Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Predici. Cateheze. PastoraţieNr. vizualizari: 60

De ce se face dezlegare doar la pește în timpul postului?

Tags: peste; post; dezlegare;
 

Pornind de la atenția deosebită pe care Biserica o acordă mântuirii sufletului, de la urmările grave ale păcatului lăcomiei, dar mai ales de la exemplul Mântuitorului de a posti, Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu este scopul principal al vieții noastre. Trupul trebuie îngrijit prin anumite restricții alimentare și prin post.

Având în vedere că, în perioada posturilor, carnea, ouăle și toate produsele lactate sunt înlăturate din meniul nostru zilnic, ne întrebăm de ce, totuși, există în post dezlegări la pește (sau fructe de mare) și de ce aceste produse nu intră în aceeași categorie, alături de celelalte tipuri de carne?

În primul rând, dezlegarea la peşte este privită ca o bucurie a prezenței Mântuitorului în viața creștinilor. Încă din primele veacuri, simbolul peștelui era folosit de către aceștia, deoarece le permitea să se recunoască între ei fără a se expune pericolelor. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir).

În al doilea rând, știm că Biserica nu a recomandat niciodată extremele. De aceea, anumite zile din timpul posturilor (Praznice Împărăteşti sau sărbătorile sfinţilor) sunt consemnate în calendar cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte. După cum arată părintele Nicolae Necula, permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului „este doar o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic. De asemenea, este o carne ușor de digerat, bogată mai ales în fosfor, pe când cea de miel sau porc este bogată în proteine și în grăsimi greu de digerat și care aduce, după ea, nevoia consumării de alcool și pofta pentru plăcerile trupești”.

Unii credincioși consideră mâncarea de pește ca fiind o mâncare obișnuită în timpul posturilor de peste an, iar acest lucru nu este corect. De aceea, bine ar fi să consultăm calendarul și să ne informăm mereu în legătură cu zilele în care este dezlegare la pește, mai ales în perioada postului. Cunoscând aceste lucruri și alăturându-le normelor și canoanelor bisericești referitoare la folosirea peștelui ca hrană în timpul anului bisericesc, vom păstra atât sănătatea trupului, cât și pe cea a sufletului și vom dobândi mult spor duhovnicesc.

Ce înseamnă expresia „dezlegare la peşte” din calendarul ortodox

În Biserica ortodoxă există zile de post în care s-a rânduit de către Sfinţii Părinţi să se facă dezlegare la peşte. Acest lucru înseamnă consumarea mâncărurilor de post, plus untdelemn, vin şi peşte. Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit (439-532 A.D.) menţionează prezenţa încă din vechime a acestei dezlegări. Însemnătatea ei este multiplă. În primul rând dezlegarea la peşte este privită ca o mângâiere acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos, o bucurie şi o celebrare a Mântuitorului, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte, literele acestui cuvânt în limba greacă ICHTIS – fiind iniţialele expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. Apoi, Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, a asemănat misiunea creştină cu o prindere de peşte, aşa că peştele are o semnificaţie teologică remarcabilă în creştinism. Zilele de post cu dezlegare la peşte nu sunt nicidecum zile de încălcare a postului, ci zile de post cu mângâiere, în care postirea ca jertfă ascetică se combină cu bucuria prezenţei Mântuitorului în mijlocul credincioşilor. În perioada Penticostarului (de la Înviere la Duminica tuturor Sfinţilor) miercurea şi vinerea se posteşte cu dezlegare la peşte. Apoi în Postul Crăciunului, după Intrarea în Templu a Maicii Domnului, sâmbăta şi duminica se face dezlegare la peşte. De asemenea la marile sărbători care cad în timpul postului (ex: Buna Vestire, Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului etc.) Biserica dezleagă la peşte combinând postirea cu mângâiere

Peştele – simbol al creştinilor din primele veacuri

În primele veacuri creştine, imaginea peştelui apare pretutindeni: în picturile murale, pe sarcofage, în inscripţiile funerare, pe diferite obiecte.n epoca persecuţiilor din secolele I-IV, Mântuitorul Hristos era reprezentat sub chip de mielpăstorpelican, ca semn de recunoaştere a creştinilor între ei. Unul dintre simbolurile hristice cele mai răspândite în primele veacuri creştine era cel al peştelui.

Importanţa atât de mare pe care o are peştele în textul Evangheliei a contribuit cu siguranţă la adoptarea acestui simbol de către creştini, Hristos Însuşi l-a întrebuinţat. Adresându-Se unor pescari, Mântuitorul recurgea fireşte la nişte imagini care le erau familiare şi pe înţeles; chemându-i la apostolat, El îi numea „pescari de oameni” (Matei 4, 19; Marcu 1, 17). El asemăna Împărăţia Cerurilor cu un năvod plin cu tot soiul de peşti. Imaginea peştelui serveşte totodată ca simbol al bunătăţilor cereşti(Matei 7, 9-11; 13, 47-48; Luca 5, 10).

De asemenea, folosirea peștelui ca simbol era cel mai potrivit semn secret pentru creștini, deoarece le permitea să se recunoască între ei fără a se expune în vremurile de prigoană. Numele grecesc al peştelui (IHTIS) era pentru primii creştini un acrostih hristologic: Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul (Iisus Hristos ιχ — IH; Fiul lui Dumnezeu θέος — teos = Dumnezeu şi υἱός — iios = fiu; numele de Mântuitor σωτήρ, ὁ — sotir). Aceasta sintagmă este, într-un fel, rezumatul doctrinei creştine şi este prima mărturisire de credinţă a creștinilor.

În primele veacuri creştine, imaginea peştelui apare pretutindeni: în picturile murale, pe sarcofage, în inscripţiile funerare, pe diferite obiecte. Creştinii purtau la gât peştişori din metal, din piatră sau din sidef, pe care figura inscripţia: „Fie mântuirea Ta!” sau „Mântuieşte!”.

În urma săpăturilor arheologice pe vechile situri creştine din primele veacuri, la Potaissa (Turda, în Ardeal) s-a găsit o gemă, o piatră preţioasă de onix, pe care este sculptată scena Bunului Păstor, purtând pe umeri un miel; în stânga este un copac cu două crengi înclinate deasupra Păstorului, iar pe o ramură se află o pasăre. În dreapta e o corabie din care cade un om în apă. În jurul corăbiei se află criptograma IHTIS — nume dat lui Iisus, prin asociere cu minunile Sale: pescuirea minunată, înmulţirea pâinilor şi peştilor, alegerea primilor apostoli din rândul pescarilor.

Sursa: Doxologia

07-08-2019
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu