Icoana - CHIPUL LUI DUMNEZEU

De la o vreme nu numai alții parcă îl dușmănesc, ci și el începe să-i dușmănească pe mulți. Începe să devină o stare chiar de ură. Nu se mai poate, trebuie găsită cauza și totodată remediul. Încearcă să nu-i pese, să nu mai bage în seamă micile incidente, dar ceva îl muncește cu o răbufnire de dușmănie și ură de nimic împăcată. Mintea nu are nici o putere cu argumentele ei, este un ceva care vine din Interior… Parcă acel CENTRU de Sine s-a sfărâmat. Da, acum pricepe… ICOANA din Sine s-a sfărâmat… acel CHIP de DIVINITATE din adâncul Ființei Proprii nu mai este ÎNTREG, parcă s-a spart ca o oglindă și cioburile ei mai reflectă ceva luminos, dar insuficient și adesea deformat. Vasăzică, cauza dezechilibrului său psihic aici este. De aceea este nervos, susceptibil, și îl supără totul până la dușmănie și ură. Și ceilalți la fel, tot datorită acestui fapt, sunt ca și el. Iată cum se ajunge de nu se mai poate conviețui în bună armonie. Unde ICOANA din Interiorul Ființei Proprii este sfărâmată, acolo dușmănia și ura și neînțelegerea sunt în evidență crescândă.

Iată și remediul: Refacerea ICOANEI din tine și din ceilalți.

AVVA GHELASIE GHEORGHE despre ICOANA-CHIPUL lui DUMNEZEU

Doar CHIPUL lui DUMNEZEU este ICOANĂ. Și doar ce este ASEMĂNARE de ICOANA CHIPULUI lui DUMNEZEU este de asemenea ICOANĂ. ICOANA este astfel CHIP și ASEMĂNARE de DUMNEZEU. ICOANA este CHIP în ARĂTARE, ICOANA este CHIPUL de TAINĂ care Se ARATĂ la FAȚĂ. În Vechiul Testament nu este ICOANĂ, deoarece nu Se ARĂTASE la FAȚĂ FIUL lui DUMNEZEU, nu Se ÎNTRUPASE HRISTOS. Anticii nu știu de ICOANĂ, ci doar de „idol” și de reprezentări, de „chipurile cioplite și înfățișări”. Moise interzice orice „înfățișare și orice chip cioplit”, ca să nu se facă din ele ICOANĂ, CHIPUL lui DUMNEZEU, fiind încă TAINĂ ce nu se ARĂTASE. Odată cu VENIREA Lui HRISTOS, CHIPUL lui DUMNEZEU Se ARATĂ, și astfel ICOANA devine posibilă. „Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe TATĂL” (Ioan 14, 9). ASEMĂNAREA ICOANEI NEVĂZUTE a lui DUMNEZEU este FIUL – ICOANA coborâtă la ARĂTARE, ICOANA ÎNTRUPATĂ.

Pe DUMNEZEU nu-L poate vedea „alt ochi”, dar Se poate vedea CHIPUL-ICOANA lui DUMNEZEU care Se ÎNTRUPEAZĂ. De aceea până la venirea Lui HRISTOS nu este posibilă vederea lui DUMNEZEU. Noul Testament, astfel, are ICOANA ÎNTRUPATĂ, nu ICOANA în Sine a lui DUMNEZEU, care este dincolo de orice vedere. Idolii antici și celelalte înfățișări sunt „închipuiri” de DUMNEZEU, nu CHIPUL Său. HRISTOS vine cu adevărata ARĂTARE a CHIPULUI lui DUMNEZEU, dar „îmbrăcat” în ICOANA CHIPUL de ÎNTRUPARE. Aici se încurcă „iconoclaștii” extremiști, ce nu admit nici o „Arătare” a CHIPULUI lui DUMNEZEU. ICOANA ÎNTRUPATĂ HRISTICĂ este o „REALĂ ARĂTARE” a CHIPULUI lui DUMNEZEU. ICOANA Lui HRISTOS Cel totodată CHIP de DUMNEZEU și Chip de Creație Om este ICOANA ÎNTRUPATĂ.

