A început Postul Sfintelor Paști - informații utile și sfaturi duhovnicești

 

Postul Mare precede Praznicul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, serbat anul acesta în data de 8 aprilie. Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenţă.

Perioada de post premergătoare Sfintelor Paşti este de luni, 19 februarie, până sâmbătă, 7 aprilie, inclusiv.

În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ş.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti.

Ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai şi se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea ș.a.

Postul Paştilor nu este numai cel mai lung şi mai important, dar şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În secolul al IV-lea, Constituţiile Apostolice recomandă să se postească, în ultima săptămână, astfel:

Postiţi din ziua a doua – luni –  până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine, sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, că sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta – Constituțiile Apostolice, Cartea V, cap. 18.

În general, postul Păresimilor era mult mai aspru decât se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al nouălea din zi, spre seară, în afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

• în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
• în primele trei zile – luni, marţi şi miercuri – şi ultimele două zile – vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;
• miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
• în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;
• se dezleagă la vin şi untdelemn în următoarele zile: Sfinţii Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte şi după prăznuirea Bunei Vestiri (24 şi 26 martie) şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 Trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se oficieze Sfânta Liturghie decât sâmbăta, duminica şi de sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii să se săvârşească numai Liturghia Darurilor înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri şi veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele în acest timp.

Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. Este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.

În această perioadă a Postului Sfintelor Paști suntem chemați să îndreptăm comportamentul sau atitudinea lui Adam cel vechi din noi.

Putem face acest lucru dacă evităm să dăm vina pe alții pentru greşelile noastre, dacă recunoaştem și ne plângem propriile păcate, dacă ne judecăm pe noi înșine în Taina Pocăinței sau a Spovedaniei, pentru a primi iertarea păcatelor și a ne împărtăși de iubirea sfântă a lui Hristos, dăruită nouă în Sfânta Euharistie.

12 versete biblice la început de post:

Matei 7:1 Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

Matei 6:16 Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor.

Matei 5:16 Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.

Luca 6:36 Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv.

Romani 12:12 Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.

Efeseni 4:32 Ci fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos.

Matei 26:41 Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios.

Marcu 11:25 Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşealele voastre.

Luca 6:28 Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.

1 Tesaloniceni 5:17  Rugaţi-vă neîncetat.

Luca 4:4 Şi a răspuns Iisus către el: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.

Pilde 3:5 Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta.

 

Postul Mare/ 10 cărți recomandate pentru urcușul duhovnicesc

Aceste lucrări cu tematică duhovnicească devin mijloace de pregătire pentru parcurgerea cu folos spiritual a Postului Paştelui.

Sfânta Scriptură este prima scriere pe care o recomandăm. Aceasta este fundamentul de la care se porneşte în lucrarea duhovnicească din Postul Mare, fiind, după cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, scrisoarea solemnă a lui Dumnezeu trimisă pe pământ.

Sunt dumnezeieşti şi duhovniceşti cuvintele Scripturii şi pot să nască în sufletele noastre multă bucurie duhovnicească, spune Sfântul Ioan.

Operele recomandate sunt următoarele:

Foame și sete după Dumnezeu. Înţelesul şi folosul postului (autor: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României)

Volumul cuprinde, aşa după cum se menţionează în titlu, mai multe învăţături referitoare la post.

Cartea urmărește trei direcții principale:

•  mai bună cunoaștere a vechimii postului în istoria umanității și în viața Bisericii;
• sublinierea importanței postului în pregătirea credincioșilor pentru marile sărbători ale Bisericii, mai ales pentru Sfintele Paști;
• redescoperire mai sigură a postului ca izvor de bucurie și de sfințire a vieții creștine.

În același timp, această carte este o călăuză spirituală în urcușul duhovnicesc interior al credincioșilor ortodocși spre lumina Sfintelor Paști, spre bucuria Învierii lui Hristos, întrucât acest urcuș este el însuși înviere sau ridicare a omului din moartea și mormântul păcatului ca existență posesivă și egoistă, pentru a redobândi libertatea de a iubi pe Dumnezeu în rugăciune și pe oameni în fapte bune, notează Patriarhul Daniel în prefaţa lucrării.

