Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 2651

2013 - Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română

Tags: Constantin cel Mare; Stăniloae;
2013 - Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română

La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 25 octombrie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2013 să fie declarat Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae” în Patriarhia Română, la împlinirea a 1700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano (313). Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru naţional bisericesc pentru realizarea acestui proiect liturgic, cultural şi mediatic care poate fi accesat pe www.basilica.ro.

Sfântul Constantin, cinstit de Biserica Ortodoxă ca fiind “întocmai cu Apostolii”, iar de Biserica Catolică drept “cel Mare”, este cunoscut ca primul împărat creştin, cel care a emis la 28 octombrie 313, Edictul de la Milano (Mediolan), prin care creştinismul devine “religio licita” în Imperiul Bizantin. Contemporan cu istoricul Eusebiu de Cezareea, Împăratul Constantin, păgân până la anul 313,  i-a povestit acestuia semnele care i s-au arătat în chip minunat şi l-au încredinţat de puterea lui Iisus Hristos. Aflat în inferioritate numerică de trupe în apropiere de Roma, în lupta împotriva lui Maxenţiu, lui Constantin i s-a arătat în vis Domnul Iisus Hristos purtând semnul Sfintei Cruci. Acelaşi semn apăruse în timpul zilei, pe câmpul de luptă, deasupra soarelui, cu inscripţia: in hoc signo vinces (cu acest semn vei învinge). Constantin a confecţionat un steag (labarum), pe care a aplicat monograma creştină, iar lupta a fost câştigată. Astfel, Împăratul Constantin devine protector al creştinismului, elimină din legile penale pedepsele prin răstignire, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea sau arderea cu fierul roşu. Totodată, modifică legislaţia privind căsătoria îngreunînd divorţul şi pedepsind adulterul. Îi protejează pe orfani şi văduve, scuteşte pe preoţi de obligaţia impozitelor şi le acordă subvenţii. Episcopii şi preoţii au primit dreptul de a elibera sclavii, declarându-i liberi în biserici. Din fostul Bizanţ, Împăratul creştin decide să zidească o nouă capitală, Constantinopolis sau oraşul lui Constantin, inaugurată la 11 mai 330 şi care se va numi “Roma cea nouă”.Generalizarea sărbătoririi zilei de Duminică drept zi de odihnă în Imperiul Bizantin se datorează tot lui Constantin cel Mare şi începe din anul 321.

Împăratul Constantin cel Mare a convocat Primul Sinod Ecumenic, în anul 325, la Niceea, împotriva ereziei lui Arie, care nu recunoştea dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos. Sinodul a proclamat Simbolul Credinţei sau Crezul, mărturisind că Iisus Hristos - Fiul este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut". Acelaşi Sinod a stabilit principiul stabilirii datei Paştilor - prima duminică după lună plină după echinocţiul de primăvară - şi a dat 20 de canoane bisericeşti. Împăratul Constantin cel Mare a trimis pe mama sa, Sfânta Elena, la Ierusalim, cu misiunea de a căuta crucea pe care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos. Cu osteneală şi rugăciune fierbinte, Sf. Elena a reuşit sa afle Sf. Cruce, înălţată solemn de Episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la  14 septembrie 326.

În Patriarhia Română, anul 2013 este şi Anul comemorativ „Dumitru Stăniloae”. Cu prilejul pomenirii a 20 de ani de la trecerea sa la Domnul, vor fi organizate momente comemorative în Bucureşti şi în alte oraşe, precum şi un concurs naţional privind cunoaşterea vieţii şi operei celui mai mare teolog român. Preot ortodox, profesor universitar la Facultăţile de Teologie din Sibiu şi Bucureşti, director al Telegrafului Român, membru titular al Academiei Române, cu numeroase studii şi conferinţe în străinătate, Dumitru Stăniloae a fost şi unul dintre mărturisitorii ortodoxiei în inchisorile comuniste. Ca membru al “Rugului aprins” a fost urmărit, anchetat, hărţuit şi închis de Securitate la Bucureşti şi Aiud. A fost un fin cunoscător al patristicii răsăritene şi apusene, al gândirii protestante şi catolice, dogmatist, doritor să descopere sensuri ascunse din mari lucrări duhovniceşti si să faca mai limpede, prin concizie şi sistematizare, cunoaşterea greutăţilor urcuşului spiritual. A studiat ascetica şi mistica şi a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării "Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii" (în douăsprezece volume), scriind totodată mii de articole, studii, făcând traduceri şi comentarii la învăţăturile Sfinţilor Părinţi. A primit numeroase premii, distincţii şi titluri academice din partea multor instituţii universitare din străinătate. A trecut la cele veşnice la 5 octombrie 1993, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica. 

(surse: www.basilica.ro, www.crestinortodox.ro)

05-01-2013
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu