Am extras în rândurile de mai jos principalele mesaje adresate cu ocazia Nașterii Domnului și a Anului Nou de către unii dintre cei mai importanți întâistătători ai Bisericii Ortodoxe. Deopotrivă, Patriarhul Ecumenic, Patriarhul întregii Rusii, patriarhul Ierusalimului și patriarhul Antiohiei, Patriarhul Serbiei și Episcopii ortodocși din Germania, au transmis credincioșilor din toată lumea, cuvânt de învățătură, de îmbărbătare și de părintească purtare de grijă. Dacă ar fi să rezumăm și să subliniem esența acestora, am putea spune că cel mai important lucru pentru 2018 este o profundă analiză de sine și adoptarea hotărârii ireversibile de a păzi poruncile lui Dumnezeu. Astfel, vom renunța la avorturi și păcate contra firii, vom mărturisi Ortodoxia în ciuda opreliștilor seculare, vom fi făcători de pace, vom da slavă și mulțumire lui dumnezeu pentru toate. Amin!
Patriarhul Ecumenic: „Biserica susține, liniștește, consolează, hrănește, se luptă împotriva nedreptății, salvează speranța vieții, menține deschisă poarta cerului”
În primul discurs din anul 2018, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a afirmat că Evanghelia lui Hristos „răsună și anul acesta într-o lume plină de contradicții, în care sărăcirea insuportabilă a nenumărați oameni coexistă cu irosirea plină de provocări a bunurilor, în care într-o globalizare aplatizantă rezistă fundamentalismul religios extrem și violent, în care partizanii autonomiei economice și ai dezvoltării tehnologice nu par să se rușineze de reacția puternică a mișcărilor ecologice și a societății cetățenilor, în care se desfășoară inițiative și discuții despre pace, iar în același timp înflorește producția și comerțul cu arme de distrugere în masă”. Patriarhul Ecumenic reaminteşte tuturor că „Biserica susține, liniștește, consolează, hrănește, se luptă împotriva nedreptății, salvează speranța vieții, menține deschisă poarta cerului”. Iată principalele idei din primul cuvânt oficial al Patriarhului Ecumenic pentru anul 2018, în traducerea Basilica.ro:
În timpul sărbătorilor se trăiește iubirea nemărginită a lui Dumnezeu față de oameni, se descoperă profunzimea lucrurilor, timpul devine veșnicie, un timp al comuniunii vieții, se deschide poarta cerului, ceața grijilor vieții se risipește. Evanghelia „pogorârii Mântuitorului neamului omenesc” și a eliberării din stricăciune a omului și a întregii creații, precum și cuvântul inspirat de Dumnezeu, bisericesc, ascetic și profund teologic al arătătorului de cele cerești, Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, iubitorul de Dumnezeu și de oameni, iubitorul pustiei și al comuniunii, hrănitorul săracilor, răsună și anul acesta într-o lume plină de contradicții, în care sărăcirea insuportabilă a nenumărați oameni coexistă cu irosirea plină de provocări a bunurilor, în care într-o globalizare aplatizantă rezistă fundamentalismul religios extrem și violent, în care partizanii autonomiei economice și ai dezvoltării tehnologice nu par să se rușineze de reacția puternică a mișcărilor ecologice și a societății cetățenilor, în care se desfășoară inițiative și discuții despre pace, iar în același timp înflorește producția și comerțul cu arme de distrugere. Acest nou an găsește nenumărați oameni indiferenți față de lucrurile principale și adevărate, față de dreptate și solidaritate, și interesați în mod real de drepturile lor individuale și auto-realizarea lor pătimașă. Studiile statistice arată că simțul pentru ceea ce este tainic scade treptat și că numărul persoanelor cu orientare socială și caritabilă este în declin constant.
În fața amenințărilor primordiale împotriva persoanei umane și a întregii creații, Biserica este chemată astăzi să dea buna ei mărturie înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Biserica vorbește pentru apărarea omului „cel iubit de Dumnezeu”. De asemenea, Biserica poate tăcea pentru același motiv. Este imposibil, însă, să rămână indiferentă în fața strigătului celui nedreptățit și în fața suspinului creației. Biserica niciodată nu a uitat lumea, dar nici nu s-a identificat cu ea.
