Postul și postul negru - beneficii extraordinare pentru sănătate

 

Generalități

Postul este o perioadă de abstinență la toate produsele alimentare dacă este vorba de postul negru sau doar la anumite alimente dacă este vorba de postul obișnuit. Fluidele pot fi consumate în cantități normale pentru a satisface setea și alte cerințe fiziologice. Când organismul este privat de alimente va avea loc o curățare sistemica a acestuia, cu excepția țesuturilor vitale. Înfometarea va interveni doar atunci când organismul va fi nevoit să folosească țesut vital pentru a supraviețui. Deși proteinele sunt consumate destul de rapid în timpul postului, o persoană poate supraviețui peste 40 de zile cu apă fără să sufere vreun deficit de vitamine, minerale sau acizi grași. În procesul de descompunere a celulelor nesănătoase sunt utilizate și conservate toate substanțele esențiale din organism, într-o manieră incredibilă. Teama legată de diminuarea fibrelor musculare ca urmare a catabolismului proteinelor este nejustificată. Chiar și în urma unui post lung, numărul de fibre musculare rămâne același. Deși se poate reduce dimensiunea și rezistența celulelor sănătoase, acestea nu sunt afectate.

Beneficiile postului

Postul poate face minuni pentru sănătatea oamenilor. Din punct de vedere tehnic organismul resimte postul după primele 24 de ore, însă din punct de vedere chimic, lipsa hranei determină utilizarea rezervelor din carbohidrați ca sursă de energie. Postul va continua atâta timp cât depozitele adipoase și de carbohidrați sunt folosite pentru eliberarea energiei.

Beneficiile postului se raportează la progresia organismului privat de hrană. Din cauza lipsei surselor de energie din hrană, organismul va folosi propriile sale resurse (funcție numită autoliză). Autoliza implică solicitarea depozitelor de grăsime din organism în scopul producerii energiei. Ficatul este cel responsabil de transformarea grăsimilor într-o substanță chimică numita cetonă (substanță care rezulta în urma metabolizării acidului acetic și acidului beta-hidroxibutiric) și apoi distribuie aceste organisme în tot corpul prin intermediul fluxului sanguin. 
Atunci când grăsimea este utilizata în acest mod, acizii grași liberi sunt eliberați în fluxul de sânge și sunt folosiți de ficat ca sursă de energie. Cu cât o persoană mănâncă mai puțin, organismul solicita mai mult aceste depozite de grăsime și creează mai mulți corpi cetonici (acumularea la care se face referire în cazul cetozei).

Detoxifierea organismului este cel mai important argument expus de către cei care susțin importanța postului. Detoxifierea este un proces normal de eliminarea sau neutralizare a toxinelor prin colon, ficat, rinichi, plămâni, ganglioni limfatici și piele din organism. Acest proces este accelerat de repausul alimentar întrucât atunci când o persoană nu mai mănâncă, organismul utilizează rezervele de grăsimi pentru eliberarea energiei. Grăsimea umană este evaluată la aproximativ 7.000 calorii per kilogram. Aceste rezerve de grăsime au fost formate atunci când glucoza și hidrații de carbon nu au fost folosiți pentru producerea energiei sau în perioada de creștere, astfel că nu au fost eliminați fiind convertiți în grăsime. În cazul în care rezervele de grăsime sunt folosite pentru energie în timpul unui post, acizii grași eliberează substanțe chimice în sistem, care sunt eliminate prin organele menționate anterior.

Un alt beneficiu al postului este că acesta stimulează procesele de vindecare din organism. Pe parcursul unui post, sistemul digestiv este mai puțin solicitat spre deosebire de metabolism și sistemul imunitar. Procesul de vindecare în timpul postului este precipitat de căutarea resurselor energetice ale organismului. Dezvoltarea formațiunilor anormale din organism sau a tumorilor este încetinită ca urmare a implicării organismului în procesul autolizei. În plus, are loc un proces mult mai eficient de înlocuire a celulelor deteriorate, deoarece sunt implicate mai puține greșeli din urma verificărilor genetice ale ARN/ADN. 