Evanghelia slavei lui Hristos – Predici la Duminicile de peste an(autor: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României)

Volumul a apărut recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Cartea cuprinde predici ale Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la duminicile de peste an.

În predicarea Sfintei Evanghelii a lui Hristos este necesară transmiterea adevărurilor adânci ale textului evanghelic în cuvinte lămuritoare, pe înțelesul poporului. Însuși Domnul Iisus Hristos a comunicat Evanghelia Sa în cuvinte simple, evitând cuvinte complicate sau termeni filosofici pe care i-ar fi înțeles numai o elită de oameni. Prin urmare, și limbajul teologic al predicilor duminicale din acest volum păstrează duhul Evangheliei, în sensul că scopul predicii ca tâlcuire a Evangheliei este de a lumina și a pregăti sufletul pentru comuniunea cu Hristos, nu de a impresiona pe ascultători, a evidențiat Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Cuvânt Înainte.

Fiecare capitol al volumului cuprinde o icoană reprezentativă a Duminicii, textul evanghelic şi omilia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Volumul este împărțit în 57 de capitole.

Scara raiului (autor: Sfântul Ioan Scărarul)

Opera Sfântului Ioan, egumenul Mănăstirii Sinai, intitulată Scara, este practic un manual duhovnicesc care are drept scop călăuzirea omului spre viaţa veşnică. Chiar dacă au fost redactate pentru a îndrepta monahii spre o îngerească vieţuire, învăţăturile sfântului pot îndruma viaţa oricărui creştin spre Împărăţia cerurilor.

Lucrarea a fost alcătuită la cererea egumenului Ioan al Mănăstirii Raith, aflată la 97 km de Mănăstirea Sinai, lângă Marea Roşie.

Acesta s-a adresat Sfântului Ioan Scărarul rugându-l să aştearnă ca un adevărat mare învăţător, fără preget şi în chip limpede pe hârtie, după o bună rânduială, datoriile vieţii călugăreşti, spre mântuirea celor ce au ales această îngerească vieţuire care să le fie ca o scară rezemată pe porţile cerului, care să-i urce pe cei ce voiesc, nevătămaţi şi fără păgubire, ajutându-i să treacă neîmpiedicaţi peste duhurile răului şi peste stăpânitorii lumeşti ai întunericului şi peste căpeteniile văzduhului.

Opera este alcătuită de smeritul monah în 30 de cuvinte, fiecare cuvânt reprezentând câte o treaptă în dobândirea mântuirii.

În această perioadă a Postului Mare, cuvintele Sfântului Ioan Scărarul pot fi un îndreptar spiritual, pot aduce limpezimea minţii şi deşteptarea sufletului, iar îndemnul următor poate fi purtat în cuget pentru toată perioada postului pentru o bună raportare faţă de Mântuitorul Hristos:

Şezând la masa cu bucate, adu-ţi aminte de moarte şi de judecată. De abia aşa vei împiedeca puţin patima. Bând băutura nu înceta să-ţi aduci aminte de oţetul şi de fierea Stăpânului. Şi, negreşit, sau te vei înfrâna, sau, suspinând, îţi vei face cugetul mai smerit. Nu te amăgi: Nu te vei izbăvi de faraon şi nu vei vedea Paştile de sus, de nu vei mânca neîncetat ierburile amare şi azima, sila şi greaua pătimire a postului.

Opera integrală poate fi găsită în vol. 9 al Filocaliei româneşti, în traducerea Părintelui Dumitru Stăniloae.

Omul cel tainic al inimii (autor: Arhim. Zaharia Zaharou)

Părintele Zaharia se înscrie într-o aleasă școală de spiritualitate monahală ortodoxă fiind fiu duhovnicesc al vrednicului de fericită pomenire Arhi­mandrit Sofronie Saharov (1896-1993), el însuși ucenic al Sfân­tului Siluan Athonitul (1866-1938).

