Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 243

Emil Cioran: Notre Dame, catedrala care refuză Cerul

Tags: Notre Dame; Catedrala Nationala;
 
Emil Cioran, chiar în prima parte a vieții sale pariziene, plimbându-se pe cheiurile Senei evidenția atât grandoarea, cât și decadența culturii franceze, o cultură ajunsă atât de repede la maturitate, încât își întrevedea apusul. „La France est Notre-Dame reflétée dans la Seine - une cathédrale refusant le ciel”, obișnuia să spună filosoful născut la Rășinari. O imagine-simbol, căci nu Notre-Dame refuză cerul prin faptul că e în apropierea Senei, ci Franța tocmai prin îndrăzneala și capriciul de a-și schimba comportamentul și distanța pe care și-a impus-o în relația cu Dumnezeu. - Ziarul Lumina

"Ne întristăm că a ars Notre Dame și aclamăm fiecare euro dat pentru refacerea ei, dar huiduim Catedrala Națională și zicem în bătaie de joc „doamne-ajută” la poze în care arde în Photoshop acoperișul catedralei noastre." - Cătălin Sturza

Reacția lui Cătălin Sturza, pe care o redăm mai jos, vine după ce, în urma incendiului care a devastat Catedrala Notre Dame, mulți dintre românii care până mai ieri contestau vehement construirea Catedralei Naționale, susținând că banii ar trebui dați pentru ridicarea unor spitale, deplâng acum soarta edificiului din Paris și se înghesuie să doneze euro pentru refacerea lui.

„Un afacerist român donează un milion de euro pentru refacerea Catedralei Notre Dame. Consiliul Județean Cluj donează 22.000 de euro pentru Catedrala Notre Dame (din bani publici). Primarul Bucureștiului donează 10% din salariul pe trei luni pentru Catedrala Notre Dame. În același timp, în Franța s-au strâns peste 500 de milioane de euro pentru refacerea Catedralei Notre Dame. Estimările parțiale ale autorităților arată că va fi nevoie de o sumă chiar mai mare, iar principalele lucrări vor fi pentru refacerea acoperișului prăbușit. Așadar, doar acoperișul Catedralei Notre Dame va costa probabil peste 500 de milioane de euro.

Catedrala Patriarhală a costat 110 milioane de euro până la faza „la roșu”, și va costa probabil încă pe atâta, până la terminare. Așadar, întreaga catedrală, cu o suprafață comparabilă cu Notre Dame, va costa, cu totul, 220 de milioane de euro. Populația și presa open minded salută în extaz gesturile filantropilor români – chiar dacă unii bani provin, iată, și din bani publici. Populația și presa open minded huiduia acum cinci luni, în delir, fiecare euro dat pentru Catedrala Națională – care era luat, prin definiție, „de la spitale”.

Populația și presa open minded salută și aclamă acum refacerea Catedralei Notre Dame, „inima Parisului”, un simbol cultural și spiritual al Franței și al Europei. Populația open minded ne spunea acum cinci luni că România nu are nevoie de o catedrală patriarhală – deși catedrala fusese susținută de-a lungul timpului de Carol I, Ferdinand, Eminescu, Slavici, și mulți alții, și era așteptată de români de peste 130 de ani.

Păi vrem sau nu o țară ca afară? Că acum toată lumea pare de acord că o catedrală este inima unei mari culturi și a unei mari țări „civilizate”. Și mi se pare cam auirea să ne întristăm că a ars acoperișul de la Notre Dame și să aclamăm fiecare euro dat pentru refacerea lui; în timp ce huiduim fiecare euro dat pentru catedrala din București și zicem în bătaie de joc „doamne-ajută” la poze în care arde în Photoshop acoperișul catedralei noastre”.

Incendiul de la Notre Dame şi valul de violenţe din 2019 împotriva bisericilor europene (de același autor)

Turla Catedralei Notre-Dame s-a prăbuşit şi acoperişul în formă de cruce al catedralei a ars şi a căzut în întregime, în incendiul care a izbucnit ieri după-amiază la biserica-simbol a Parisului şi a Franţei. „Oricine îşi imaginează că o catedrală se poate restaura – acea turlă care cade nu va putea niciodată să fie re-creată. Carapacea din piatră a Catedralei nu înseamnă nimic fără sculpturile ei, fără ferestre, şi fără nenumăratele ei detalii. Este ca şi cum am privi cum arde Mona Lisa." Catedrala Notre-Dame este cunoscută şi drept Catedrala Sfintei Cruci. Incendiul are loc cu puţine zile înainte de Vinerea Mare, în Săptămâna Patimilor, pentru credincioşii romano-catolici. Incendiul de la Notre Dame vine în contextul în care mai mult de 10 biserici din Franţa au fost vandalizate, de la începutul lunii februarie şi până în prezent, conform publicaţiei Crux. A doua biserică din Paris ca mărime, după Notre Dame, a fost incendiată pe 17 martie. Ancheta a confirmat, pe 18 martie, că focul a fost pus intenţionat – conform Observatorului cu privire la intoleranţa împotriva creştinilor în Europa, o organizaţie cu sediul în Viena, fondată cu ajutorul Consiliului Europei.