În urma unei sinteze eficiente a proteinelor rezultă celule, țesuturi și organe sănătoase. Acesta este motivul pentru care animalele atunci când sunt rănite, nu mănâncă, iar oamenii își pierd apetitul când suferă de gripă. Senzația de foame este absentă în timpul unor boli cum ar fi gastrita, amigdalita și răcelile. Ca atare, în timpul postului, are loc o redirecționare a energiei consumate în mod normal de sistemul digestiv pentru activarea sistemului imunitar. În plus, în timpul postului are loc scăderea temperaturii normale a corpului. Fenomenul este rezultatul direct al acțiunii mai lente a metabolismului și a funcțiilor corporale. Ca urmare a scăderii nivelului de zahăr din sânge și a folosirii rezervelor de glucoză găsite în glicogenul din ficat, rata metabolică bazală este redusă în scopul de a conserva cât mai multă energie este posibil, din organism, pentru a fi utilizată ulterior. De asemenea, în timpul postului crește producția de hormoni, inclusiv a celor de creștere.

Prelungirea speranței de viață

În cele din urmă, avantajul care a fost dovedit în urma celor mai multe dintre studii este sentimentul de întinerire și a speranței prelungite de viață. Parțial, acest fenomen este determinat și de beneficiile menționate anterior. O rată metabolică mai lentă, o producție intensă de proteine, un sistem imunitar îmbunătățit și stimularea producției de hormoni sunt beneficiile pe termen lung, ale postului. Alături de hormonul de creștere, pe parcursul postului mai este eliberat un hormon anti îmbătrânire. În urma unor cercetări s-a demonstrat că singura modalitate de a prelungi viața unui mamifer este subnutriția fără malnutriție.

Concluzii

În concluzie, se pare ca există destul motive pentru a considera postul un beneficiu pentru sănătate. Este accelerat procesul de detoxifiere, de vindecare și sunt prezente diverse procese care contribuie la prelungirea vieții. Cu toate acestea, medicii subliniază că nu sunt indicate pauzele alimentare prelungite, fără consult medical pe parcursul lor. De asemenea, persoanele care sunt bolnave trebuie să primească acordul medicului privind privarea alimentară. Sursa: Sfatul Medicului 

Postul negru – studiu

Medlife, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale din România, a publicat pe site-ul oficial un studiu  realizat de oamenii de știință biologi de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din care reiese faptul că postul negru îmbunătățește considerabil capacitatea celulelor stem de a se regenera. Studiul, publicat pe site-ul MIT, citat de Medlife, indică faptul că pierderea capacității de regenerare a celulelor stem, ce are loc odată cu înaintarea în vârstă, poate fi inversată cu ținerea unui post de 24 de ore. Biserica Ortodoxă a rânduit post miercurea și vinerea, plus patru perioade mai mari de post: Postul Paștilor, Postul Sfinților Petru și Pavel, Postul Adormirii Maicii Domnului și Postul Nașterii Domnului. Iată articolul apărut pe site-ul MIT, în traducerea MedLife.ro.

Cum au ajuns cercetătorii la constatările privind capacitatea de regenerare a celulelor stem

În cadrul experimentelor de laborator efectuate pe șoareci supuși postului negru pentru 24 de ore, cercetătorii au observat că celulele acestora încep să consume acizii grași în schimbul glucozei din organism, o schimbare ce stimulează procesul de regenerare al celulelor stem. De asemenea, oamenii de știință au descoperit că ar putea obține același efect de regenerare la nivelul celulelor stem cu ajutorul unei molecule ce activează acest proces metabolic. O astfel de intervenție ar putea ajuta organismul persoanelor în vârstă să se regenereze mai rapid în urmă infecțiilor gastro-intestinale. De asemenea, acest proces ar putea fi benefic și pacienților ce suferă de cancer și fac chimioterapie, sunt de părere autorii studiului.

