Spicuiri din luările de poziție ale patriarhilor prezenți la Sinaxa Panortodoxă de la Chambesy

Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe din toată lumea s-a desfășurat în perioada 22-27 ianuarie la Centrul Ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, de lângă Geneva, Elveția. Delegația Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. În prima zi au avut loc alocuțiunile paricipanților și s-a hotărât instituirea unui comitet de redactare pentru regulamentul de desfășurare de Sfântului și Marelui Sinod, având ca scop, între altele „a trata toate elementele care trebuie să fie conţinute de către acest regulament special începând de la modul de desfăşurare, tematica, modul în care vor fi, dacă vor fi acceptaţi observatori din alte categorii din cadrul Bisericii Ortodoxe sau din cadrul altor Biserici de confesiuni creştine... ”

Din Cuvântul adresat celor prezenți de câțiva întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe, spicuim:

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului

În deschiderea evenimentului, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a adresat celor prezenţi un cuvânt în care a vorbit despre temele care vor fi discutate la Sfântul şi Marele Sinod, teme care au fost stabilite la prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală din anul 1976, şi anume: Diaspora ortodoxă; Autocefalia şi modul declarării acesteia; Autonomia şi modul declarării acesteia; Dipticele (Ordinea pomenirii Întâistătătorilor bisericilor ortodoxe la slujbe n.r.); Calendarul comun; Impedimente la căsătorie; Rânduielile bisericeşti privind postul; Relaţiile Bisericilor Ortodoxe cu restul lumii creştine; Ortodoxia şi mişcarea ecumenică; Contribuţia Bisericilor Ortodoxe locale la promovarea idealurilor creştine ale păcii, libertăţii, frăţietăţii şi dragostei între popoare.

Subliniind faptul că „Sfântul şi Marele Sinod este de interes direct şi vital atât pentru laici, clerici şi monahii ortodocşi, cât şi pentru restul lumii creştine”, Sanctitatea Sa a precizat că la desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod ar trebui să participe în calitate de observatori persoane (clerici, monahi, laici) din cadrul Bisericii Ortodoxe, precum şi din cadrul altor Biserici creştine sau confesiuni (aflate deja în dialog cu Biserica Ortodoxă). Patriarhul Ecumenic a dat ca exemplu faptul că la desfăşurarea lucrărilor Conciliul Vatican II Biserica Ortodoxă a delegat persoane în calitate de observatori. Făcând referire la faptul că Sfântul şi Marele Sinod Panortodox, înainte să se întrunească, este numit de unii „apărători ai ortodoxiei” drept „sinod tâlhăresc”, Patriarhul Ecumenic se întreabă ce autoritate vor avea deciziile acestuia şi care vor fi urmările canonice în cazul nesupunerii faţă de aceste hotărâri.

Patriarhul Constantinopolului a vorbit şi despre semnificaţia cuvintelor consensul sau unanimitate. Totodată, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a evidenţiat faptul că „un sinod care se întruneşte sub ameninţarea dizolvării lui mai degrabă nu s-ar întruni” şi a făcut referire chiar la unele Sinoade Ecumenice care s-au întrunit şi în condiţiile în care unele biserici absentau de la lucrări. Au fost abordate şi unele subiecte de natură practică: durata Sfântului şi Marelui Sinod şi formarea unui secretariat comun al Sinodului. Sanctitatea Sa a propus ca Sinodul Panortodox să se desfăşoare pe parcursul a cel puţin două săptămâni, iar lucrările acestuia să fie însoţite de manifestări religioase. „Deci, fraţilor, bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi” (2 Cor. 13, 11) este versetul biblic cu care Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi-a încheiat cuvântul său.

Nota redacției

Chiar înaintea începerii lucrărilor Sinaxei, pe internet a circulat un punct de vedere al unui teolog grec (despre care am informat și noi în materialul știri externe din luna ianuarie), care încerca să reabiliteze imaginea Patriarhiei Ecumenice, despre care în blogosfera s-a scris că și-ar fi pierdut "influența, turma și importanța". Că observațiile din mediul online au dat de gândit Patriarhiei Ecumenice, o arată însuși discursul Patriarhului Bartolomeu. Acesta invocă autoritatea Sinodului Panortodox, ale cărui decizii ar trebui însușite de întreaga "lume creștină", începând chiar cu laicii.  Patriarhul Bartolomeu nu ezită a face referire chiar la "consecințe canonice" ale unor eventuale nesupuneri. Tonul discursului său nu surprinde, dacă este să luăm în considerare fermitatea cu care a tratat problema reconcilierii condiționate în cadrul Bisericii Ortodoxe a Ținuturilor Cehiei și Slovaciei, ori divergențele cu Arhiepiscopul de Atena, care a ales să nu participe la lucrările Sinaxei. Ne amintim de luările de poziție ale Bisericii Ortodoxe Ruse în chestiunea primatului papal și sinodalității, în discordanță cu punctul de vedere al Constantinopolului, care este posibil să îl fi determinat pe Patriarhul Ecumenic, ca gazda și lider al Sinaxei, să adopte un limbaj fără echivoc în locul celui diplomatic. Un element surpriză îl constituie și sugestia de a se renunța la principiul unanimității, atât în cee ce privește participarea la Marele Sinod, și implicit în privința deciziilor adoptate de acesta.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