Desigur, sensibilitatea și interesul pentru om și pentru parcursul său nu conduc la secularizarea Bisericii, la o „modernizare” a ei, în sensul adoptării inevitabile de către ea a principiilor și metodelor de acțiune străine Evangheliei și Tradiției patristice. Cum ar putea să se „modernizeze” Crucea lui Hristos, Învierea cea purtătoare de viață, Dumnezeiasca Euharistie și asceza creștină, pocăința și iertarea, iubirea care „nu cade niciodată”?
Biserica lui Hristos, fidelă Domnului ei, care „nu a venit să I se slujească, ci să slujească” (Matei 20:28), trăiește ca „Biserică slujitoare”. Ea sfințește viața credincioșilor prin Sfintele ei Taine. Ea ascultă glasul celor care zic „om nu am”: victimele tragice ale războiului, ale persecuțiilor, discriminărilor, nedreptății sociale și ale exploatării. Biserica susține, liniștește, consolează, hrănește, se luptă împotriva nedreptății, salvează speranța vieții, menține deschisă poarta cerului. Ea propovăduiește cu fermitate că, din perspectivă creștină, cel care subminează pe om Îl necinstește pe Dumnezeu și că este imposibil ca cel care nu-l iubește pe om să-L iubească pe Dumnezeu.
Într-adevăr, legătura indisolubilă și unitatea dintre iubirea de Dumnezeu și iubirea „care nu caută ale sale” manifestată față de aproapele reprezintă cel mai înalt etos pe care l-a cunoscut omenirea în cursul istoriei ei. În Hristos, credinciosul a primit multe, „toate”, și oferă foarte multe, „toate pentru toți”. „Ceea ce primește”, darul harului divin, și „ceea ce oferă”, iubirea jertfelnică, sunt esența identității în Hristos și în Biserica Sa a omului înnoit. Biserica lui Hristos, pregustând desăvârșirea eshatologică a tuturor în Dumnezeiasca Euharistie și în viața iubirii și a slujirii omului și a lumii, și întruchipându-o, avansează către Împărăția lui Dumnezeu, care este arătarea deplină și revelarea desăvârșită a celor pe care le trăim în drumul nostru în Biserică și ca Biserică. „Iisus Hristos, ieri și azi şi în veci, este acelaşi” (Evrei 13:8).
Când lipsește credința în veșnicie, atunci întreaga noastră viață și activitate au stigmatul deșertăciunii. Faptul că dăm vieții noastre orice înțeles dorim nu reprezintă adevărata libertate. Nu există libertate adevărată fără Adevăr și în afara Adevărului, care pentru noi este „persoană”, cel întrupat, răstignit și înviat, care S-a înălțat la ceruri și iarăși va veni, Cuvântul lui Dumnezeu, „nădejdea noastră”. Fără această speranță dătătoare de viață, forțele creatoare ale omului se diminuează. „Omul-dumnezeu” autonom, închis în sine, nu are nici perspectivă nici viitor. +Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului
Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii: „Harul lui Dumnezeu este forța principală care transformă viața interioară a omului”
Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii s-a rugat în noaptea dintre ani cu credincioşii prezenţi în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova. Preafericirea Sa le-a transmis că ‘Harul lui Dumnezeu este forța principală care transformă viața interioară a omului’, notează site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse. Patriarhul Moscovei a rostit cuvântul său înainte de oficierea slujbei de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu pe parcursul anului ce a trecut. De asemenea, prin această ceremonie religioasă, a spus Preafericirea Sa, ‘este cerută binecuvântarea lui Dumnezeu pentru anul următor’. În omilia sa, Părintele Patriarh a insistat că e necesar să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ajutorul oferit. ‘Faptul că suntem în viață, sănătoși și ne-am adunat în biserică, mărturisesc bunătatea divină’, a spus Patriarhul Rusiei, accentuând că trebuie să mulţumim lui Dumnezeu atât pentru bucuriile, cât şi pentru încercările prin care am trecut.
