Semnificația liturgică, pastorală și misionară a Sinodului din Creta

La Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din București s-a desfășurat în 15 iunie 2017 simpozionul Receptarea hotărârilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Au fost susținute referate de cadre didactice ale instituţiei de învăţământ teologic în care au fost analizate documentele adoptate la Sinodul din Creta. Evenimentul a avut în contextul împlinirii a unui an de la Sfântul și Marele Sinod și s-a bucurat de prezența PS Varlaam Ploieșteanul care a participat la lucrările Sinodului din iunie 2016.

În deschidere, Pr. Cons. Patriarhal Michael Tița a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe care îl redăm mai jos.

În cadrul întâlnirii au conferențiat Pr. Prof. Decan Ștefan Buchiu care a fost şi moderatorul întâlnirii, Pr. Prof. Viorel Ioniță, Pr. Prof. Daniel Benga, Conf. Adrian Lemeni, Diac. Lect. George Grigoriță, Diac. Lect. Ionuț Mavrichi şi Pr. Conf. Patriciu Vlaicu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.

Pr. Prof. Viorel Ioniță a realizat în introducere o prezentare a perioadei de pregătire a Sinodului şi a făcut referire la faptul că toate bisericile autocefale au convenit asupra convocării Sinodului.

Mai departe, Părintele a subliniat că hotărârile Sfântului și Marelui Sinod au avut caracter pastoral-misionar, deoarece nu a fost un Sinod Ecumenic care să ia hotărâri dogmatice şi canonice.

Sfântul Şi Marele Sinod ce a avut loc cu un an în urmă nu numai că nu a inventat nimic, ci a afirmat şi a subliniat adevărul de credinţă dintotdeauna al Bisericii noastre. Hotărârile sunt linii de orientare pentru întreaga Biserică Ortodoxă în lumea de astăzi, a adăugat Pr. Viorel Ioniţă.

Mesajul Sfântului şi Marelui Sinod şi Enciclica Sfântului și Marelui Sinod au fost expuse de Conf. Adrian Lemeni. În prelegerea sa, el a abordat în special trei teme care nu se regăsesc în celelalte documente: educaţia, biserica în fata provocărilor contemporane şi biserica în fata globalizării, a fenomenelor extreme de violenţă şi migrație.

Primul document din cele şase a fost analizat de Diac. Ionuţ Mavrichi. Este vorba de Misiunea Bisericii în Lumea Contemporană, în care ni se înfăţişează că Biserica Ortodoxă participă la grijile și la temerile care preocupă pe omul contemporan, cu privire la probleme existențiale fundamentale, dorind să contribuie la rezolvarea lor, pentru ca pacea lui Dumnezeu «care covârșește orice minte» (Filipeni 4, 7), reconcilierea și dragostea să stăpânească în lume.

Pr. Conf. Patriciu Vlaicu, pe marginea documentului Diapora Ortodoxă, a subliniat că Diaspora reprezintă o oportunitate pentru că Bisericile Ortodoxe surori sunt împreună zi de zi. Apoi, conferenţiarul a menţionat că Biserica arată că înţelege dubla sa misiune bazată pe acribie şi iconomie.

Cu privire la legătura dintre Sinodul din Creta şi sinoadele viitoare, Pr. Patriciu Vlaicu a insistat că toate documentele Sinodului fac aluzie la faptul că aceasta a fost o primă etapă în manifestarea sinodalităţii, inclusiv prin lăsarea unor documente pentru un alt Sfânt şi Mare Sinod. Este vorba de o reașezare a sinodalităţii la nivelul Bisericii Ortodoxe. Documentul adoptat în Creta exprimă un dinamism şi nicidecum o soluție definitivă, a concluzionat Părintele.

În continuare, s-a vorbit despre Autonomie şi modul ei de proclamare. Diac. Lect. George Grigoriţă a evidenţiat că în Biserica Ortodoxă există mai multe moduri de recunoaştere a autonomiei şi la următoarele sinoade unele lucruri pot fi dezvoltate.

Decanul Facultăţii de Teologie din Bucureşti, Pr. Prof. Ştefan Buchiu, a prezentat documentul Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la aceasta. Părintele s-a axat foarte mult pe subiectul căsătoriilor mixte.

Importanţa postului şi respectarea lui astăzi este cel mai patristic document. Este afirmaţia Pr. Prof. Daniel Benga. El a explicat şi pe ce se întemeiază pogorămintele în cazul posturilor din timpul anului bisericesc.

Ultimul document abordat, Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine, a fost explicat de Pr. Prof. Viorel Ioniţă. Dintre cele mai importante idei extrase din prelegere, s-a reţinut că Biserica Ortodoxă a fost în contact şi dialog cu alte confesiuni creştine pe tot parcursul celui de-al doilea mileniu.