ICOANA este EXPRIMAREA CHIPULUI. De aceea ICOANA este ARĂTAREA CHIPULUI în EXPRIMARE de Sine. Și EXPRIMAREA este LIMBAJUL-CUVÂNTUL. „La început a fost CUVÂNTUL… și CUVÂNTUL era DUMNEZEU” (Ioan 1, 1). Și CUVÂNTUL este Însuși FIUL lui DUMNEZEU. De unde ICOANA este legată în mod deosebit de IPOSTASUL direct al FIULUI lui DUMNEZEU. De aceea, FIUL-CUVÂNTUL Se ÎNTRUPEAZĂ și EL Se face ICOANA de ARĂTARE în Lume.

ICOANA în Sine este CHIPUL lui DUMNEZEU TATĂL Cel dincolo de vedere, pe care FIUL Său o face ARĂTATĂ, fiind ASEMĂNAREA TATĂLUI. Astfel, prin FIUL și noi Creația avem acces la ICOANA lui DUMNEZEU. „Toate prin CUVÂNT s-au făcut” (Ioan 1, 3; Facere 1, 3). „Și a ZIS și s-a făcut” (Facere 1, 3-10). Mistic Teologic, CHIPUL lui DUMNEZEU din Creație este tocmai CUVÂNTUL ARHECHIPAL ce S-a ZIS și S-a PECETLUIT, când a fost Creată fiecare Făptură în parte.

CHIPUL lui DUMNEZEU Cel coborât în Creație este CHIPUL FIULUI-LOGOSULUI și CHIPUL FIULUI este CHIPUL CUVÂNTULUI, care „Se face Trup”(Ioan 1, 14). Trupul Lui HRISTOS este astfel și el ICOANĂ, fiind ÎNTRUPAREA ICOANEI DUMNEZEIEȘTI. Acesta este temeiul ICOANEI Creștine. Iată ICOANA ÎNTRUPATĂ ce este HRISTOS, CHIP de DUMNEZEU UNIT cu Chip de Creație, ca o Împletire fără amestecare. Creștinismul are Dubla TAINĂ a ICOANEI, cea din adâncul Ființei noastre (CUVÂNTUL CREATOR) și cea de COMUNICARE-ARĂTARE. Iconoclaștii exclud ICOANA de COMUNICARE HRISTICĂ, reducând ICOANA la CUVÂNTUL Pur CREATOR. Trebuie evidențiat faptul că fără EUHARISTIE-ÎMPĂRTĂȘIRE este un HRISTOS abstract și gol de Substanțialitate. ICOANA ÎNTRUPATĂ a Lui HRISTOS este ICOANĂ cu Potență de EUHARISTIE.

ICOANA este CALEA spre ÎNTRUPAREA EUHARISTICĂ HRISTICĂ.

De aceea ICOANA este „condiția” posibilității Liturghiei, a Prefacerii în EUHARISTIE ÎMPĂRTĂȘIBILĂ a ICOANEI. Închinarea la ICOANĂ și tot RITUALUL este Liturghisirea ICOANEI spre ÎMPĂRTĂȘIREA ei. De aceea Prima ICOANĂ ce se ARATĂ este ICOANA MAICII DOMNULUI, ce va NAȘTE ICOANA DUMNEZEIEASCĂ ce se ARATĂ Lumii. „A ZIS să fie Lumină… prima Zi” (Facere 1, 3). ICOANA-Templu este Prima ICOANĂ a SACRULUI DIVIN, care prin NAȘTEREA ICOANEI HRISTICE Se face ICOANA Biserică. Templul este Preînchipuirea ICOANEI care Premerge ARĂTAREA lui DUMNEZEU și la FAȚĂ. În Vechiul Testament era doar Templul Sfânt-Fecioara ce nu Născuse încă ICOANA HRISTICĂ, fără Arătarea ICOANEI. Noul Testament este Biserica-MAICA DOMNULUI care a NĂSCUT ICOANA HRISTICĂ. Vechiul Testament este Chipul ICOANEI CUVÂNTULUI Pur Neîntrupat. Noul Testament este Chipul ICOANEI CUVÂNTULUI ÎNTRUPAT. Noi, fiecare, suntem Temple ale ICOANEI CUVÂNTULUI CREATOR, care trebuie să ne facem și Biserici ale CUVÂNTULUI ÎNTRUPAT HRISTIC.

