care asigură libertatea învăţământului religios, datorită contribuției educației religioase la formarea și educarea tinerei generații în spiritul valorilor autentice. În acest sens, cercetarea națională realizată în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, arată că pentru 85% dintre tinerii din România credința religioasă constituie o valoare fundamentală cu o importanță decisivă în viaţa proprie (a se vedea studiul: Monica Cuciureanu și Simona Velea, coordonatori,Educaţia moral—religioasă în sistemul de educaţie din România, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2012). Deci, atât legislaţia română, cât şi practica europeană sunt în favoarea menţinerii orei de religie în şcolile publice." (www.basilica.ro)
23-02-2013
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
filipescu - 05-03-2013:

1.Pare a fi o contradictie intre argumentele de la a) si b): a) „libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale” b) Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu autorizează părinţii să se opună la integrarea unui astfel de învăţământ sau educaţii în programa şcolară (paragraful 84) 2. Conform opiniei BOR, din interpretarea urmatoarelor texe: <> rezulta ca BOR ar trebui sa nu se supere daca in scolile DE STAT s ar face si cursuri de penticostalism sau sambetism sau catolicism sau chiar satanism, pe langa cele de ortodoxism. Sau interpretarile sunt valabile numai pentru unii si pentru altii nu?

mai mult...
agaton - 05-03-2013:

Păi nu se supără... dacă se face proportional cu nr.credincioşilor!



Carti/produse despre:
Religia în şcoli,