Newsweek a publicat, pe 21 martie, un material cu titlul: „Bisericile catolice sunt vandalizate în întreaga Franţă, iar oficialităţile nu cunosc motivele”. Materialul de pe Newsweek vorbeşte despre un val de atacuri care a pornit la începutul anului, şi care includ incendieri intenţionate şi acte de profanare a bisericilor. Conform Newsweek, „Franţa se confruntă cu un val din ce în ce mai mare de violenţe anti-creştine.” Publicaţia o citează pe Ellen Fantini, directorul Observatorului cu privire la intoleranţa împotriva creştinilor. „Cred că există o ostilitate din ce în ce mai mare, în Franţa, împotriva Bisericii şi a simbolurilor ei; dar pare să fie îndreptată, mai degrabă, împotriva creştinismului şi a simbolurilor creştinismului. (...) Atacurile au ca ţintă simboluri care sunt cu adevărat sacre pentru catolici. Profanarea Sfintelor Taine reprezintă un atac foarte personal împotriva catolicismului şi a creştinismului, ceva mult mai rău decât un slogan obscen pictat pe peretele exterior al unei biserici.” Ellen Fantini arată că deşi Franţa este o ţară laică, ea este, din punct de vedere cultural, o ţară creştină. Astfel, „un atac asupra Bsericii ca un simbol al religiei reprezintă un atac asupra autorităţii şi asupra patrimoniului cultural.”

PI-News, un site german de ştiri, scria: „În această ţară, există un război ascuns împotriva a tot ceea ce simbolizează creştinismul: atacuri împotriva unor cruci de pe vârfurile munţilor, asupra unor statui sfinte de la marginea drumului, asupra bisericilor... şi, recent, asupra cimitirelor.” „Practic, în fiecare caz în care este atacată o biserică, autorităţile şi mass-media ascund identitatea vandalilor. În rarele cazuri în care identitatea musulmană (sau „imigrantă”) a celui care a comis actul de vandalism ajunge la lumină, vandalii sunt înfăţişaţi, apoi, drept persoane care suferă de probleme mentale”, scrie Raymond Ibrahim de la Gatestone Institute. „Aproape nimeni nu scrie sau vorbeşte despre atacurile din ce în ce mai dese asupra simbolurilor creştine. Există o tăcere elocventă atât în Franţa, cât şi în Germania în ceea ce priveşte scandalul vandalismelor şi originea celor care le comit... (...) Nu făptuitorii sunt în pericol să fie ostracizaţi, ci aceia care îndrăznesc să asocieze vandalizarea unor simboluri creştine cu migraţia. Aceştia sunt acuzaţi de ură, discurs al urii şi rasism” – conform PI News, citat de Raymond Ibrahim.

În Franţa, două biserici sunt vandalizate, în medie, în fiecare zi. În 2018, s-au înregistrat în Franţa 1063 de atacuri asupra bisericilor sau simbolurilor creştine (crucifixe, icoane, statui) – o creştere cu 17% faţă de anul precedent. Printre bisericile recent vandalizate se numără Notre-Dame des Enfants Church din Nîmes (excremente umane); Biserica Sfântul Nicolae din Houilles (vandalizată de trei ori, în februarie); Catedrala Saint-Alain din Lavaur; Biserica St. Sulpice din Paris (arsă imediat după liturghie, în luna martie). În Germania, tot în luna martie, patru biserici au fost vandalizate sau arse. Un raport din 2017 arată că în Alpi şi în Bavaria, 200 de biserici fuseseră atacate doar în acel an. Vandalii sunt descrişi, într-un loc, drept „tineri islamişti” – prin aceasta înțelegându-se radicali islamici; nu este vorba, desigur, despre musulmanii paşnici sau moderaţi.

Demolarea bisericilor sau utilizarea lor în alte scopuri vine pe fondul unei participări foarte scăzute la serviciul religios – Franţa este una dintre ţările cu cea mai joasă participare la serviciul religios din întreaga lume. Conform Pew Research, deşi 64% dintre francezi se identificau drept creştini în 2018, doar 18% dintre ei participă, în mod constant, la serviciul religios. Totuşi, se pare că Franţa trece, în aceşti ani, printr-o renaştere a catolicismului. Publicaţia America Magazine arată că una dintre manifestările acestei renaşteri a catolicismului ar putea să fie reprezentată de un mai mare interes sau o mai mare implicare a laicatului catolic în problemele civice, şi chiar în problemele politice. „Reprezintă implicarea religioasă în problemele politice o ameninţare faţă de statul liberal, sau, în fapt, religia ar putea să ofere ceva pe care statul însuşi nu-l poate oferi?”, se întreabă America Magazine. Conform Getreligion, unele dintre bisericile care au fost vandalizate anul acesta sunt biserici unde prezenţa la serviciul religios este ridicată – sunt biserici în care s-ar manifesta această renaştere catolică. Va putea fi refăcută Catedrala Notre Dame? - Citește mai mult: adev.ro/pq1sqg

 

22-04-2019
Citeste si:


    Adaugati un comentariu:
    Nume
    Email
    (nu va fi afisat)
    Comentariu
    Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
    Antispam:
    Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu
    Nicolae Ene - 28-04-2019:

    Enumerarea primarului Bucurestiului in lista celor care "până mai ieri contestau vehement construirea Catedralei Naționale, susținând că banii ar trebui dați pentru ridicarea unor spitale, deplâng acum soarta edificiului din Paris și se înghesuie să doneze euro pentru refacerea lui", nu cred ca este corecta. 

    Primarul Bucurestiului nu a contestat construirea Catedralei Nationale, dimpotriva a sustinut alocarea unor sume importante din bugetul primariei pentru construirea Catedralei Naionale.



    Carti/produse despre:
    Notre Dame, Catedrala Nationala,