...Dacă până în prezent avortul voluntar era un act consimţit între pacientă şi medicul ginecolog, deputaţii PDL Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, iniţiatorii proiectului, doresc ca în viitor femeile să apeleze şi la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Acesta ar trebui să le consilieze în privinţa riscurilor medicale şi psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort, mai arată propunerea de act normativ, susţinută de 51 de deputaţi şi senatori.
Dacă această lege, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, va fi adoptată, întreruperea de sarcină nu se va mai putea face doar în urma unei programări la medicul ginecolog, indiferent dacă acesta lucrează în sistemul de stat sau la privat.
Concret, înainte de a face un avort, româncele vor trebui să obţină un certificat de la un psiholog, după ce au făcut cel puţin o şedinţă de consiliere. În cadrul acesteia, femeii i se vor prezenta şi fotografii sau filme despre ceea ce presupune întreruperea de sarcină şi se va uita la ecografia embrionului pe care îl poartă în pântece. După respectiva şedinţă, femeia va trebui să aştepte 5 zile, timp în care iniţiatorii legii susţin că ea va reflecta la lucrurile discutate în timpul şedinţei de consiliere. Abia după aceea va putea să facă întreruperea de sarcină, dacă încă îşi doreşte acest lucru. Potrivit proiectului de lege, decizia de a face sau nu avort va aparţine exclusiv femeii.
Peste 22 de milioane de avorturi, făcute între 1958 şi 2008
Parlamentarii au motivat propunerea unei astfel de legi din cauza numărului mare de avorturi înregistrate la noi în ţară, în special în rândul femeilor tinere şi care se află la prima sarcină. Datele statistice arată că pe teritoriul României din 1958 şi 2008 s-au înregistrat 22.178.906 de întreruperi de sarcină, potrivit datelor furnizate de Asociaţia ProVita, care citează Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Statisticile privind avortul la noi în ţară mai arată că, după 1990, rata întreruperilor de sarcină este în scădere. În această perioadă s-au efectuat în jur de 7 milioane de întreruperi de sarcină. Cu toate acestea, România ocupă un loc fruntaş la acest capitol, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini.
Actuala lege a avortului prevede ca întreruperea de sarcină la cerere să se facă cel târziu în cea de-a 12 săptămână de sarcină, mai exact până la sfârşitul primului trimestru. În cazul în care gravida este minoră, pacienta va avea nevoie şi de consimţământul părintelui sau al tutorelui pentru a face recurge la acest act medical.
Mai există cazuri când se pot face întreruperi de sarcină şi atunci când sarcina este înaintată, în cazul avortului terapeutic. În astfel de situaţii medicul decide să apeleze la această metodă pentru că sarcina pune în pericol sănătatea viitoarei mame.
Ce presupune consilierea "în criza de sarcină"
Consilierea "în criza de sarcină" va fi făcută de un psiholog sau de un cadru medical. Acest tip de consiliere presupune cel puţin o şedinţă, în funcţie de dorinţa gravidei, dată de la care începe să curgă perioada de gândire.
În cadrul întâlnirilor cu psihologul, femeia va fi informată despre impactul emoţional pe care întreruperea de sarcină îl are asupra psihicului, dar şi despre riscurile medicale pe care avortul le presupune, pe termen scurt şi lung, printre care se numără leziuni ale colului uterin, perforarea uterului, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale, infecţii, hemoragii, risc crescut de viitoare sarcini extrauterine şi chiar infertilitate.
Un alt punct al şedinţei de consiliere mai presupune ca pacientelor să li se explice cu ajutorul unor fotografii sau imagini video procedura medicală de avort. Ele vor primi informaţii despre dezvoltarea embrionului din momentul conceperii copilului şi până la naştere, cu ajutorul unui scurt material video şi "li se va sublinia faptul că încă din momentul conceperii embrionul este o fiinţă umană în sensul deplin al cuvântului, a cărei viaţă va înceta în urma procedurii medicale", mai arată actul normativ.