Din râvna misionară a Părintelui Zaharia a rodit și conținutul acestei cărți, care cuprinde cuvântările duhov­nicești rostite de Preacuvioșia Sa în timpul unei vizite pe con­tinentul american, în anul 2007. Și, probabil, nu s-ar greși dacă s-ar spune că „inima”, în calitatea ei de insondabil centru al persoanei umane și al vieții ei duhovnicești, reprezintă pre­ocuparea esențială a cugetării teologice a Părintelui Zaharia. De aceea și titlul acestui volum conține grăitoarea formulare a Sfântului Apostol Petru, Omul tainic al inimii, se menționează în Cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Despre viața în Hristos (autor: Sfântului Nicolae Cabasila)

Sfântul Nicolae Cabasila, una dintre personalitățile majore ale teologiei ortodoxe din spațiul cultural bizantin al secolului XIV, este unul dintre cei mai prețuiți autori duhovnicești, a cărui operă teologică a marcat spiritualitatea ortodoxă până în zilele noastre.

Teolog profund și erudit, personalitate cu o bogată și adâncă trăire religioasă, Nicolae Cabasila rămâne unul dintre reperele cele mai luminoase ale Bisericii Ortodoxe de pretutindeni. Diplomat important al Imperiului Bizantin, orator strălucit, tâlcuitor de seamă al Sfintelor Taine ale Bisericii, Nicolae Cabasila este, de asemenea, un exemplu concret de sfințenie în rândul laicilor, cinstirea sa ca sfânt fiind statornicită în anul 1983.

Chiar dacă nu a fost hirotonit niciodată, alegând discreția de a rămâne un simplu laic, Sfântul Nicolae Cabasila și-a împlinit vocația teologică, scriind tratate esențiale, precum Tâlcuirea dumnezeieștii Liturghii sau Despre viața în Hristos, opere ce au cunoscut ulterior o largă răspândire, atât în Răsărit, cât și în Apus.

Cartea Despre viața în Hristos, apărută într-o nouă ediție la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă și tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ne arată cum putem înlătura distanța dintre noi și Dumnezeu.

Pe de o parte, Sfântul Nicolae Cabasila ne deschide în fața ochilor minții un izvor de daruri dumnezeiești, în stare de a naște, întări și hrăni pe om în chip nepieritor, iar pe de alta, ne îndeamnă să primim și să păstrăm aceste daruri. Prima condiție o împlinește Dumnezeu prin harul Sfintelor Taine, a doua o realizăm noi prin întoarcerea minții și voii, întruchipată în faptele noastre bune.

Iubirea mai tare decât moartea. Înțelesul și folosul pomenirii morților (autor : Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul României)

Lucrarea, însumând 64 de pagini, face mai accesibile semnificația și folosul rugăciunilor și slujbelor de pomenire a celor decedați.

Volumul cuprinde o serie de reflecții teologice (o cuvântare pastorală și un studiu biblico-patristic) ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, precum și un extras din Învățătura de credință creștină ortodoxă, text care a fost diortosit recent de Întâistătătorul Bisericii noastre.

Cultul morților, mai precis cinstirea cu evlavie și respect a celor adormiți în Domnul nostru Iisus Hristos, adică în nădejdea învierii și a vieții veșnice, face parte din manifestarea credinței creștin-ortodoxe și exprimă dragostea și respectul pentru cei care au murit cu trupul, dar sunt vii cu sufletul, potrivit cuvintelor Mântuitorului: „Eu sunt învierea și viața; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Și oricine trăiește și crede în Mine nu va muri în veac” (Ioan 11, 25-26).

Repere spirituale pentru omul de azi (autor: Olivier Clement)

Această lucrare, născută în urma unor prelegeri susținute de Olivier Clement se dorește a fi un fel de îndreptar pentru creștinii de astăzi, în special pentru cei care trăiesc în această lume urbanizată, profund marcată de secularism și afectată de ideologii născute din nihilism, ateism și mercantilism exacerbat.

Puternic ancorat în credința Sfinților Părinți, autorul, prin cuvintele și reflecțiile sale, ne invită la a ne orienta într-o epocă complexă, în lumina Evangheliei, și a redescoperi sensul rugăciunii și al Sfintei Liturghii.