La final, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse a îndemnat la rugăciune pentru a obţine binecuvântarea şi ajutorul lui Dumnezeu. ‘Trebuie să ne rugăm pentru ca Domnul, cu mila Lui, să nu uite patria noastră, pentru întărirea credinței ortodoxe, pentru ca tinerii și copiii noștri să crească în înțelepciune, iubire, curăție şi credință. Pe lângă propriile eforturi, avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu’, a subliniat Preafericirea Sa. Sursa: Basilica.ro
Patriarhul Ierusalimului: De Crăciun sărbătorim vizita paşnică şi intervenţia vindecătoare a lui Dumnezeu în viaţa oamenilor
În cuvântul pastoral adresat cu prilejul Crăciunului, Patriarhul Ierusalimului vorbeşte despre „evenimentul divin şi ceresc” al Naşterii Domnului când celebrăm „vizita paşnică a lui Dumnezeu şi intervenţia vindecătoare în viaţa oamenilor”. În momentul în care face referire la Întruparea lui Dumnezeu, Patriarhul Ierusalimului citează cuvintele Evanghelistului Ioan care spune: Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi (Ioan 1:14). „Prin întruparea şi naşterea din Fecioara Maria”, afirmă Preafericirea Sa, „Dumnezeu l-a reînnoit pe om şi l-a scos din adâncul căderii şi al stricăciunii şi l-a ridicat la înălţimea Cerului făcându-l părtaş «dumnezeieştii firi»” (2 Pt. 1:4).
De asemenea, în cuvântul său, Preafericitul Părinte Teofil prezintă martorii oculari ai „acestei taine nemaiauzite, şi anume prezenţa întrupată a lui Dumnezeu în lume”. El vorbeşte despre Fecioara Maria, cea care „a contribuit la această realitate”, Bătrânul Iosif care a însoţit-o pe Fecioara Maria de la Nazaret la Betleem, în Egipt şi înapoi în Nazaret, dar şi despre păstorii şi magii de la Răsărit. Magii din Persia, „cercetătorii tăriei cerului”, care au fost chemaţi „de departe de o stea” pentru a „vesti începutul Bisericii Neamurilor, astfel ca de la închinarea la stele să vină la adorarea Soarelui Dreptăţii”. Apoi, Preafericirea Sa evidenţiază faptul că Hristos „a luat chip de om, smerindu-Se pe Sine însuși, pentru ca în Sine să-l sfințească și să-l slăvească pe om”. El, bogat fiind, pentru voi a sărăcit, ca voi cu sărăcia Lui să vă îmbogăţiţi (2 Cor. 8:9).
De asemenea, în cuvântul pastoral, Patriarhul Ierusalimului face referire la moştenirea pe care Hristos a lăsat-o Bisericii, şi anume misiunea de a promova pacea Sa, reconcilierea, sfinţirea şi mântuirea. „Biserica din Ierusalim se roagă (…) pentru pacea întregii lumi, pentru pacea în Orientul Mijlociu și Țara Sfântă, pentru progresul, prosperitatea, binecuvântarea divină și mântuirea creştinilor”, spune Patriarhul Teofil.
Conducătorul Bisericii Ierusalimului aduce în discuţie actele de terorism şi războaiele care au loc în lume. „Biserica realizează și propovăduieşte lucrarea Lui membrilor ei, dar și tuturor acelora care, prin voința lor liberă, nu acceptă mesajul Stăpânului păcii, ci acționează în mod inuman, fără remuşcări, la fel cum s-a comportat Irod faţă de Împăratul care S-a născut şi faţă de prunci. Ei nu-și ascut plugurile pentru arat, nici secerele lor pentru a secera; dimpotrivă, își ascut săbiile pentru a se sfâşia reciproc. Ei cheltuiesc bogăția creației lui Dumnezeu pentru arme compatibile și incompatibile și războaie, sacrifică sute de mii de oameni nevinovați prin acte teroriste atroce și îndrăznesc să spună că fac acest lucru în numele Domnului”, spune Patriarhul Ierusalimului.
Însă, Biserica le vorbeşte acestora cu iubire, afirmă Preafericirea Sa. Biserica „îi învaţă pacea pe cei de aproape şi pe cei de departe. Îi sfinţeşte pe oameni, le îmblânzeşte moravurile şi rămâne o oază, un paradis și manifestarea văzută a Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Prin filantropie oferă oamenilor bunurile ei spirituale şi materiale. Tolerează persecuția; fiind denigrată, iartă și se roagă”. Sursa: Basilica
Interviu | Patriarhul Irineu al Serbiei a vorbit despre moralitate, avort şi contracepţie (VIDEO)
Într-un interviu acordat recent postului de televiziune Hram, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, a vorbit despre problemele morale cu care se confruntă societatea contemporană. Avorturile şi contracepţia au fost două dintre subiectele abordate de Preafericirea Sa care a avertizat că „sunt multe probleme în lume” pe care „numai credinţa şi Biserica le pot rezolva”.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe a Serbiei a explicat că „libertatea nu înseamnă a accepta orice rău” şi a avertizat că, din păcate, „valorile morale nu mai sunt preţuite”.
