Interviu de excepție acordat Televiziunii Române de Preafericitul Părinte Daniel

 

În preajma Sărbătorii Nașterii Domnului din anul 2017, Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat Televiziunii Române (TVR), primul interviu din ultimii zece ani. Interviul a avut loc în emisiunea „Universul credinţei“, realizată de jurnalistul Andrei Victor Dochia. Opiniile Întâistătătorului BOR au fost așteptate și primite cu mult interes de credincioșii din toată țara, interviul constituind o radiografie a mandatului Prea Fericirii sale de la întronizarea ca patriarh, cuprinzând răspunsuri la multe întrebări delicate din viața contemporană a Bisericii. Între subiectele abordate menționăm Catedrala Mântuirii Neamului, activitatea social-filantropică a Bisericii, influența sondajelor de opinie asupra Bisericii, scandalurile care au afectat imaginea Bisericii, tragedia din Clubul Colectiv etc. Cititorii care urmăresc constant activitatea și luările de poziție ale Patriarhiei Române vor constata că interviul confirmă poziția cunoscută, acum reiterată a Bisericii, fără a  aduce elemente surprinzătoare, cu atât mai puțin dintre cele de tip senzațional. Interviul este unul istoric prin raritatea aparițiilor publice ale PF Patriarh Daniel la alte posturi media decât cel care aparține patriarhiei Române.

 „Am acceptat acest interviu pentru că s-au împlinit  zece ani şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, după zece ani putem să continuăm“, a spus patriarhul zâmbind la începutul interviului.

Puteți urmări în continuare interviul complet, iar mai jos, fragmente transcrise din acesta, pe principalele teme de interes.

BOR în 2007 – trei mari priorități: Noi lăcașuri de cult; Educația tinerilor; Pastorația în diaspora

Patriarhul a subliniat că, în acele vremuri, poporul român, care încă se dezmorţea după cei 45 de ani sub un regim opresiv, „voia să-şi manifeste în continuare credinţa sa în libertate“ şi astfel şi-a descoperit dimensiunea pastorală. Priorităţile sale de atunci, ca Patriarh, au fost „construirea de biserici şi zidirea duhovnicească a sufletului“. „În primul rând a fost nevoie de noi lăcaşuri de cult. În al doilea rând, de educaţia tineretului, care dorea să aibă mai multă cunoaştere în privinţa credinţei. Ne-am impresionat cu toţii că, în timpul Revoluţiei din 1989, au fost o mulţime de tineri care s-au rugat şi şi-au arătat credinţa moştenită de la familie. A treia prioritate era o organizare pastorală mai eficientă şi o grijă sporită pentru românii din diaspora“, a spus Patriarhul despre planurile sale de început. Totodată, Patriarhul Daniel a vorbit şi despre proiectele menţionate de la bun început în cuvântul său de la întronizare, şi anume înfiinţarea unui cotidian, a unui post de televiziune şi al unui radio, necesare „pentru a răspândi credinţa“.

Preafericitul Părinte Daniel -  „A fost nevoie de noi lăcașuri de cult, mai ales în cartierele noi. În al doilea rând, a fost educația tineretului, pentru că tineretul dorea să aibă o mai multă cunoaștere în privința credinței și ne-am impresionat cu toții că în timpul Revoluției din 1989 o mulțime de tineri care nu făcut ore de religie în școală s-au rugat, au rostit rugăciunea «Tatăl Nostru», au arătat credința moștenită din familie și prin lucrarea discretă, dar eficientă a multor preoți din parohie. Construirea de biserici, dar și zidirea duhovnicească, edificarea spirituală a sufletului, aceasta pot fi numite Biserica din exterior și Biserica din sufletul omului. Acestea erau priorități.” O altă prioritate era legată de diaspora română, dar și de o organizare pastorală mai eficientă. Patriarhul Daniel și-a stabilit „o grijă sporită pentru românii din diaspora, pentru că acest fenomen al migrației sau emigrației a devenit un fenomen nou necunoscut de Biserica noastră într-o proporție atât de mare, mai ales după anul 2000. Pe de o parte, aveam nevoi urgente, de rezolvat în țară. Pe de altă parte, conducătorul Bisericii Ortodoxe Române avea și o grijă sporită față de românii din jurul granițelor țării și din diaspora occidentală.”