Ca un exemplu, Patriarhul Justinian Marina, comemorat anul acesta de Patriarhia Română, spunea mereu că Biserica Ortodoxă Română este dispusă să intre în dialog cu celelalte biserici, dar numai pe picior de egalitate.

De asemenea, documentul menţionat mai sus arată până unde mergem în dialog cu ceilalţi şi nu dacă mergem, deoarece contactul şi dialogul sunt inevitabile, chiar necesare din perspectiva provocărilor lumii de astăzi.

•  
• Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat participanţilor la Seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016”, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti:

În şedinţa de lucru din data de 28-29 octombrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a examinat, pentru prima dată, rezultatele participării delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care au avut loc la Academia Ortodoxă din Creta, în perioada 16-26 iunie 2016.

Este necesar să subliniem, încă de la început, dimensiunea liturgică, de comuniune euharistică ortodoxă în Sfânta Liturghie, a Sinodului, începând cu ziua de 19 iunie 2016, la praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, care a marcat deschiderea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, prin coliturghisirea întâistătătorilor celor zece Biserici prezente, în Catedrala mitropolitană Sfântul Mina din Heraklion, şi coliturghisirea acestora din data de 26 iunie 2016, Duminica Tuturor Sfinţilor, în Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Chania, la încheierea lucrărilor Sinodului. În ambele momente solemne s-a exprimat, în modul cel mai vizibil şi mai înalt, unitatea în dreapta credinţă prin comuniunea euharistică, deoarece nu se poate realiza comuniunea euharistică fără mărturisirea împreună a dreptei credinţe.

De asemenea, în fiecare zi, dimineaţa, înainte de lucrările în plen, a fost săvârşită Sfânta Liturghie de reprezentanţii unei alte Biserici Ortodoxe autocefale, participanţii la Sinod făcând astfel experienţa practică a comuniunii în rugăciune şi apoi a dialogului pentru exprimarea coresponsabilităţii pastorale în desfăşurarea lucrărilor Sinodului în şedinţe plenare. În acest sens, toţi cei prezenţi la Sinod au înţeles importanţa exerciţiului sau a practicii sinodalităţii nu doar la nivel local de Biserică autocefală, ci şi la nivel universal, spre a exprima împreună, nu izolat, coresponsabilitatea episcopatului ortodox universal în păstrarea unităţii de credinţă ortodoxă, a vieţii sacramentale şi a disciplinei canonice a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică, adică a Ortodoxiei Universale.

În pofida absenţei surprinzătoare şi, desigur, regretabile a patru Biserici Ortodoxe autocefale, Sfântul şi Marele Sinod din Creta a fost un eveniment spiritual major al Ortodoxiei, care, după decenii de alternanţă între pregătiri şi amânări, entuziasm şi ezitări, a dezbătut, amendat şi aprobat documente semnificative pentru viaţa şi misiunea Bisericii Ortodoxe, în contextul complex al lumii de azi. Astfel, Enciclica, Mesajul şi cele şase documente, aprobate de toţi întâistătătorii Bisericilor prezente şi de majoritatea copleşitoare a ierarhilor prezenţi la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod din Creta, descriu problemele majore care afectează viaţa şi misiunea Bisericii Ortodoxe azi, precum şi relaţiile acesteia cu ansamblul lumii creştine, cu adepţii altor religii şi cu o societate tot mai secularizată.

Totodată, documentele aprobate de Sfântul şi Marele Sinod nu formulează dogme noi, ci reprezintă o reafirmare a continuităţii în mărturisirea credinţei ortodoxe a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică, în continuitate cu învăţătura de credinţă propovăduită de Sfinţii Apostoli şi de Sfinţii Părinţi ai Bisericii, în continuitate cu cele şapte Sinoade Ecumenice, dar şi cu Sinoadele ortodoxe care au urmat acestora, începând cu secolul al IX-lea şi continuând cu mileniul al II-lea, apărând credinţa ortodoxă în faţa unor învăţături greşite apărute mai ales în creştinismul apusean. Astfel, Sinodul din Creta a confirmat tradiţia sinodală ortodoxă anterioară şi a recunoscut valoarea universală a altor sinoade de importanţă majoră din istoria Bisericii Ortodoxe (inclusiv a Sinodului de la Iaşi din anul 1642).

Participanţii la Sinodul din Creta au transmis creştinilor care nu aparţin Bisericii Ortodoxe un mesaj de dialog şi cooperare practică. În acelaşi timp, ei au adresat lumii întregi un apel la solidaritate în faţa multiplelor forme ale suferinţei oamenilor în lumea de azi. Totodată, Sinodul din Creta afirmă explicit că numai Biserica Ortodoxă este „Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică” şi, prin urmare, restaurarea unităţii cu ceilalţi creştini se realizează în Biserica Una, pe baza credinţei ortodoxe, deoarece ceilalţi creştini „s-au abătut de la adevărata credinţă a Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolică” (art. 21 al documentului Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine).