Icoane reînviate

De la o vreme nu numai alții parcă îl dușmănesc, ci și el începe să-i dușmănească pe mulți. Începe să devină o stare chiar de ură. Nu se mai poate, trebuie găsită cauza și totodată remediul. Încearcă să nu-i pese, să nu mai bage în seamă micile incidente, dar ceva îl muncește cu o răbufnire de dușmănie și ură de nimic împăcată. Mintea nu are nici o putere cu argumentele ei, este un ceva care vine din Interior… Parcă acel CENTRU de Sine s-a sfărâmat. Da, acum pricepe… ICOANA din Sine s-a sfărâmat… acel CHIP de DIVINITATE din adâncul Ființei Proprii nu mai este ÎNTREG, parcă s-a spart ca o oglindă și cioburile ei mai reflectă ceva luminos, dar insuficient și adesea deformat. Vasăzică, cauza dezechilibrului său psihic aici este. De aceea este nervos, susceptibil, și îl supără totul până la dușmănie și ură. Și ceilalți la fel, tot datorită acestui fapt, sunt ca și el. Iată cum se ajunge de nu se mai poate conviețui în bună armonie. Unde ICOANA din Interiorul Ființei Proprii este sfărâmată, acolo dușmănia și ura și neînțelegerea sunt în evidență crescândă.

Iată și remediul: Refacerea ICOANEI din tine și din ceilalți.

În adâncul tău este CHIPUL lui DUMNEZEU, ICOANA DIVINĂ, Centrul tău de PUTERE și echilibru. Toate dușmăniile din afară să le confrunți cu ICOANA aceasta, care are TAINA de a anihila tot răul. În fața ICOANEI din tine răul se oprește, este respins și fără efect. Totodată, să te silești să vezi în toți ACEAȘI ICOANĂ DIVINĂ, care nu se poate „ucide”, chiar dacă este sfărâmată de păcatele fiecăruia. Când cineva te dușmănește, te supără cu ceva, îți face vreun rău, să vezi că în respectivul ICOANA DIVINĂ tot mai există și așa răspunsul tău de repulsie și dușmănie, chiar dacă se ivește, tot nu vei urî cu patimă ucigătoare. Ura și dușmănia sunt cumplite tocmai prin faptul că „ucizi” întru totul pe cel urât, până la o satisfacție demonică de anihilare psihică. Și uciderea este tocmai „sfărâmarea ICOANEI DIVINE”. Astfel nu sfărâma ICOANA din tine și din alții, vezi-o permanent ÎNTREAGĂ și Indestructibilă. Și în fața ICOANEI din tine și din alții dușmănia ta se va îmblânzi și IERTAREA va apărea în locul urii. Aici este „Iubirea dușmanului” pe care ne-o cere DOMNUL. Să vedem ICOANA DIVINĂ în toți ne va face să putem să-i Iubim pe dușmani.

Când cineva te insultă, te vorbește de rău, te mustră, te ceartă, tu să vezi în respectivul ICOANA DIVINĂ, ce te va opri să-i răspunzi cu furie și supărare, Închinându-te ICOANEI și așa însăși ICOANA din tine va străluci cu o Lumină de tărie și lipsă de răzbunare. Iată TAINA ICOANEI DIVINE, care nu trebuie sfărâmată nici în tine și nici în alții.

Sursa: Lumea Credinței - Memoriile originii / ieromonah Ghelasie Gheorghe. – Bucureşti: Platytera, 2015