Anticipând potențialul media ca difuzor al credinței la o scară mai largă, Patriarhul a anunțat încă de la întronizare înființarea Centrului de Presă Basilica: „În cuvântul de la întronizare am fixat prioritățile și am arătat nevoia de a avea un post de radio, un post de televiziune și un cotidian pentru a răspândi credința și pentru trece dincolo de zidurile bisericii și anume, a transmite liturghia mai ales pentru familiile vârstnice, pentru oameni în vârstă, pentru oameni bolnavi. De aceea, se constată și astăzi că cea mai iubită emisiune este Sfânta Liturghie. Aceasta este urmată de Vecernia transmisă seara de la Catedrala Patriarhală”, a subliniat Patriarhul României.

Despre Catedrala Mânturii Neamului   - „Un mandat primit de la înaintași“

Conducătorul BOR a amintit că, tot atunci, şi-a propus să continue efortul pentru a începe construirea Catedralei Mântuirii Neamului. „Acesta e un mandat primit de la înaintaşi“, spune Patriarhul în interviul pentru TVR, plan pe care-l consideră „o necesitate practică care are valoarea de simbol“. „Am dorit să construim deodată cu biserica nouă, Catedrala Mântuirii Neamului, și o biserică mai intensă în sufletele oamenilor. Posturile de Radio și Televiziune Trinitas, precum și Ziarul Lumina, au fost anunțate în 30 septembrie și la hramul Catedralei Patriarhale, în 27 octombrie, erau funcționale. Ne-a ajutat Dumnezeu ca în trei săptămâni și puțin să realizăm aceste rețele mediatice de comunicare”, a precizat Patriarhul Daniel, care a vorbit și despre proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, unul dintre cele mai reprezentative pentru România ultimilor 10 ani.

Preafericitul Părinte Daniel - „O altă lucrare mare a fost anunțul că vom continua eforturile pentru a începe construirea Catedralei Mântuirii Neamului sau a eliberării poporului român de stăpâniri străine. Aceasta înseamnă mântuirea neamului, nu înseamnă mântuirea în sens teologic, ci într-un sens patriotic... Acesta este un mandat primit de la înaintași. Nu a fost ideea noastră. Noi ne-am asumat împreună cu Sfântul Sinod, clerul și credincioșii această sarcină, întrucât Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională cum o numim acum mai pe scurt, este o necesitate practică și deodată are și o valoare de simbol, adică un simbol al unei biserici dedicate comemorării eroilor neamului poporului român din toate timpurile”, a subliniat Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Daniel despre Colectiv

De asemenea, un subiect al discuţiei între jurnalistul TVR şi Patriarhul Daniel a fost tragedia din clubul Colectiv, din 2015, când acesta şi-a cerut scuze în faţa tinerilor din România pentru atitudinea Bisericii la momentul respectiv:

Preafericitul Părinte Daniel -  „Noi trebuie să mărturisim adevărul, pe care uneori presa l-a ascuns. Prima instituţie care a facut apel la rugăciune după incendiul de la Colectiv şi care, apoi,  îndemnat la donare de sânge a fost Patriarhia Română. Preoţii noştri din spitale erau lângă răniţii din spitale şi făceau rugăciuni. Ei au stat alături de sicriile şi de familiile celor decedaţi. Noi suntem obişnuiţi ca, atunci când moare cineva, să stăm lângă sicriul lui, nu la locul de pelerinaj al accidentului unde a murit. Am observat atunci că e mai important locul de pelerinaj al accidentului (...) Dacă asta s-a dorit, preoţii noştri au mers şi acolo. E semnificativ faptul că, la două săptămâni după incendiul de la Colectiv, la Paris, în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, a avut loc un incendiu la clubul Bataclan (n.r. – atac terorist), unde au murit 100 de persoane. La scurt timp, Arhiepiscopul Parisului, cardinalul André Vingt-Trois, a făcut apel la rugăciune la catedrala Notre Dame, nu la Bataclan. Ceea ce confirmă că atitutinea noastră a fost corectă. (...)

Scandalurile care au zguduit BOR - „Într-o societate secularizată, Biserica nu poate să fie lipsită de ispite“

Acesta a fost un alt moment în care Patriarhul şi-a cerut scuze în fața enoriaşilor, pentru verigile slabe din BOR. În emisiunea „Universul credinţei“, Pariarhul a declarat că trebuie „să promovăm o discipliină a clerului şi să  încercăm să recuperăm pe cei care au căzut“.