„Ținerea postului negru are multe efecte benefice asupra intestinului ce stimulează regenerarea organismului în urma infecțiilor , dar și în cazul bolilor cronice. Înțelegerea modului în care postul îmbunătățește sănătatea organismului în general și înțelegerea modului în care operează celulele stem în regenerarea intestinului sunt interesele noastre fundamentale," declară Omer Yilmaz, profesor de biologie în cadrul MIT și autorul principal al studiului. „Studiul ne oferă dovezi că postul acționează ca un comutator metabolic la nivelul celulelor stem intestinale, un proces ce stimulează arderea carbohidraților și a grăsimilor. Este interesant să observăm că transformarea acestor celule și oxidarea acizilor grași din organism îmbunătățește în mod considerabil procesul de regenerare a celulelor și funcțiile acestora. Cercetarea de față deschide, astfel, noi căi de dezvoltare a tratamentelor terapeutice de îmbunătățire a homeostaziei tisulare în cadrul patologiilor asociate vârstei," adaugă autorul principal al studiului.

Stimularea procesului de regenerare la nivel celular

În ultimii zeci de ani de studiu, cercetătorii au înțeles că aportul caloric scăzut este asociat longevității crescute în rândul oamenilor, dar și al altor organisme. Pentru studiul de față, Dr. Yilmaz și colegii săi și-au propus să afle cât de repede au loc aceste efecte la nivel molecular, în special la nivelul celulelor intestinului. Celulele stem intestinale sunt responsabile de menținerea mucoasei intestinale ce se regenerează o dată la cinci zile. Când apar leziuni sau infecții, celulele stem sunt cele responsabile pentru repararea daunelor la nivel molecular. Pe măsură ce îmbătrânim, abilitățile acestora de a se regenera se diminuează, așa încât procesul de refacere a florei intestinale se întinde pe o perioada mai lungă de cinci zile. Experimentul de laborator a arătat că, după ce șoarecii au fost supuși postului negru timp de 24 de ore, celulele stem colectate de la nivelul intestinului și-au dublat capacitatea de regenerare. „Analizele asupra culturii de celule recoltate de la șoarecii de laborator au arătat că acest efect este foarte pronunțat, indiferent de vârstă subiecților de la care au fost colectate," arată raportul cercetătorilor.

Cum funcționează comutatorul metabolic ce are ca efect stimularea procesului de regenerare la nivel celular

Studiile efectuate ulterior au arătat că secventierea ARN-ului mesager al celulelor stem colectate de la șoarecii de laborator supuși postului negru a indus o schimbare la nivel microbiologic, de la faza obișnuită a metabolismului pe parcursul căreia are loc arderea carbohidraților, la metabolizarea acizilor grași. Această schimbare are loc prin stimularea factorilor PPAR ce activează genele implicate în metabolizarea acizilor grași. Dacă acest proces este stopat, postul nu mai prezintă aceleași beneficii. Ulterior, cercetătorii au investigat alte căi de a stimula capacitatea de regenerare a celulelor stem în lipsa ținerii postului și au dscoperit că ar putea reproduce efecte benefice ale postului prin administrarea unei molecule ce imită efectele complexului de factori PPAR. "Rezultatele sunt suprinzătoare. Activarea unei căi metabolice este suficientă pentru a inversa anumite fenotipuri ce țin de vârstă," conchide Dr. Chia-Wei Cheng, unul dintre autorii studiului.

Postul cu apa – o uimitoare metodă terapeutică

Condițiile vieții moderne, cu tot ceea ce implica ea, provoacă o serie de boli care au primit numele de „maladii de civilizație”: diabet, hipertensiune, obezitate, cancer. Numărul de boli devine din ce în ce mai mare, iar consumul de medicamente explodează împreună cu efectele lor secundare în unele cazuri dezastroase.  Există însă o metodă terapeutica veche, lăudată de religii, îndelung necunoscută de știință și anume postul sau repausul alimentar în care se poate consuma doar apa.  De mai mult de jumătate de secol în Rusia, Germania, Statele Unite, medici, biologi explorează această posibilitate terapeutica urmărind efectele sale la nivel celular, biochimic, hormonal etc.

Pornind de la faptul cunoscut că restricția calorică generează un anume efect, cercetătorii și-au pus întrebarea dacă acest efect poate fi mărit prin intermediul postului. Rezultatele au fost surprinzătoare în cazul maladiei secolului – cancerul. Astfel, cercetătorii consideră că postul este o noua metoda pentru tratamentul cancerului, o metodă complementară. Rezultatele acestor studii deschid perspective noi și prefigurează o nouă abordare a bolii și a tratamentului. Oamenii sunt obișnuiți să creadă că a simți foame este o nefericire și este destul de greu de acceptat că postul poate să te vindece. Este chiar mai dificil pentru un medic decât pentru un om obișnuit. În Rusia, în mijlocul Câmpiei siberiene există un loc în care postul cu apă a devenit un element central al politicii de sănătate publică, fapt care se bazează pe experiența a peste 40 de ani de cercetări științifice pe mii de bolnavi. Aceste studii au dat naștere unei metode riguroase care este pusă în practică aici, în centrul din Koriacinsk, la câteva sute de metri de lacul Baikal, centru care există din anul 1915! Adesea ajung la acest centru oameni care au încercat alte metode terapeutice care nu i-au ajutat.

Postul este o metodă universală care poate fi eficace pentru mai multe maladii. Primul pas în aplicarea acestei metode este încrederea în ea, adeziunea pacientului fiind esențială. Tratamentul este extrem de simplu: se bea doar apă timp de o perioadă variabilă, funcție de gravitatea și vechimea bolii, în medie 12 zile, perioadă în care nu se mănâncă nimic altceva. Pentru afecțiunile cronice medicamentele sunt întrerupte după 2-3 zile. În aceste centre, pacienții sunt plasați sub observație medicală, iar analizele medicale arată că în timpul postului nu există o adevărată lipsă de elemente nutritive. Se poate observa o diminuare a procentajului de vitamina C, D, E și a altor componenți ai metabolismului, dar nu sunt pierderi critice. În 15 ani, peste 10 mii de persoane s-au tratat aici, iar dosarele lor medicale sunt păstrate în arhivă.

 - diabet

 - hipertensiune

 - reumatism

 - alergii, etc.

La două treimi dintre ei au dispărut simptomele după una sau mai multe cure. Toți cei care au ținut astfel de cure de post numai cu apă spun că cel mai dificil nu este să se priveze de hrană căci senzația de foame dispare după 2-3 zile. Momentul mai dificil este ceea ce se numește „criza de acidoză”, care se traduce uneori printr-o senzație de slăbiciune, de vomă sau prin migrene, reacție de adaptare a organismului la această schimbare radicală. Corpul învață să trăiască din propriile rezerve, iar din ziua a treia începe procesul de dezintoxicare, apoi organismul se curăță și funcționează din ce în ce mai bine. După medicii ruși, această criză este o etapă esențială în procesul de vindecare. Analizele de urină evidențiază această criză. Prin modificarea alimentației aciditatea sângelui crește, iar în timpul acestei crize simptomele se amplifică în cazul tuturor bolilor. Este însă foarte important de știut că aceasta criză nu durează foarte mult, de regulă 24-36 de ore și ea reprezintă semnul unei schimbări profunde în organism; corpul începe să se susțină prin propriile resurse.

Organismul dispune de trei carburanți: glucidele(glucoza), lipidele și proteinele. Carburantul esențial este glucoza, cel de care organismul are absolută nevoie pentru a funcționa. Creierul nu poate fi privat de glucoză! Dar, după o zi de post stocul de glucoză este epuizat. Iar organismul începe sa transforme glucoza din proteine și va folosi rezervele de lipide pentru a crea un substitut al glucozei – corpii cetonici. Aceasta operațiune de transformare se realizează în ficat. Deci, exista trei faze:

 - prima în care se epuizează rezervele de glucide

 - a doua în care organismul începe să consume din proteine

 - a treia fază în care organismul își economisește proteinele și începe să folosească și să transforme lipidele. Această fază poate dura în funcție de rezervele de lipide.

