După interviul de succes pe tema coronavirusului pe care Virgiliu Gheorghe l-a acordat ActiveNews la mijlocul lunii martie, bioeticianul revine cu alt dialog, de data aceasta găzduit de numărul din Aprilie al revistei Familia Ortodoxă.
Cu acordul redacției, preluăm interviul acordat de Virgiliu Gheorghe revistei Familia Ortodoxă. În dialog sunt atinse teme precum vaccinarea obligatorie, pandemia coronavirusului, influența mass-mediei, limitarea libertăților individuale și multe altele. (Redacția).
– Domnule Virgiliu Gheorghe, ce ne puteți spune despre legalizarea obligativității vaccinării, adoptată pe 2 martie a.c. de Comisia pentru Sănătate a Camerei Deputaților?
– Este o nouă înfrângere suferită de poporul român. De ani buni se urmărea promulgarea acestei legi, dar opoziția manifestată ferm de un grup restrâns de oameni a făcut ca această inițiativă să se blocheze tot timpul la un anumit nivel. Din păcate, trebuie să observăm din nou că poporul român, ca „om recent”, dependent masiv de ceea ce se spune la televizor, nu e conștient de marile provocări, pericole sau chiar șanse pe care le are. Nu e unit și nu luptă pentru aproape nicio cauză, în afara celor sugerate de micul ecran. Mai curând este luat de valul de mentalități neomarxiste care inundă astăzi lumea prin mass-media.
– Ce legătură este între neomarxism și vaccinarea obligatorie?
– Aceeași care există și între fascism și vaccinarea obligatorie. Orice act medical care devine obligatoriu constituie semnul apariției dictaturii. Cu alte cuvinte, această lege marchează intrarea într-o nouă dictatură. Iar susținătorii ei, fie că o fac conștient, fie că nu, vor ajunge în situația rușilor care, înainte de 1917, mulți dintre ei boieri, au susținut din prostie comunismul și s-au trezit primii pe lista condamnaților la moarte. Același lucru s-a întâmplat și cu colaboratorii lui Lenin. În proporție de 80% au fost împușcați de Stalin.
Anticipând acest pericol de a fi reinstituită cândva în istorie obligativitatea unui act medical, după modelul naziștilor, la procesul de la Nürnberg a fost condamnată această legiferare, devenind o regulă pentru toate tratatele internaționale semnate în a două jumătate a secolului al XX-lea.
– Această lege nu ar putea avea și partea ei bună, oferind protecție suplimentară a copiilor și populației României?
– În România avem, an de an, tot mai multe cazuri de cancer ‒ și una dintre cele mai mari mortalități din lume la cancer. Ați văzut ca statul român să facă vreo anchetă pentru a determina cauzele? Ba dimpotrivă! Înaintea majorității statelor europene, statul nostru a legalizat organismele modificate genetic, a acceptat folosirea în agricultură a glifosatului ‒ un ierbicid despre care s-a demonstrat că este cancerigen ‒ și, mai nou, luptă să implementeze cât mai repede 5G-ul, deși există extrem de multe studii serioase care arată impactul major pe care îl poate avea 5G-ul asupra sănătății umane. În același timp, însă, Bruxelles și Elveția au declarat că amână implementarea 5G pe termen nedeterminat. Adică, 5G-ul nu e bun sau nu e rău pentru toată lumea în aceeași măsură.
Cum puteți să mă convingeți, în aceste condiții, că statul român ar fi interesat de sănătatea populației sale, în așa măsură încât parlamentarii să nu mai doarmă nopțile din cauză că vaccinul e încă opțional în România? Poate că este însă un deziderat la alt nivel, să spunem continental sau planetar, că tot se vorbește atât de mult în zilele noastre despre vaccinarea universală.
Un război ideologic
– Așadar legea obligativității vaccinării nu este decât o chestiune politică, nu una medicală sau pur financiară?
– În urmă cu 14 ani am vrut să scriu o carte despre așa-zisa siguranță a vaccinurilor. Atunci am constatat că există sute de studii greu de contestat care dovedesc că vaccinurile cauzează o mulțime de afecțiuni, dintre care unele foarte grave, cum sunt bolile autoimune, scleroza multiplă sau diabetul de tip 1, însă nu sunt luate în considerație decât de foarte puțini oameni. Mi-am dat seama atunci că există un hiatus imens între știința fundamentală și știința de popularizare, între cercetarea medicală de vârf și ideologiile promovate în lumea medicală. În acest context, am realizat că ideologiile medicale nu sunt promovate atât prin prin dovezi științifice, cât prin prezența în mass-media și vocalitatea militanților. Așadar, este vorba de un război ideologic.
Pe urmă, de-a lungul timpului, am intrat în posesia mai multor materiale, chiar declarații făcute de persoane publice ca Bill Gates, care leagă direct vaccinurile de controlul populație- sau, mai corect, de ingineriile de reducere a populației globului. Cum să nu te pună pe gânduri o astfel de abordare? Doar nu suntem niște dobitoace care trebuie reduse pentru că punem în pericol ecosistemul!