Dacă acum tinerii sunt mândrii cu păcatele lor, „nu cu mult timp în urmă frumuseţea unei fete consta în onestitatea şi castitatea ei. Din păcate acestea nu mai sunt valori astăzi. Aceasta este problema timpurilor noastre”, a atras atenţia Patriarhul Irineu.
În ceea ce priveşte problema avorturilor, Preafericirea Sa a semnalat că părinţii „în loc să fie purtători de copii, să fie fericiţi că prin ei vine o viaţă nouă în lume, ei fac ceea ce animalele nu fac” şi a evidenţiat că „în lumea animalelor nu există avorturi”.
Patriarhul Serbiei a atras atenţia asupra faptului că „mulţi oameni au renunţat la a mai avea copii din comoditate personală”.
Totodată, Conducătorul Bisericii Serbiei a subliniat faptul că a aduce pe lume un copil este o „mare onoare” pentru femeie. „Un bărbat poate construi tot felul de maşinării însă nu poate da naştere vieţii”, a afirmat Preafericirea Sa.
Referitor la contracepţie şi la încurajarea tinerilor în acest sens, Patriarhul Irineu a spus că era de neînchipuit acum câteva decade. „Copiii ar trebui învăţaţi să îşi protejeze onoarea, castitatea, virginitatea şi să aducă în căsătorie puritatea sufletului şi a trupului lor”, a subliniat Părintele Patriarh Irineu. Sursa: Basilica
Patriarhul Antiohiei, în mesajul de Crăciun: Astăzi suntem chemați să căutăm prezența pruncului Iisus în mijlocul nostru şi în inimile noastre
În cuvântul pastoral adresat cu prilejul Crăciunului, Patriarhul Antiohiei face referire la necesitatea vieţii duhovniceşti şi a conştientizării prezenţei Fiului lui Dumnezeu în inima şi viaţa noastră. „Suntem chemați să-L căutăm în mijlocul nefericirii noastre, a dificultăților și a momentelor noastre de tristețe și bucurie. Suntem chemați să simțim prezența Lui în momentele de sărbătoare, precum și în momente de suferință pe tot parcursul vieții noastre”, îndeamnă Preafericirea Sa. În cuvântul pastoral, Preafericirea Sa abordează problema conflictelor militare din Orientul Mijlociu şi evidenţiază necesitatea şi importanţa păcii în regiune. „Este timpul ca războaiele să înceteze în țara în care s-a născut Hristos și din care s-au răspândit mai apoi în toată lumea religiile cerești” atenţionează Patriarhul Ioan al Ierusalimului.
Mesajul de Crăciun al Patriarhului Antiohiei – Traducere de Pr. Gheorghe Costea, preotul comunităţii ortodoxe române din Siria:
Prin harul lui Dumnezeu, Preafericitul Părinte Patriarh Ioan
Patriarhul Antiohiei și al întregului Orient
Către toți frații mei, păstorii Bisericii Ortodoxe Antiohiene și către toți fii duhovnicești, credincioșii Bisericii Antiohiei.
„Pe cel după chip și după asemănare văzându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei fără schimbare …” (Stihiră la Litia din cadrul slujbei Vecerniei Mari la Praznicul Nașterii Domnului)
În această imagine remarcabilă, Sfântul Ioan Damaschin, fiul Bisericii noastre antiohiene, a rezumat evenimentul nașterii glorioase și simbolismului ei. Când Dumnezeu, Creatorul tuturor, a văzut că primul Adam s-a separat de Dumnezeu din cauza neascultării și că a pierdut frumusețile paradisului și harul Său, El a trimis pe Fiul Său Unul-Născut către fiecare persoană umană, care a fost creată după chipul și asemănarea Sa, pentru a readuce firea umană la frumusețea sa originală.
