Alătură-te campaniei de înlăturare a minelor antipersonal din zona „Valea Mănăstirilor” (Iordan) şi contribuie la refacerea schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Iordan unde a slujit şi sfântul cuvios de origine română Ioan Iacob de la Neamţ (cinstit de Biserica Ortodoxă în data de 05 august).
O campanie de strângere de fonduri a fost demarată în acest sens. Patriarhia Română a deschis, prin Administraţia Patriarhală, la Banca Comercială Română, conturi speciale în RON, USD şi EURO, unde persoanele care doresc pot trimite donaţiile lor pentru realizarea lucrărilor de la Iordan. Detalii suplimentare puteţi afla de la Reprezentanţa Patriarhiei Române în Ţara Sfântă (email:reprezentant_jerusalem@patriarhia.ro ).
Costurile deminării zonei se ridică la 4. 000. 000 USD
În urma izbucnirii conflictului armat din anul 1967, biserica Schitului Românesc și clădirea care adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile, iar începând cu anul 1970 accesul persoanelor în zonă a fost interzis. Autoritățile israeliene au minat terenul (au fost plantate aproximativ 3.800 de mine) şi au ridicat un gard de demarcație. În prezent, regiunea este declarată zonă militară închisă, pe o distanţă de 5 km de la râul Iordan spre interiorul ţării, accesul făcându-se doar sub cortă militară.
În anul 2015, cele opt Biserici care deţin teren în această zonă (Qaser al-Yahud), printre care şi Biserica Ortodoxă Română, au format un comitet de iniţiativă în vederea identificării unei soluţii de deminare şi deschidere a zonei. În acest sens, a fost identificată și aleasă o firmă specializată în operațiunile umanitare de înlăturare a minelor din fostele zone de război: firma americano-britanică HALO TRUST. Aceasta a întocmit un proiect de deminare a zonei, aria totală de pământ minat întinzându-se pe 55 ha. Proiectul este prevăzut a se desfășura pe o perioadă de doi ani de zile (2017-2019), costurile necesare ridicându-se la suma de 4. 000. 000 USD (patru milioane $).
Vom fi foarte recunoscători celor care vor sprijini acest proiect, făcându-l cunoscut prietenilor și celor care iubesc Locurile Sfinte, și îi vom pomeni în rugăciuni pe cei care doresc și pot face donații, a precizat pr. Arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.
De istoria Schitului Românesc de la Iordan se leagă şi personalitatea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ. Cuviosul Ioan Iacob, originar din Crăiniceni, jud. Botoşani, a fost egumenul acestui aşezământ monahal în perioada 1947-1952.
Şederea aici a Sfântului Ioan Iacob nu a fost una uşoară datorită condiţiilor speciale de climă (vara temperaturile depăşesc frecvent 450-500 gr C), dar şi a lipsurilor materiale, fiind zonă de deşert şi lipsită de apă. Totuşi, aici Sf. Ioan a cunoscut mângâierea Harului lui Dumnezeu care i-a răsplătit nevoinţele cu bucurii duhovniceşti pe care le-a consemnat în frumoasele poezii şi rugăciuni compuse pe malul Iordanului, a mai precizat Arhim. Teofil Anăstăsoaie.
Schitul românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Iordan – Istoric
Istoria așezământului românesc de la Locurile Sfinte începe în anul 1931, o dată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud aproape de vărsarea Iordanului în Marea Moartă, pentru a le oferi comunităţilor religioase, cu obligația ca în cel mult doi ani, să construiască în acel loc o mănăstire sau un aşezământ religios.
Patriarhia Română, prin delegatul său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, Dl Marcu Beza, a reușit să întocmească formalitățile necesare, iar în data de 03 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10 000 mp.
Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de aşezare a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935, slujba fiind oficiată de Episcopul Lucian Triteanul al Romanului, în prezența Consulului României în Palestina și a unei mulțimi de pelerinii români prezenţi pe valea Iordanului.
Lucrările de construcție au început imediat, fiind executate de firma arhitectului Andoni Baramki după planul arhitectului Patriarhiei Române, Dumitru Ionescu-Berechet, contra sumei de 1200 lire palestiniene, potrivit devizului. La sfârşitul anului 1935 biserica a fost gata, în anul următor fiind realizată şi catapeteasma de către sculptorul român Anghel Dima, iar icoanele au fost pictate de Dimitrie Belizarie. Mai rămăsese de executat pictura şi de confecţionat mobilierul. Abia în 1966 se încheie contractul cu pictorul Gh. Vânătoru, care începe lucrările în 1968, terminându-le în luna august a aceluiaşi an.
Astfel, biserica Schitului românesc de la Iordan a fost ridicată, pictată şi înzestrată cu toate cele de trebuinţă, în jurul ei se aflându-se şi câteva chilii, ridicate de-a lungul timpului de vieţuitorii schitului, o grădină de legume şi o livadă cu diverşi pomi fructiferi.
În iunie 1967 a izbucnit conflictul armat dintre Israel şi alianţa formată din statele arabe Egipt, Iordania şi Siria; zona de la Iordan a fost grav afectată de bombardament, biserica Schitului Românesc și clădirea ce adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile.
Ieroschimonahul Juvenalie Străinu a fost singurul călugăr care rămăsese în pustia Iordanului, dar fiind bătrân şi bolnav, a solicitat ajutor din țară, și a primit pe ieromonahul Damian Stogu. În 1970, părintele Damian Stogu a fost împuşcat fiind surprins la Iordan în mijlocul unui schimb de focuri între cele două tabere rivale. După acest tragic moment, accesul persoanelor în zonă a fost interzis, autoritățile israeliene au minat terenul plantând în jur de 3800 de mine, au ridicat un gard de demarcație și totul s-a pustiit.
În vremea bombardamentului a fost salvată din biserica Schitului Românesc de la Iordan Icoana Axioniţă a Maicii Domnului, numită IORDĂNIŢA, care în prezent se află în biserica Reprezentanţei Patriarhei Române din Ierusalim.
Situaţia schitului de la Iordan este neschimbată până astăzi. „Valea mănăstirilor”, cum era numită zona, a fost declarată zonă militară închisă pe o distanţă de 5 km de la râu spre interiorul ţării. Doar pe un culoar de acces restrâns, sub pază militară, este îngăduit accesul pelerinilor până la albia râului.
Informaţii oferite de Arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan.
09-08-2016
Citeste si: | |