Hrană la lupi (mărturii despre deportările din Basarabia) (3752) -
Margareta Cemârtan-Spânu - 20-09-2015
După ce s-a terminat cu foamea, a început în sat groaza deportărilor. Se ştia că în ’40 luaseră în Siberia intelectualitatea: primari, doctori, notari. Tata nu făcea parte dintre ei şi era sigur că n-o să-l deporteze. Moşier nu era, boier nu era, cu politica nu se ocupase, deci n-aveau pentru ce să-l ridice. Abia acum, când i-am scos din arhivă dosarul, am aflat ce i-au ticluit. După moartea mamei şi a bunelului, tata rămăsese să îngrijească singur 7 hectare de pământ şi a luat pe cineva să-l ajute. Pentru asta l-au acuzat că a fost mare proprietar şi „a exploatat muncă străină”. De asemenea, după ce s-a întors la va...
citeste mai mult