Aceste mecanisme au fost identificat la o serie de animale care intră în mod natural în perioadele de hibernare și au fost confirmate prin studiile pe animalele de laborator. De exemplu, pinguinul imperial este capabil să supraviețuiască prin aceste mecanisme timp de 4 luni fără să se alimenteze. Postul este astfel considerat ca un mecanism al supraviețuirii. Din acest punct de vedere, organismul este mai adaptat să facă față unei astfel de perioade de post, decât situației din viața modernă care înseamnă mese regulate, hipercalorice, mișcare mult mai puțină, toate acestea determinând apariția maladiilor de civilizație. Deci, organismul este mai adaptat la lipsa de hrană decât la excesul ei. Postul ne reactivează reflexe atavice înrădăcinate în memoria corpului

După criza de acidoză, ce survine de regulă în cea de a treia zi de post, organismul își găsește un nou echilibru și există unele îngrijiri care ajută pentru ca postul să fie mai bine suportat: spălaturi intestinale( clisme), masajul, sauna iar medicii ruși recomandă 2 sau 3 ore de exerciții fizice pe zi. Toate converg spre un singur obiectiv: stimularea organelor de eliminare. Rinichii, intestinele, ficatul, plămânii, pielea sunt solicitate, permițând corpului să elimine deșeurile metabolice. Purificându-se , corpul găsește resorturile interioare de a se reporni, de a se vindeca, eliminând astfel dependența de medicamente. Un factor important în acest demers este psihicul care influențează puternic organismul, făcându-l să creadă în nevoi pe care nu le are cu adevărat. Mulți pacienți declară că ziua cea mai grea este cea de a treia zi în care nu corpul ci mintea este cea care reclamă nevoia de mâncare. Când aceasta foame psihică dispare, simțurile se ascut și se instalează o stare de euforie, de libertate și forță interioara. Toate aceste sunt rezultatul unor transformări benefice în organism , transformări care au fost evidențiate prin numeroase teste și analize științifice și medicale.

Postul ameliorează și chiar vindecă unele tulburări psihice

Unul din pionierii acestor cercetări științifice a fost psihiatrul Iuri Nicolaev care, printr-un hazard, a descoperit puterea vindecătoare a postului și apoi a verificat-o pe numeroși pacienți cu afecțiuni psihice: schizofrenie, depresii, fobii, sindroame obsesionale. Pentru a-și susține demersurile Nicolaev a realizat un amplu program de cercetare ce cuprindea examene fiziologice, biochimice, parametri hormonali, encefalograme realizate în timpul postului și după. El a tratat peste 8000 de pacienți prin post, cu un progres net pentru 70% dintre ei. Cercetătorii au ajuns la concluzia ca postul are impact nu numai asupra bolilor mentale, dar și asupra întregii personalități, are un efect stimulant și antidepresor. Efectul stimulant are loc în prima săptămână a postului, iar efectul antidepresor în momentul realimentării. Al treilea efect este sedativ, calmant și se observa după criza de acidoză.

S-a constatat că nu numai maladiile mentale sunt vindecate, ci și bolile somatice- hipertensiune, poliartrita, astm, eczeme. Cercetările au luat amploare și astfel s-au putut face liste cu afecțiuni în care este indicat postul:

 -afecțiuni respiratorii

 -afecțiuni cardiovasculare

 - afecțiuni digestive,

 - afecțiuni endocrine,

 - afecțiuni osoase,

 - afecțiuni ale pielii.

Postul are, deci, capacitatea de a stimula forțele curative ale organismului.