De asemenea, femeia va mai primi rezultatele ecografiei sub formă de fotografie sau imagini video, iar consilierii vor cerceta care sunt cauzele care au determinat-o pe aceasta să apeleze la un avort.
Înainte de a lua decizia de a întrerupe sarcina, psihologii îi vor mai oferi femeii şi alternative la avort, precum posibilitatea de încredinţare a copilului spre adopţie, darea micuţului în asistenţă maternală sau în plasament, creşe cu program săptămânal.
Cum arată certificatul de consiliere
Potrivit actului normativ, certificatul de consiliere pentru criza de sarcină trebuie să conţină în mod obligatoriu numele şi prenumele pacientei, vârsta şi adresa acesteia, vârsta sarcinii, perioada de consiliere urmată - respectiv data primei şedinţe de consiliere, câte naşteri a mai avut în trecut, la a câta întrerupere de sarcină este, dar şi dacă a avut sau nu pierderi de sarcină în trecut.
La final, acest certificat trebuie să fie semnat atât de pacientă, cât şi de consilier, dar va trebui să conţină şi ştampila cabinetului de consiliere.
Cabinetele de consiliere vor trebui acreditate de Ministerul Sănătăţii
Legea aflată pe site-ul Camerei Deputaţilor prevede şi înfiinţarea unor cabinete de consiliere pentru criza de sarcină, care se vor înfiinţa şi vor funcţiona în cadrul fiecărei secţii de ginecologie a unităţilor spitaliceşti de stat şi privat.
În cazul în care clinicile de obstetrică-ginecologie de stat nu dispun de consilieri pentru criza de sarcină, aflându-se în imposibilitatea de a înfiinţa cabinete sau centre de consiliere în cadrul propriilor secţii de ginecologie, acestea sunt obligate să încheie contracte privind furnizarea unor astfel de servicii cu cabinete în regim privat.
Aceste centre se vor acredita după o procedură care va fi stabilită de Ministerul Sănătăţii, prin norme metodologice emise pentru aplicarea legii. În plus, în cadrul MS se va înfiinţa registrul cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care va ţine evidenţa centrelor acreditate.
Țările unde se aplică o astfel de lege
Potrugalia, Germania, Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg şi Slovacia sunt ţări din Uniunea Europeană unde o astfel de lege există şi se aplică. De exemplu, în Belgia femeia trebuie să primească consiliere timp de cel puţin şase zile înainte de a face o întrerupere de sarcină, în Germania se recomandă trei zile de gândire înainte de a lua o astfel de decizie, în timp ce în Luxemburg femeia trebuie să aştepte o săptămână după ce a fost consiliată.
"Din aceste motive şi pentru a elimina riscul de a lua o decizie pripită, al cărui deznodământ nu mai poate fi schimbat şi care are efecte atât asupra femeii respective, cât şi asupra viitorului naţiunii, se impune ca necesară existenţa unor centre/cabinete specializate pe problematica avortului, care să asigure dreptul la informare al femeii ce deţine puterea de decizie în a alege", se mai arată în actul normativ.
Asociaţia ortodoxă ProVita s-a adresat la 9 aprilie 2012 guvernului şi Parlamentului României, cerându-le să adopte, în forma înregistrată pentru dezbateri, propunerea legislativă privind consilierea femeii înainte de avort. “Apreciem că adoptarea şi aplicarea corespunzătoare a acestui act normativ serveşte scopului propus, adică ocrotirea sănătăţii şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a femeii aflată în criză de sarcină; poate contribui la reducerea ratei avortului în România; nu conţine prevederi contrare tratatelor internaţionale la care România este parte”, se spune între altele în scrisoarea ProVita.
Peste 20 de asociaţii, organizaţii şi fundaţii au semnat un Memoriu referitor la “Propunerea legislativă privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină”, aflată în dezbaterea Parlamentului României. Memoriul a fost depus miercuri, 11 aprilie 2012, la Parlamentul României, la Guvernul României (Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Solidarităţii Sociale) şi, spre ştiinţă, la Colegiul Medicilor din România şi la Societatea Naţională a Medicilor de Familie.