Domnul a pătruns cerurile și cerurile cerului, de dragul mântuirii omului. El a pătruns în timp și a intrat în timpul nostru creat și l-a binecuvântat. El continuă să pătrundă și să ajungă la inimile și mințile oamenilor, cu multă grijă, pace și ușurință. Domnul a venit la noi și a găsit căldură într-o peșteră și a fost născut într-o iesle, pentru ca El să ne poată spune că tăcerea Lui este mai puternică decât orice cuvânt uman. Căci El continuă, chiar și în timpul nostru prezent, să pătrundă în adâncul sufletelor noastre și să insufle lumina Lui în ele.
Astăzi suntem chemați să căutăm prezența pruncului Iisus în mijlocul nostru: în inimile noastre și în fiecare parte a vieții noastre. Suntem chemați să-L căutăm în mijlocul nefericirii noastre, al dificultăților și al momentelor noastre de tristețe și bucurie. Suntem chemați să simțim prezența Lui în momentele de sărbătoare, precum și în momente de suferință pe tot parcursul vieții noastre.
Astăzi medităm și batem la ușa lui Hristos; ne închinăm lui Dumnezeu și spunem: Dă-ne, Doamne, lumina păcii tale. Înalță inimile noastre și adu pacea pe pământ. Căci din lumina Ta Hristoase și prin lumina ce o reverși asupra noastră noi creștinii antiohieni primim puterea. Prin Evanghelia Ta pe care ai sădit-o în inimile noastre, putem sta fermi în pământul nostru și în casele noastre. Din statornicia strămoșilor noștri care s-au încrezut în Hristos și au fost botezați în numele Lui, ne-am făurit scutul credinței noastre, și având Crucea Ta la baza credinței noastre, am rămas locuitori ai Orientului. Avem încredere deplină, că Tu cel care ai înlăturat piatra de la intrarea în mormânt, vei înlătura și greutățile grele din inimile noastre. În lumina Ta vom vedea lumina. Și cu puterea Ta, în ciuda tuturor împrejurărilor, vom rămâne, păstori și oi, ca o inimă și o minte, care poartă greutatea unii altora, astfel încât Evanghelia Ta se va împlini. Și ne deschidem brațele să primim în inimile noastre pe toți frații noștri indiferent de credința lor sau de statutul social spre a aduce liniștea și pacea pentru națiunile noastre și pentru fiecare persoană umană ce trăiește aici.
Este timpul ca întunericul să se depărteze din Orient și ca poporul de aici să trăiască în pace pe pământul în care s-a născut. Este timpul ca războaiele să înceteze în țara în care s-a născut Hristos și din care s-au răspândit mai apoi în toată lumea religiile cerești. Mesajul Orientului nostru este cel al libertății, al păcii și al inimilor deschise întregii lumi. Ne rugăm ca lumina peșterii să dea jos întunericul războaielor și să insufle în mintea tuturor oamenilor că regiunea noastră nu este o piață deschisă pentru a vinde arme și că destinul poporului nostru nu trebuie să se încheie tragic pe pământurile noastre.
Ne rugăm acum pentru pacea din Siria, pentru stabilitatea Libanului, pentru siguranța Palestinei și pentru bunăstarea Irakului sângerând; ne rugăm pentru fiecare loc și pentru toate popoarele. Ne rugăm pentru Ierusalim și pentru relicvele și instituțiile sale sfinte, astfel încât Ierusalimul să poată continua să fie orașul rugăciunilor. Ne rugăm pentru pacea întregii lumi; cerem Domnului nostru să încununeze Anul Nou cu bunătatea și binecuvântările Sale. Noi pomenim în rugăciunile noastre pe toți cei care sunt captivi și în special pe cei doi ierarhi: Mitropolitul Pavel Yazigi și Arhiepiscopul Ioan Ibrahim. Ne rugăm pentru cei ce sunt refugiați, pentru cei fără adăpost și pentru cei care sunt plecați să muncească în alte țări. În ajunul Nașterii, ne rugăm și pentru strămoșii noștri ce au adormit întru Domnul cu nădejdea în Învierea lui Hristos și a vieții veșnice.
Ne rugăm ca Pruncul Iisus să ocrotească pe toată lumea și mai ales să verse mila sa peste toți fiii duvohnicești ai Bisericii Antiohiei, atât din Orientul Mijlociu cât și cei din întreaga lume.