Preafericitul Părinte Daniel - „Se cunoaşte că atunci când credincioşii sunt tulburaţi, trebuie să facem acte de pocăinţă, de îndreptare şi, în acelaşi timp, să promovăm o disciplină a clerului. Dar, ca şi orice altă comunitate, avem în biserica noastră şi nevoie de o întărire a vieţii duhovniceşti. Într-o societate secularizată, Biserica nu poate să fie lipsită de ispite.[...] În înţelesul că se construieşte viaţa particulară sau socială fără referire la valorile religioase şi, din acest punct de vedere, noi trebuie să păstrăm fidelitatea şi să încercăm să recuperăm pe cei care au căzut“, a mai spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe.  

Biserica în sondaje

Biserica nu trebuie să se descurajeze, indiferent de sondaje. Dumnezeu nu judecă după cifre. El nu judecă după câte am realizat, ci după cât de fideli am fost credinţei. Noi constatăm că, în general, oamenii umplu bisericile şi acest lucru arată fidelitate.

Întrebarea jurnalistului Andrei Victor Dochia a vizat încrederea populaţiei în Biserică pe baza ultimelor sondaje de opinie efectuate care indică o scădere accentuată. Potrivit Preafericirii Sale, sondajele ‘nu sunt determinante şi nici normative’ şi aceasta ‘se explică prin responsabilitatea pe care o are Biserica în societate’. Argumentul adus este afirmaţia Mântuitorului Iisus Hristos: «În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea» (Ioan 16:33). ‘Mântuitorul Iisus Hristos’, a continuat Patriarhul, ‘nu a spus că totul este succes, totul este din treaptă în treaptă. Aceasta s-a dovedit în timp de persecuţie, în timp de suferinţe de tot felul. Ceea ce este important este continuitatea misiunii Bisericii, fiindcă Dumnezeu nu judecă întotdeauna după cifre, cât de multe am realizat, ci cât de fideli am fost’.

În interviul acordat, Părintele Patriarh Daniel a apreciat că menţinerea credinţei este un criteriu la care Biserica se raportează.

Preafericitul Părinte Daniel - ‘Uneori construim multe biserici, alteori nu s-au putut construi decât foarte puţine, deloc sau chiar s-au dărmat. Important a fost faptul că s-a menţinut credinţa. Faptul că populaţia a fost credincioasă într-un număr mai mare sau mai mic nu a depins totdeauna de Biserică, ci şi de factori externi pe care nu i-a provocat ea’, a spus Preafericirea Sa. ‘Importantă este fidelitatea’, a explicat Patriarhul care a detaliat: ‘În timp de laudă, critică, prigoană sau libertate trebuie să rămânem statornici în credinţă. Fidelitatea aceasta este necesară şi în familie şi în mănăstire. Dincolo de greutăţi, de ispite, important este să rămânem fideli jurământului sau idealului pe care ni l-am fixat. Noi constatăm că în general oamenii care vin la biserică şi umplu bisericile arată fidelitate... Sondajele sunt pe de o parte un criteriu, nu suntem indiferenţi, dar nici nu ne descurajăm. Pe de altă parte, avem bisericile pline de credincioşi. Când şi bisericile ar fi goale de credincioşi atunci sondajele se pot confirma mai mult. Atâta vreme cât bisericile sunt pline de credincioşi arată că încă mai avem nevoie de biserici la nivelul populaţiei noastre. În Bucureşti sunt puţine biserici în raport cu numărul credincioşilor... ‘Biserica este corabia mântuirii’, omul se întâlneşte aici cu Dumnezeu atât în timp senin, cât şi în timp de furtună. ‘Cartea «Constituţiile Apostolice» scrisă la sfârşitul secolul al III-lea şi începutul secolului al IV-lea spune aşa: Biserica trebuie să fie mare şi să aibă formă de corabie, iar turla mare ce are cruce pe ea reprezintă un catarg al corabiei. Această corabie a mântuirii care ne aduce aminte de faptul că Mântuitorul Însuşi predica şi a făcut minuni adesea din corabie pe Marea Galileii ne arată că Biserica trebuie să fie o corabie a mântuirii, spaţiu în care omul se întâlneşte cu Dumnezeu în modul cel mai apropiat, în timp senin şi în timp de furtună.’