În cuvântul Patriarhului României rostit la deschiderea lucrărilor Sinaxei Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe, 22 ianuarie 2016 se arată, între altele că "sinodalitatea (conciliaritatea) este o regulă (normă) canonică a vieţii eclesiale în toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. Astăzi, însă, sinodalitatea trebuie să devină, de asemenea, o regulă a Ortodoxiei la nivel universal, de întruniri sinodale periodice (la fiecare cinci, şapte sau zece ani). Din acest punct de vedere, trebuie să considerăm viitorul Sfânt şi Mare Sinod nu ca fiind uneveniment eshatologic (care precede sfârşitul lumii), ci un eveniment istoric important pentru a dezvolta practica sinodalităţii la nivel panortodox. Mai precis, viitorul Sinod Panortodox trebuie urmat în etape succesive de alte sinoade panortodoxe, pentru a discuta temele asupra cărora nu am ajuns acum la un consens sau alte teme noi legate de probleme actuale din viaţa Bisericii sau a societăţii, cum ar fi: viaţa familiei, viaţa parohiilor şi a mănăstirilor, confruntate cu fenomenul secularizării, problema migraţiei masive, cauzată mai ales de conflictele militare sau de criza economică, solidaritatea cu creştinii persecutaţi azi în lume şi alte teme majore referitoare la misiunea pastorală și socială a Bisericii în lume."

Nota redacției

Discursul Patriarhului Daniel se remarcă prin acuratețe și ton diplomatic. Este succint și reușește să concentreze subiectele în dezbatere, accetuând necesitatea unei mai mari și eficace cooperări a Bisericilor pentru a răspunde provocărilor lumii contemporane. Adică exact ceea ce i se reproșează uneori și Bisericii noastre, că nu este prezentă în timp real în milocul evenimentelor, că are încă un limbaj învechit etc. Nu rezultă totuși poziția BOR asupra celor zece teme în discuție, ci se reconfiră existența unor divergențe. Este îmbucurător că în cele din urmă la Sinaxă s-a decis că documentele privid cele 10 teme vor fi făcute publice.

Preafericitul Părinte Patriarh Kirill, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse

Conform celor sintetizate de redactorii siteului Cuvântul Ortodox, care preiau sau traduc surse media externe, Patriarhul Kirill a făcut mai multe afirmații pe marginea Sinaxei Panortodoxe de la Chambesy și pe tema documentelor ce vor fi discutate la Sinodul Panortodox din iunie 2016, Creta. PF Kirill a arătat că cele mai multe revendicări ale Bisericii Rusiei au fost acceptate: mutarea Sinodului din Istanbul în Creta; scoaterea problemei calendarului de pe agendă, nefiind consens pe temă; fiecare Biserică autocefală ar trebui să poata folosi propriul sistem al dipticelor. De asemenea, PF Kirill a afirmat că Sinaxa a fost de acord cu propunerea Bisericii Rusiei de a fi publicate documentele pregatitoare, acestea fiind deja publice și disponibile tuturor celor interesați.

Conform Patriarhului Moscovei, cel mai important document pregatitor al Sinaxei ar fi ”Misiunea Bisericii Ortodoxe in lumea de astazi”, aprobat în unanimitate de participanți. Întâi-stătătorul Bisericii Rusiei a mai afirmat că viitorul Sinod Panortodox nu se va numi și Ecumenic. ”Nu numim Ecumenic următorul Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de vechile Sinoade Ecumenice, nu este convocat pentru a lua decizii pe teme de doctrină, pentru că acestea au fost luate cu mult timp în urmă și ele nu sunt obiectul unor revizuiri. Nu este convocat nici pentru a introduce inovații în viața liturgică a Bisericii și în ordinea sa canonică. Totuși, dacă va fi pregătit cum se cuvine, poate deveni un factor important în consolidarea unității inter-bisericești și a cooperarii, putând contribui la clarificarea unor răspunsuri pe care Biserica Ortodoxă le dă provocarilor actuale pe baza Tradiției sale străvechi”. 