Din inima Bisericii Antiohiei vă oferim cele mai călduroase felicitări în numele lui Hristos, care s-a născut în Betleem. Putem într-adevăr să ne amintim că, creștinismul s-a născut în Orient, și a trăit în frățietate cu toți locuitorii Orientului; și că Biserica creștină din Antiohia își întinde mâinile sale și îmbrățișează pe toți copiii ei și este mândră de ei oriunde s-ar afla. Prin prezența lor activă, Biserica Antiohiană poartă Evanghelia lui Hristos și mesajul său de veste bună către întreaga lume. Damasc, Siria. 20 decembrie 2017, Sursa: Basilica
Episcopii ortodocși din Germania adresează tinerilor o scrisoare despre iubire, sexualitate și căsătorie
În timpul sesiunii de toamnă care a avut loc luna aceasta în Frankfurt am Main, Adunarea Episcopilor Ortodocși Canonici din Germania (OBKD) a adoptat o „Scrisoare către tineri despre iubire, sexualitate și căsătorie”.
Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Adunării Episcopale, pe agenda de lucru s-a aflat un document alcătuit în ultimii trei ani de Comisia Teologică a OBKD, condusă de Episcopul Vasilios de Aristis din partea Mitropoliei Ortodoxe Grecești din Germania. În scrisoarea despre „iubire, sexualitate și căsătorie” adresată tinerilor, sunt abordate „problemele apăsătoare ale vremii”, privind „existența umană”, deoarece „împotriva fondului de extremism religios, care amenință cu intensificarea în multe locuri, suntem chemați în calitate de creștini să facem tot ce ne stă în putere să apărăm aceste valori”: pacea, libertatea, democrația și drepturile omului.
Textul de cinci pagini se referă la iubire și sexualitate, căsătoriile între persoane de confesiuni și religii diferite, precum și la parteneriatele între persoanele de același gen. Documentul subliniază necesitatea unei acțiuni responsabile a persoanei: „Rolul Bisericii noastre este să-l asiste pe credincios cu sfaturi duhovnicești și nu acela de a formula reguli într-o modalitate mecanică”.
Episcopii ortodocși îi atenționează pe tineri că „este foarte important să ne comportăm responsabil: responsabilitate față de propria sexualitate, sexualitatea partenerului, consecințele vieții sexuale; responsabilitate față de sine, față de societate și față de Dumnezeu”.
În scrisoare se menționează că „o persoană care crede în Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, căsătoria este mai mult decât un aspect lumesc și, în mod evident, mai mult decât festivitățile legate de nuntă. Căsătoria necesită promisiunea unei fidelități pentru toată viața și că relația dintre cei căsătoriți va fi adusă în unire cu Hristos. Soții sunt chemați să-și accepte relația ca un dar de la Dumnezeu și să o accepte ca o formă de exprimare a iubirii reciproce, care trebuie trăită în Biserica lui Hristos”.
O temă actuală la care au făcut referire reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Germania este avortul, pe care îl numesc „uciderea organismului viu” și despre care spun că „nu poate fi luat în considerare” de creștinii ortodocși.
Episcopii spun că în societățile pluraliste din lume, printre care se numără și Germania, „căsătoriile dintre ortodocși și alți creștini nu sunt neobișnuite”. Deși sunt destul de răspândite, căsătoriile interconfesionale „au provocările lor”, iar cea mai mare dintre acestea privește „primirea Sfintei Euharistii”, care poate fi realizată doar „în deplină unitate de credință”.
„Ca orice înclinație trupească, și aceasta trebuie biruită prin exercițiul înfrânării, prin îngrădirea patimilor neînfrânate, prin ascetismul curăției, așa cum învățăm prin postire”, recomandă ierarhii ortodocși din Germania celor care se luptă cu atracția față de persoanele de același gen.
Episcopii afirmă că „potrivit cugetării ortodoxe, Taina Căsătoriei presupune o unire între un bărbat și o femeie și depășește perspectiva exclusiv socială”. De aceea, „încheierea de căsătorii a cuplurilor homosexuale nu este posibilă în Biserica noastră”. Întrebările deschise cu privire la persoanele homosexuale aparțin „domeniului pastoral și povățuirii cu tact de către Biserică”.
Scrisoarea adresată tinerilor se încheie prin îndemnul de a ne raporta la familie ca la o „mică Biserică”, celula de bază a Bisericii.
Sursa: Basilica; Foto credit: Sandu Floarea/Facebook
Citeste si: | |