Așadar, dintr-o astfel de perspectivă, mi-e teamă că vaccinul nu mai poate fi considerat doar o protecție suplimentară, ci o potențială armă îndreptată împotriva mulțimilor. Atâta timp cât prin vaccin poate fi injectată o substanță străină – viruși, proteine, metale, conservanți etc. – direct în corpul omului, acesta poate să se transforme într-o armă biologică, ce poate produce mutații considerabile în funcționarea organismului uman până la nivel genetic și epigenetic. E o chestiune pe care nu cred că o poate contesta cineva; ține de evidența științifică.
Întrebarea care se pune, în acest context, este următoarea: ce probabilitate avem ca vaccinul să nu se transforme într-o armă biologică, atâta timp cât ajunge în sângele a sute de milioane de oameni, unde poate produce efecte dintre cele mai diverse, pe intervale de timp de la o zi până la ani de zile? Dacă vaccinurile ar fi fost produse în țara noastră sub protecție militară, s-ar fi putut pune altfel problema. Dar nici atunci nu ar fi fost cazul să acceptăm obligativitatea vaccinării.
Gândiți-vă, de pildă, că legile acestea nu sunt făcute numai pentru guvernarea actuală, care poate fi foarte bine intenționată. Trebuie avut în vedere că aceste legi ar putea deveni o armă de distrugere în masă în mâinile unui dictator sau ale unei dictaturi. Gândiți-vă că ar putea exista o persona non-grata ‒ o naționalitate, cum s-a întâmplat în nazism, sau o clasă socială, cum s-a întâmplat în comunism ‒, iar prin această campanie de vaccinare obligatorie s-ar putea face o epurare etnică sau socială. De aceea, la procesul de la Nurenberg și, începând de atunci, în toate tratatele internaționale se specifică explicit că nicio procedură medicală ‒ incluzând, evident, înainte de toate vaccinul! ‒ nu poate fi obligatorie.
O uriașă manipulare
– Totuși, în cazul unei epidemii de coronavirus, ca cea pe care o traversăm acum, o campanie de vaccinare nu ar putea fi utilă?
– E greu de spus. Mai curând nu- și nu vorbesc de vaccinarea obligatorie neapărat. Vaccinarea presupune existența unui vaccin, însă vaccinul nu poate fi realizat într-un timp așa de scurt, în numai câteva luni, adică pe parcursul unei pandemii. De pildă, nu a apărut încă un vaccin pentru SARS, deși au trecut deja 18 ani de la apariția lui. Nici pentru MERS nu știu să fi apărut vaccinuri. Cum credeți că poate să se realizeze unul în numai câteva luni pentru Covid-19? Trebuie avut în vedere că vaccinurile acestea trebuie experimentate mai întâi pe animale, și pe urmă pe oameni. Pe urmă, ar trebui observate efectele pe o perioadă de timp mai îndelungată pe un lot de animale și persoane umane. Abia după aceea poate fi administrat vaccinul liber celor care doresc. Altfel, ne putem trezi cu efecte adverse majore, nebănuite inițial, chiar cu o afectare majoră a imunității populației, care ar putea fi astfel expusă unei infectări cu alt virus, care o va putea cu adevărat decima, nu cum se întâmplă acum cu Covid-19.
– De ce credeți că noul virus nu ar putea decima populația? Știrile sunt foarte îngrijorătoare.
– Sunt mai multe aspecte. În primul rând, trebuie să știm că pericolul pe care îl reprezintă acest virus nu stă neapărat în agresivitatea lui, în patogenia lui, ci în contagiozitatea pe care o manifestă din cauza mai ales a timpului îndelungat de incubație. Paradoxal, pericolul constă și în faptul că 90% dintre cei bolnavi sunt asimptomatici sau cu simptome mult mai slabe decât la o gripă obișnuită. Aceștia însă, deși sunt asimptomatici, până la dezvoltarea anticorpilor transmit virusul mai departe.
Patogenia lui, arată studiile, e mai mică decât la SARS și MERS. Marii epidemiologi ai lumii vorbesc deschis despre acest lucru, dar mass-media nu-i citează. Și cercetările epidemiologice demonstrează în Franța, de pildă, același lucru. Există un articol publicat pe Internet în care doisprezece savanți se pronunță împotriva măsurilor exagerate care sunt luate, afirmând că această pandemie nu justifică riscurile pe care și le asumă statele blocând aproape întreaga viață economică, socială, religioasă ‒ eveniment unic în istoria omenirii. Ioannidis este unul dintre cei mai citați epidemiologi din lume, cu articole având cel mai mare număr de vizionări pe site-urile științifice. De asemenea, Dr. Sucharit Bhakdi este cel mai citat infecționist din istoria Germaniei și lista ar putea continua. Din păcate, aceste somități pălesc în fața manipulării uriașe bazate pe fake news din mass-media.
Știrile îngrijorătoare nu sunt altceva decât teroarea pe care televiziunea și Internetul le răspândesc astăzi în lume. Asistăm la cel mai mare experiment social și mediatic din istoria lumii. Astfel de evenimente planetare transmise în direct au mai fost cele organizate în jurul Revoluției române, a morții Prințesei Diana și a căderii celor două Turnuri din New York din 2001. În 1989, presa mondială nu se sfia să afirme că la Timișoara au murit 60.000 de oameni, deși erau sub 100.
Va urma.