Profesorul Serjei Osinin, pneumolog, specialist în astm bronșic, a evidențiat la nivel celular modul în care postul influențează evoluția în cazul acestei afecțiuni. Astfel, celulele mucoasei plămânilor care inițial erau ocupate de prezența histaminei (substanța care provoacă hipersecrețiile și spasmele bronsice) după 12 zile de post erau fără conținutul de histamină, pline de lipide și spasmele au dispărut. El concluzionează astfel că, în urma postului, dispar materiile care provoacă edemurile și inflamația. După medicina actuală, astmul bronșic este o maladie care nu poate fi vindecată, ci doar limitată, bolnavii fiind condamnați la folosirea de inhalatoare sau medicamente care le ușurează provizoriu starea. Cercetările profesorului Osinin arată însă că se poate scăpa de aceasta maladie. El a studiat și efectele pe termen lung, iar studiile arata că după 7 ani, peste 50% din pacienți au stabilizat efectele pozitive în special la cei care au adoptat un regim alimentar corespunzător. În unele cazuri a fost necesare mai multe cure de post prelungit numai cu apă.

În Germania există, de asemeni centre speciale, de exemplu clinica Buchinger, în care se urmează aceste cure prelungite de post cu apă atât pentru a trata anumite afecțiuni cronice, cât și în scop curativ, pentru a combate factorii de risc ca diabetul, hipertensiunea și obezitatea. Particularitatea metodei pusă la punct de fondatorul clinicii, Otto Buchinger este aceea că în primele zile se servește de două ori pe zi o supă sau un pahar cu suc natural ce aduce un aport de 250 de calorii și care ușurează criza de acidoză.

Profesorul Michelson, în Berlin, a condus numeroase studii științifice privind efectele postului. El propune această terapie pacienților săi cu reumatism, cu sindrom metabolic sau cu afecțiuni cardiace. Fără să cunoască cercetările ruse, el a studiat schimbările hormonale în corp constatând prezența adrenalinei, noradrenalinei, dopaminei, leptinei și a serotoninei, adică hormonii care influențează foarte mult metabolismul și care influențează de asemeni starea psihica. Concentrația de serotonină, numită adesea „hormonul fericirii” creste. Astfel se explică senzația de euforie, libertate și starea de bine pe care cei care țin post o trăiesc. Ca și psihiatri rusi, Michelson a constat îmbunătățirea stării psihice a pacienților care țin post, o scădere a durerii și o mai bună sensibilitate a receptorilor la insulină. Pacienții care au ținut post sunt mult mai dispuși să adopte după aceea un regim de viață propice sănătății.

Ieșirea din post este un moment crucial care dacă nu este realizat corespunzător poate compromite reușita acestui tratament și ar putea fi chiar foarte periculos. Corpul trebuie sa se obișnuiască treptat cu mâncarea. În astfel de clinici, atât în Germania cât și în Rusia, realimentarea este strict supravegheată. Ieșirea din post se realizează cu o supă cremă de legume, destul de diluată, astfel încât trecerea să se realizeze lent. În zilele următoare se poate opta pentru sucurile de fructe sau legume și se recomandă evitarea produselor de origine animală. O alimentație bazată pe fructe și legume este indicat să se adopte după astfel de cure prelungite de post cu apă pentru a stabiliza și menține efectele terapeutice obținute. Sursă: Postul cu apă– o uimitoare metodă terapeutică

În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calendarul creștin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar o zi-două pe săptămână (frecvent miercurea și vinerea). În aceste zile se va reduce rația zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume și fructe, alături de fulgi de porumb sau de ovăz.

Am intrat deja în cel mai mare post de peste an, cel al Paș­telui, și considerăm necesare câteva lămuriri și sugestii legate de modul în care trebuie să ne alimentăm în această perioadă. 
Considerate ca înfometări absolut necesare, bine gândite și organizate pe perioade limitate, posturile alimentare pot avea fie un caracter total (post negru - în care se acceptă numai consumul de apă), fie un caracter par­țial (în care se elimină anumite alimente „de dulce“, mai greu digerabile). Ca formă intermediară de post cu lungă durată este „postul uscat“, în care se acceptă consumul, spre seară, numai al mân­cărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate și semințe uscate. Aceste posturi de lungă durată pot fi întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la pește, icre, untdelemn și vin (harți).

Suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară la persoanele care adoptă postul alimentar total. În primele zile, simt senzații puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii și grețuri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbați. În continuare apar o scădere progresivă a forței musculare, stări de somnolență, constipații, diminuarea accentuată a diurezei și reducerea substanțială a randamentului în activitatea fizică și intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiți de post „negru“ copiii, lăuzele, convales­cenții după operații sau bolnavii cronici. În afara perioadelor lungi de post, stabilite prin calendarul creștin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar o zi sau două pe săptămână (frecvent miercurea și vinerea). În aceste zile se va reduce rația zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor „de dulce“ se vor consuma multe legume și fructe (mere rase, de exemplu), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzația de foame, se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniță și coada-șoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simți mult mai bine, mai mobili, sănătoși, energici și cu mintea limpede, cu condiția de a evita eforturile fizice și intelectuale exagerate.

Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentație necorespunzătoare, adesea excesiv carnară, asigurând o curățire a organismului de impuritățile, grăsimile și toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi și mai ales în colon, unde blochează procesele de autoînnoire. Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăiește puțin sau se îmbolnăvește de multe afec­țiuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu și rămân mult timp în stomac și intestine. Efecte similare au și grăsimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), șunca, afumăturile, vânatul și untul. Această alimentație greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbește organismul, care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana. Chiar și unele margarine sunt periculoase, din cauza conținutului ridicat în grăsimi sintetice care nu pot fi „arse“ de organism. Puțini oameni cunosc, de asemenea, efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea „albită“ de unii brutari, prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanți și alte sub­stanțe cu E-uri dăunătoare. Im­plicațiile consumului permanent de pâine albă constau în declan­șarea unor afecțiuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac și formarea de calculi biliari și ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol și trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham care, prin tărâțe și germeni, aduc organismului multe vitamine nealterate.

Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanșate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alți factori de risc. În afară de purificarea și dezintoxicarea organismului, alimentația „de post“ contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a țesuturilor, o intensificare a vitalității și o mărire a rezistenței la boli, infecții și la alți factori nefavorabili de viață. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizației, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroză în plăci și îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric și duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate și celulită, boli alergice (astm, poliartrite) și ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicații alimentare și medicamentoase, gută, unele afecțiuni dermatologice.

Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri și grăsimi animale) cu legume și fructe în stare proaspătă. Sunt de bază: soia, fasole, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conțin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale și oligoelemente, cu efecte atât nutriționale, cât și adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescență, anemie, oboseală cronică și regenerarea țesuturilor intoxicate prin alimentație. Se mai recomandă consumul de sucuri naturale și salate din morcov, sfeclă roșie, țelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac și salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicații, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale și cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat și oțet sau lămâie precum și legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, își păstrează conținutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, ușurează digestia, fiind un bun laxativ natural și stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea și subprodusele animaliere, alimentația cu legume și fructe proaspete este indicată în caz de obezitate și celulită. Consumatorii de varză, conopidă și tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni și prostată. Pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine.

Este un domeniu special în strategia apărării sănătății din perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghițituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-șoricelului, gălbenele, mușețel, soc, trifoi roșu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coa­da-calului, rostopască, sânziene galbene și sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceș și păducel, muguri de plop negru și rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă. În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge și urină, precum și la hipertensivii obezi care necesită o purificare a sângelui de deșeuri metabolice (toxine, otrăvuri), este indicat un post alimentar de 7-8 zile în care, pe lângă restricția alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete și ceaiuri medicinale din speciile mențio­nate mai sus. Sursa - Prof. Univ. Dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina.