Patriarhul a mai subliniat că viitorul Sinod nu va fi Panortodox dacă nu vor fi prezenți toți reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Autocefale recunoscute. Legat de problema Ucrainei, PF Kirill a tinut sa mentioneze ca postularea principiului consensului tuturor Bisericilor în deciziile ce vor fi luate la viitorul Sinod Panortodox va preveni orice acțiune unilaterală de acordare a autocefaliei. ”Doar după ce Patriarhul Bartolomeu a promis la Sinaxa Panortodoxă că nu au fost făcute și nici nu vor fi, nici în timpul, nici după Sinodul Panortodox, tentative de legalizare a schismei din Ucraina sau de acordare a autocefaliei în mod unilateral, am fost de acord cu propunerea Sfinției Sale de a amâna tema autocefaliei și de a nu discuta acest subiect la Sfântul și Marele Sinod”. Întâistătătorul Rusiei și-a exprimat convingerea că promisiunea Patriarhului Bartolomeu ”este bazată pe consștientizarea adâncă a consecințelor catastrofale pentru unitatea ortodoxiei pe care le-ar avea recunoașterea unilaterală a schismei, ceea ce ar duce și la lipsa de valoare a Sinodului și a deciziilor acestuia”. 

În ceea ce privește documentul despre Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine, PF Kirill a arătat că era necesară revizuirea textelor inclusiv din cauza evoluțiilor în doctrina unor denominațiuni protestante, tot mai influențate de ideologii seculariste, lucru ce a condus la revizuirea nu doar a fundamentelor lor doctrinare, chiar a celor biblice. Patriarhul Kirill a afirmat, în concluzie, că ”desigur, nicio unire a Bisericii Ortodoxe cu non-ortodocșii nu este menționată măcar în document”. 

Nota redacției

Patriarhul Kirill este poate singurul dintre participanții la Sinaxă, care a fost atât de explicit și a trecut în revistă poziția Bisericii OrtodoxeRuse privind marile teme în discuție, desigur,  subliniind rolul BORu în inspirarea și redactarea lor.

După cum informează biroul de presă al Patriarhiei Moscovei, pe adresa acesteia se primesc zilnic numeroase scrisori prin carecredincioși ruși cer ca BORu să boicoteze Sfântul și Marele Sinod pe motiv că ar fi ecumenic. De aceea și clarificarea făcută de PF Kirill, cum că viitorul Sfânt și Mare Sinod nu este și nu se va numi ecumenic. Nu în ultimul rând, referirea la situația Bisericii din Ucraina reconfirmă legătura indisolubilă între Biserică, geopolitică și diplomație.

Preafericitul Părinte Patriarh Irinej, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe

"Sinaxa își propune să lucreze intr-un mod plăcut lui Dumnezeu, să stabilească și să confirme în unanimitate Marele si Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rasaritene, pregătit si asteptat de mult timp. Credem cu tărie și marturisim cu hotărâre că Biserica noastră este una și unică, este sfântă, apostolească și se bazează pe tradiția vie a Sfinților Părinți, care se manifesta prin deliberările sinodale, a carei imagine o reflectam noi, astazi, stransi laolalta, și a cărei garantii este Marele si Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rasaritene. 

Prin harul și bunăvoința Sfantului Duh, ne-am adunat în dragoste frățească, după exemplul predecesorilor noștri Părinți, care ne-au lăsat moștenire calea intrunirii Sinodului, începând cu Intaiul Sinod Apostolic (Faptele Sfintilor Apostoli 15), pentru a discuta în mod deschis și sincer unele dintre cele mai importante probleme legate de viața Bisericii, în spiritul Sfintei Tradiții a Sfintei Biserici Ortodoxe, al Vieților Sfinților Părinți, al predecesorilor noștri și al canoanelor sfinte ale Bisericii lui Hristos. Vă asigurăm că noi, reprezentanții Bisericii locale Sârbe, vom acționa cu înțelepciune, investind toate eforturile noastre, atât prin rugăciune cat si teologic, astfel încât această Sinaxa sa ajunga la un succes și, prin urmare, sa marturisim Ortodoxia in mod corect si cu dăruire deplină, intre noi si celor care nu sunt ortodocsi, cunoscand toti ca suntem ucenici ai Lui (Evanghelia dupa Ioan 13:35).

Ne rugăm Domnului, Intemeietorul Bisericii, ca în zilele următoare, sa inspire duhul adevărului și iubirii, și ca El sa trimita binecuvântarea Sa asupra acestei adunari sfinte, astfel încât să se conduca dupa iubire, care este legătura desăvârșirii (Epistola către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel 3:14), spre slava Bisericii Sale Sfinte și spre bucurie, și in folosul credinciosilor ortodocsi. Amin!"

Nota redacției

Tonul împăciuitor al Patriarhului Irinej arată că Patriarhia Serbiei și-a înțeles și acceptat rolul de jucător mai mic ce nu va împiedica deciziile consensuale.

Surse: basilica.ro; lonews.ro; cuvantul-ortodox.ro; activenews.ro, ortodox.md