În finalul răspunsului oferit, a fost adus în atenţie cazul Albaniei în care religia a fost interzisă în trecut mai bine de un sfert de secol. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă a Albaniei a renăscut sub conducerea PF Anastasios, semn că ‘importantă este fidelitatea’, potrivit Patriarhului Daniel. ‘Noi nu considerăm că trebuie să ne înfricoşăm atât de mult încât să abandonăm misiunea noastră. Au fost vremuri foarte grele uneori când Biserica a fost interzisă cum a fost de pildă timp de 25 ani în Albania. Primul stat ateu din lume. Totuşi, oamenii se rugau pe ascuns şi, aşa cum mărturisea Arhiepiscopul Anastasios, acum a reînflorit credinţa. Sunt încercări în istorie de creştere a numărului credincioşilor, de diminuare, dar importantă este fidelitatea’, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Activitatea filantropică și socială a Bisericii

În condițiile în care în ultimii cinci ani Biserica Ortodoxă Română a cheltuit 100 milioane de euro pentru ajutorarea aproapelui, acesta a explicat că „este foarte multă nevoie de afirmare a credinței prin fapte”. Biserica Ortodoxă Română continuă eforturile ei concrete de diminuare a sărăciei și de ajutorare a persoanelor defavorizate din societatea românească, desfășurând în acest sens proiecte și activități cu caracter social și filantropic. În tot cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române se desfășoară activități social-filantropice și medicale în 718 instituții și servicii sociale. În prezent se află în derulare 617 proiecte și programe sociale.

Răspunzând întrebării moderatorului Andrei Victor Dochia privind activitatea socială, Patriarhul României a explicat că Biserica a devenit primul filantrop al țării „nu pentru că și-a propus, ci pentru că a simțit responsabilitatea de a uni Liturghia cu filantropia”.

Preafericitul Părinte Daniel- „În vremea noastră, dacă o predică frumoasă nu este însoțită și de o acțiune filantropică, culturală sau de ordin bisericesc nu este credibilă sau completă. Această corelare între spiritualitate și acțiune, între Liturghie și filantropie este o dominantă în toată tradiția Bisericii noastre... Biserica a fost redusă adesea la o instituție pur liturgică, fără impact social filantropic”, dar după schimbările din 1989 s-a revenit la „tradiția noastră veche, și anume a prezenței preoților de caritate în unități militare, spitale, penitenciare și alte unități ale statului pentru că este nevoie de o întărire a sufletului și de o conștientizare a relației dintre libertate și responsabilitate... Această dezvoltare social filantropică a devenit oarecum o întregire a Sfintei Liturghii din Biserică”, a subliniat acesta. El a oferit ca exemplu faptul că pe lângă multe parohii s-au dezvoltat cabinete medicale, stomatologice, cabinete de consultață și, în ultimii ani, unități de after school „pentru copiii care sunt buni la învățătură, dar nu au acasă suficiente condiții pentru a studia”.

Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în rândul păstoriților ei a vizat dintotdeauna atât partea trupească cât și cea sufletească. Astfel că, în cadrul Bisericii funcționează 45 instituții de tip medical și farmaceutic care oferă servicii gratuite sau compensate, în funcție de caz. „În concluzie, am putea spune că am redescoperit tradiția veche a Sfinților Părinți în care, în timp de libertate, credința s-a manifestat și prin fapte ale iubirii milostive. Mai întâi celebrăm iubirea milostivă în Liturghie, așa cum a fost ea arătată în Iisus Hristos, și apoi în filantropie”, a spus Patriarhul Daniel.

De asemenea, acesta a făcut referire la faptul că „foarte adesea, Mântuitorul Iisus Hristos după ce a predicat Evanghelia Împărăției Cerurilor a vindecat pe cei bolnavi și, uneori, a înmulțit peștii și pâinile pentru a da puțină hrană celor care toată ziua și-au hrănit sufletul duhovnicește”. În acest context, el a precizat că „noi mergem după exemplul sau pilda Mântuitorului Iisus Hristos: predicăm Evanghelia, ne rugăm, dar în același timp ajutăm cât este posibil comunitatea ca să se întărească mai ales acolo unde sunt bătrâni, bolnavi, oameni singuri”.