Așadar, regula de bază pentru o viață sănătoasă ar fi – nu cumpătarea, așa cum am tot auzit -, ci abstinența alimentară. Prof. dr. Dafin Mureșanu susține că bolile au ca principală origine excesul culinar. „Fiindcă organismul uman are mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii și nutrienți, decât de a gestiona excesul. Bolile ni se trag de la excesul de alimentație. Avem dovezi foarte clare și studii științifice în acest sens (…) Da, postul nu este periculos. Mii de studii dovedesc acest lucru. Regimul hipocaloric este într-adevăr o resursă terapeutică foarte bine studiată și postul care nu este înfometare, pentru că postul generează satisfacția pe care o obții din a te abține de la alimentație” a explicat preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN). Tratamentul prin înfometare al unor patologii foarte greu de controlat a fost inițiat, pentru prima dată, în Rusia, la începutul secolului XX, într-o clinică de la Goriacinsk de medicul Iuri Nicolaev. Apoi, în anii ’60-’70, la Spitalul Korsakov din Moscova, a fost aplicat cu foarte mult succes și la bolnavii cu depresii puternice, care nu mai răspundeau la niciun fel de tratament. Apoi, „în Germania există o clinică sofisticată specializată în tratamentul prin înfometare controlată, clinica Buchinger. Pentru această clinică, statul german rambursează serviciile medicale pentru cei care fac terapie prin înfometare. Este foarte important pentru că este o terapie de comutare”, a continuat prof. dr. Dafin Mureşanu.

Consumerismul, un lanț vicios

Specialistul a explicat că nevoia aceasta de a consuma în exces este, de fapt, un lanț vicios în care se învârte societatea modernă. „Această tendință izvorăște dintr-o proiecție iluzorie asupra vieții. Noi, de fapt, creștem acest consum, muncim ca să câștigăm bani, ca să avem multe lucruri, în speranța că vom trăi mai bine. Este conceptul împingerii continue a țintei. Trăim întotdeauna așteptând weekend-ul, trăim așteptând concediul și repetăm, an de an, și în fiecare zi, același lucru: ne pregătim pentru a trăi! Astăzi muncim mai mult, ca mâine să trăim mai bine și uităm momentul”.

Dafin Mureșanu spune că, de fapt, ar trebui să ne resetăm organismul și să ne trăim viața în momentul prezent. „Prin înfometare controlată se obţine un grafic de consum al resurselor interne care nu sunt alocate biologic corespunzător. Şi anume, în primele 24 de ore, doar cu apă, consumi glucide. Apoi, timp îndelungat până la 2-3 săptămâni, consumi rezervele de lipide, 96 la sută din consumul de energie în post se bazează pe lipide, deci pierzi lipidele şi doar 4 la sută se bazează pe pierderea capitalului de proteine. Atenție! Totul până când se ajunge într-un punct critic care nu trebuie depăşit. Acel punct critic este destul de individual şi, pentru specia umană, nu trebuie să depășească 40 de zile”.

Recomandată bolnavilor de cancer

Postul și regimul hipocaloric sunt benefice, de asemenea, pentru bolnavii cu afecțiune grave. Spre exemplu, cei cu cancer, unde ajută, practic, chimioterapia. „Prin înfometare se produce o resetare a organismului, care îţi dă un nou profil. (…) Celula tumorală nu se poate adapta la regimul hipocaloric, înfometării. (…) S-a observat că toleranţa pacientului este mult mai bună la chimioterapie în regim hipocaloric sau post. Ştiinţa ne arată că pinguinul poate să reziste fără mâncare 100 de zile, ursul hibernează, nu mănâncă, şi se trezește primăvara plin de vitalitate. Omul după post este mult mai viguros, capacitatea de reacţie mult mai bună. (…) Putem ajunge să scriem pe pâine sau pe pachetele cu carne un mesaj de genul celui de pe pachetele de țigări: „Ai grijă! dacă mănânci prea mult, ai putea avea probleme de sănătate!”. Ce-i drept, înfometarea și postul sunt și un exercițiu de voinţă.”, a conchis prof. dr. Dafin Mureşanu. - Sursa: ganduridinierusalim.com