Pe lângă eseul teologic central care oferă un răspuns edificator întrebării „Cum să fim creștini astăzi?”, cele 124 de pagini ale cărții mai prezintă și alte contribuții ale sale, scrise sau rostite cu diferite prilejuri, între care și trei meditații.

Abordarea unor teme de actualitate, cum ar fi: ospitalitatea față de aproapele, iubirea absolută a lui Dumnezeu în vremurile noastre și misiunea comună a creștinilor în orașul de azi, atrag în mod cert atenția și interesul tuturor.

Colecţie de studii dedicate Spovedaniei şi Euharistiei

În contextul Anului omagial euharistic, Editura BASILICA a Patriarhiei Române a publicat lucrarea „Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine“, în două volume care reunesc studii de teologie privitoare la cele două Sfinte Taine. Primul volum este intitulat „Sfânta Spovedanie – Taina pocăinţei şi a iertării păcatelor“, iar volumul al doilea, „Sfânta Euharistie – arvuna vieţii veşnice“.

Lucrarea „Spovedania şi Euharistia, izvoare ale vieţii creştine“ oferă preoţilor, profesorilor de teologie, studenţilor şi credincioşilor interesaţi de viaţa Bisericii Ortodoxe o importantă bază de documentare şi studiu pentru cunoaşterea celor două Sfinte Taine. Cele două volume cuprind studii mai vechi, precum şi unele alcătuite recent, reprezentative pentru teologia ortodoxă românească.

În total sunt 52 de studii, alcătuite de 34 de autori şi structurate în două volume, de câte 26 de studii fiecare. Lucrarea doreşte să prezinte Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Euharistiei din mai multe perspective: dogmatică, istorică, liturgică, pastoral-misionară, canonică, biblică, patristică. Ambele volume sunt deschise de studii semnate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulate: „Luminile pocăinţei şi iertării păcatelor“ şi „Liturghie euharistică şi filantropie socială“.

Cea mai prodigioasă contribuţie la această lucrare revine reputatului teolog român, părintele prof. dr. Dumitru Stăniloae, care semnează 9 studii de teologie privitoare la cele două Taine. Dintre autorii de studii amintim pe: pr. prof. dr. Petre Vintilescu, pr. prof. dr. Ene Branişte, pr. prof. dr. Constantin Galeriu, arhiereul Irineu Crăciunaş. De asemenea, volumele conţin şi studii ale unor cunoscuţi profesori de teologie din spaţiul ortodox: pr. prof. dr. Alexander Schmemann, prof. dr. Olivier Clément, prof. dr. Jean-Claude Larchet.

Despre post (autor: Sfântul Vasile cel Mare)

Perioada Postului Mare este una de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, precum și de reîntoarcere către aproapele nostru. Printre Sfinții Părinți care au scris despre post, Sfântul Vasile cel Mare este cel care a învățat în chip neîntrecut despre nevoia de vindecare și întărire a firii omenești.

La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a apărut broșura „Despre post”. Omiliile Sfântului Vasile despre această practică a cumpătării, precum și cele împotriva patimii beției, ne arată numeroasele foloase ale ascezei: împăcarea cu Dumnezeu, tămăduirea de patimi și de suferințe, sfințirea cugetului, a cuvântului și a simțirii și, nu în ultimul rând, restabilirea comuniunii cu semenii.

Volumele pot fi achiziţionate de la Librăria Cărţilor Bisericeşti (Intr. Miron Cristea nr. 6), Magazinul Ortodoxia (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Kreţulescu), Magazinul Daruri pentru pelerini (Piaţa Gării de Nord, nr. 1-3, ieşire Calea Griviţei), Magazinul Librăria Ortodoxă (B-dul Regina Maria, Nr. 1).

De asemenea, pot fi vizualizate pe site-ul www.colportaj.ro şi comandate la adresele: magazin@colportaj.ro, magazin@editurapatriarhiei.ro sau la numărul de telefon 0737. 145. 184.

Mai multe apariții editoriale AICI.

Sursa: Basilica 

VIDEO: Postul, o nouă terapie