În ceea ce privește cooperarea cu autoritățile statului în plan filantropic, Patriarhul a evidențiat că este „necesară” și „firească”, deoarece „cetățenii statului sunt în mare majoritate credincioșii Bisericii”.

Preafericitul Părinte Daniel - „Noi lucrăm pentru binele comun, adică lucrăm cu responsabilități diferite, de pe poziții diferite, dar cu un scop comun. Aceasta se vede nu numai la nivelul relației dintre Patriarhie și diferite Ministere, ci și la nivel judeațean sau local. Consilii locale, consilii județene sprijină activitățile Bisericii pentru că sprijină, de fapt, o lucrare în favorarea cetățenilor. Este o tradiție la noi de a coopera cu Statul pentru că avem o coresponsabilitate în ceea ce privește viața cetățenilor, a credincioșilor noștri.”  

În cadrul dialogului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a adus în discuție legea cultelor nr. 489/2006 în care se menționează că „Statul sprijină cultele pentru că recunoaște rolul lor în societate: educațional, spiritual și social în general”. El a evidențiat că această lege prezintă „cultele oficial recunoscute ca parteneri ai Statului în activitățile sociale și factori ai păcii sociale”. „Cu alte cuvinte, ajutorul pe care noi îl primim de la stat nu este un simplu gest de bunăvoință, ci de a recunoașterea contribuției cultelor la viața societății. (…) Este vorba de o coresponsabilitate fără însă a ne depăși competențele sau atribuțiile. Noi rămânem oamenii Bisericii chiar și atunci când cooperăm cu Statul care are autonomia lui, este neutru din punct de vedere religios, dar nu este indiferent”, a spus Patriarhul României.

Regele Mihai, un simbol al suferinței și al speranței

Preafericitul Părinte Daniel - "Trebuie să recunoaștem faptul că Regele a iubit poporul român și a spus că a așteptat cu răbdare 45 de ani până când a căzut comunismul și a revenit în țară. A fost răbdător și răbdarea aceasta a avut o  mare doză de speranță în ea. Noi considerăm că a fost un gest de omagiu, de omagiere a unui om care a suferit mult și care, în același timp, a avut credință puternică și a avut speranță puternică, de aceea am intitulat Cuvântul nostru de la înmormântare - 'Regele Mihai I al României, un simbol al suferinței și speranței'.

Patriarhul Daniel: Biserica nu poate să fie lipsită de ispite

Scandalurile care au zguduit Biserica Ortodoxă Română au lăsat urme şi au provocat decizii fără precedent din partea liderilor Bisericii. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române vorbeşte în premieră despre aceste lucruri într-un interviu acordat în exclusivitatea Televiziunii Române, primul interviu al Patriarhului din ultimii zece ani.

Preafericitul Părinte Daniel - "Se cunoaște că atunci când credincioșii sunt tulburați, trebuie să facem acte de pocăință, de îndreptare și, în același timp, să promovăm o disciplină a clerului. Dar, ca și orice altă comunitate, avem în biserica noastră și nevoie de o întărire a vieții duhovnicești. Într-o societate secularizată, Biserica nu poate să fie lipsită de ispite.[...] În înțelesul că se construiește viața particulară sau socială fără referire la valorile religioase și, din acest punct de vedere, noi trebuie să păstrăm fidelitatea și să încercăm să recuperăm pe cei care au căzut".

Întâlnirile cu Patriarhul Kirill - Preafericitul Daniel vorbește în premieră la TVR despre vizita în Rusia

Preafericitul Părinte Daniel - "Prezența a fost o necesitate, deoarece anul 2017 este dedicat memoriei Patriarhului Iustinian și mărturisitorilor sau apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Era foarte greu de a săvârși o comemorare fără o prezență a Bisericii Ortodoxe Ruse, care a suferit cel mai mult. Acolo a fost prigoana cea mai grea. Au fost zeci de mii de oameni care au fost uciși. După aceea am mers și noi la Moscova și am rămas impresionați de faptul că unele din momentele de la Moscova au fost aproape similare cu cele de la București."

 

 

A consemnat Cristina Roman. Surse web: Basilica; TVR; Activenews; Adevărul