Într-o evaluare generală a desfăşurării şi rezultatelor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe se poate constata că delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a participat activ la lucrări şi a fost apreciată de cei prezenţi la Sinodul din Creta.

Lucrările Sinodului s-au desfăşurat într-o atmosferă de bucurie frăţească şi de coresponsabilitate pastorală ortodoxă, având o dinamică realistă în dezbateri şi formulări ale documentelor prezentate. Participarea a peste 300 de ierarhi, clerici şi profesori de teologie din zece Biserici Ortodoxeautocefale a arătat că Ortodoxia se poate întruni şi lucra într-un Sfânt şi Mare Sinod, deşi la nivel naţional fiecare ierarh are doar experienţa Sinodului Bisericii autocefale respective.

Având în vedere unele critici sau puncte de vedere divergente în special în ceea ce priveşte dialogul creştinilor ortodocşi cu alţi creştini, Biserica Ortodoxă Română subliniază constant faptul că mărturisirea dreptei credinţe şi a valorilor eterne ale Ortodoxiei trebuie făcută fără niciun compromis dogmatic, dar nu în duh de ură confesională, ci în stare de smerenie şi având în suflet iubirea creştină pe care ne-o recomandă Sfântul Apostol Pavel când vorbeşte despre „credinţa lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6). Aşadar, afirmarea Ortodoxiei ca dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire, precum şi efortul de a coopera cu alţi creştini, pentru a da o mărturie comună într-o lume din ce în ce mai secularizată, a fost lumina care a călăuzit lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta. Totuşi, timpul nu a fost totdeauna suficient pentru a aprofunda şi nuanţa toate documentele dezbătute, în special documentul privind Relaţiile Ortodoxiei cu ansamblul lumii creştine.

Întrucât ne adresăm acum participanţilor la o întrunire teologică academică, precizăm că un rol deosebit de important în cunoaşterea şi evaluarea hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe îl au şi facultăţile de teologie ortodoxă, ca spaţii de dezbatere şi de aprofundare a acestora, pentru înţelegerea completă a hotărârilor Sinodului din Creta. De altfel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când s-a exprimat asupra conţinutului documentelor Sinodului din Creta, a subliniat faptul că, pentru a se evita interpretări negative cu consecinţe dăunătoare pentru unitatea şi viaţa Bisericii Ortodoxe, „textele pot fi explicitate, nuanţate sau dezvoltate de un viitor Sfânt şi Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe”.

În efortul misionar pe care Patriarhia Română îl susţine constant, inclusiv în procesul de reflecţie şi înţelegere completă a documentelor Sinodului din Creta, alături de facultăţile de teologie, se înscrie şi activitatea Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care, prin ostenitorii săi, a fost activ şi eficient atât în timpul lucrărilor Sinodului din Creta, cât şi după acest eveniment.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din data de 16 decembrie 2016, a reiterat faptul că orice lămurire privind expunerea credinţei ortodoxe trebuie făcută în interiorul comuniunii bisericeşti, nu în stare de răzvrătire şi dezbinare, deoarece Duhul Sfânt este, în acelaşi timp, Duhul Adevărului (cf. Ioan 16,13) şi Duhul comuniunii (cf. 2 Corinteni 13,13).

Nu este suficient să iubim o Ortodoxie ideală, ci trebuie să cunoaştem şi să ajutăm concret Ortodoxia reală de astăzi. În acest sens, trebuie să cunoaştem problemele reale ale Ortodoxiei din ţări majoritar ortodoxe, precum şi ale Ortodoxiei din ţări unde creştinii ortodocşi sunt minoritari, pentru a împlini toată responsabilitatea noastră ca membri ai Ortodoxiei soborniceşti sau universale. Activitatea pastorală şi misionară a Bisericii Ortodoxe universale trebuie să ţină cont astăzi de problemele şi provocările contemporane, întrucât scopul principal al lucrării pastorale şi misionare a Bisericii este sfinţirea şi mântuirea oamenilor de azi care sunt chemaţi, ca şi generaţiile precedente, la dobândirea vieţii veşnice în iubirea şi lumina Împărăţiei Preasfintei Treimi.

Să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute, aşa cum s-a exprimat speranţa şi în Mesajul Sinodului din Creta, să putem organiza întâlniri ritmice ale Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, o dată la şapte sau zece ani, pentru a fi mai bine pregătiţi în chemarea noastră de mărturisitori şi trăitori ai dreptei credinţe, spre slava Preasfintei Treimi şi spre folosul pastoral şi misionar al Bisericii Ortodoxe din întreaga lume.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: basilica.ro; Credit: Ziarul Lumina