Știri interne - februarie 2015 (RO)

Biserica Ortodoxă susține vaccinările dacă acestea urmăresc scopuri terapeutice 

Într-un comunicat de presă emis la solicitarea hotnews.ro, Patriarhia Română menționează:  „În principiu, Biserica susţine vaccinările dacă acestea urmăresc scopuri terapeutice, iar nu comerciale şi este respectată libertatea pacienţilor. Cei implicaţi în campaniile anti-vaccinare (în cea mai mare parte, mireni) au făcut-o în nume propriu, fără acordul Bisericii Ortodoxe Române... În luna octombrie 2013, părintele Horia Prioteasa, coordonatorul preoţilor din spitalele din Bucureşti, a reprezentat Patriarhia Română la masa rotundă cu tema “Gripa sezonieră – Politici de prevenţie şi implicaţii socio – economice”, organizată de Asociaţia Pro Imunizare în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Naţional STOP GRIPA. În timpul acestei întâlniri, părintele Prioteasa a subliniat că “există o percepţie falsă că Biserica Ortodoxă Română se opune vaccinării preventive... În baza protocolului încheiat între Patriarhia Română și Ministerul Sănătăţii în anul 2008, Patriarhia Română a sprijinit campanii de conştientizare a importantei vaccinării. Amintim în acest sens, campania cu titlul “Săptămâna Europeană a Vaccinării”, desfășurată  de Institutul de Sănătate Publică București (ISPB) în perioada 21-27 aprilie 2008, precum și continuarea acesteia în luna octombrie a aceluiași an. La nivelul eparhiilor a fost dezvoltată o cooperare activă referitor la informarea populației cu privire la gripă, infecții respiratorii și măsuri preventive”. (Sursa: hotnews.ro)

Patriarhia Română aniversează 90 de ani de la înființare

La 4 februarie 2015 s-au implinit 90 de ani de la înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române. La această dată, în anul 1925, Sfântul Sinod, întrunit la Bucureşti, lua hotărârea înfiinţării Patriarhiei Ortodoxe Române. Procesul care a dus la această ridicare în rang a Bisericii a început însă imediat după Marea Unire. Pentru a da expresie deplină unificării statale, în fruntea Bisericii Ortodoxe Române a fost ales ca mitropolit primat episcopul Caransebeşului, Miron Cristea. Învestirea şi înscăunarea noului mitropolit primat au avut loc la 19 decembrie 1919. Numărul total al eparhiilor ajunsese la 18, iar cel al credincioşilor, la 14 milioane. România a devenit a doua ţară ortodoxă ca număr de credincioşi. La sfârşitul anului 1924, Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei a redactat propunerea ca Mitropolia Ungrovlahiei, cu scaunul mitropolitan la Bucureşti, să fie ridicată la rangul de Patriarhie. În acest fel, Mitropolitul primat urma să poarte titlul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Naţionale Române. Înfiinţarea Patriarhiei Române a fost recunoscută şi aprobată, cu unanimitate de voturi, de Senat şi Camera Deputaţilor. La 23 februarie 1925, legea în cauză a fost promulgată de Regele Ferdinand. La 12 martie 1925, Bisericile Ortodoxe surori au fost înştiinţate, printr-o scrisoare irenică, de cele împlinite. Într-un cadru solemn, înscăunarea ca prim Patriarh al României a Mitropolitului Miron Cristea a avut loc la 1 noiembrie, în acelaşi an, informeză Patriarhia Română.

Adunarea Naţională Bisericească a evaluat activitatea B.O.R. din anul 2014

La 4 februarie 2015, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel Ciobotea, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au examinat şi aprobat Raportul general anual al Consiliului Naţional Bisericesc şi rapoartele Comisiilor Adunării asupra activităţii Bisericii Ortodoxe Române în anul 2014. Au fost evidenţiate manifestările din Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)  şi  Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, a fost apreciată continuarea proiectului Alege şcoala!, cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar. De asemenea, a fost remarcată activitatea editurilor Patriarhiei Române care în anul 2014 au publicat 142 de titluri de carte, la care se adaugă reviste, calendare, broşuri, ghiduri şi pliante. 

Membrii Adunării Naţionale Bisericeşti au apreciat opera social-filantropică desfăşurată de eparhiile Patriarhiei Române în anul 2014: În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcţionează în prezent 785 de instituţii şi servicii sociale, dintre care: 158 de cantine sociale şi brutării, 51 de instituţii medicale şi farmacii, 85 de  centre de zi pentru copii, 63 centre educaţionale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidenţiale pentru vârstnici, 29 de centre comunitare, 35 de centre de tip familial, 38 de grădiniţe sociale şi after-school, 14 locuinţe protejate, 94 de centre de informare, consiliere şi resurse, o instituţie de învăţământ pentru adulţi, 21 de centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice şi ale traficului de persoane), 21 de campusuri de tabără şi alte 117 instituţii sociale cu specific diferit.

În anul 2014 au beneficiat de asistenţă socială de specialitate peste 39.000 de copii din aşezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţi aflaţi la muncă în străinătate, aproape 4.000 de persoane cu dizabilităţi (deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA etc.), peste 22.000 de persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi cu grave probleme de sănătate, aproape 20 000 de şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei în familie, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale şi aproximativ 2 300 de persoane din alte categorii sociale defavorizate. Anul trecut eparhiile Patriarhiei Române, prin birourile social-filantropice, au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 10.855.632,03 lei  şi ajutoare materiale în valoare estimată de 17.230.904,66 lei. În ansamblu, pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru sprijinirea sinistraţilor, anul trecut s-au cheltuit la nivelul Patriarhiei Române peste 87.000.000 de lei şi peste 100.000 de euro. În plus, Biserica Ortodoxă Română a oferit Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient suma de 500 000 de euro, în urma colectei desfăşurate la nivelul întregii Patriarhii Române pentru a veni în sprijinul creştinilor din Siria şi Orientul Mijlociu, victime ale prigoanei şi violenţei. (Sursa: basilica.ro)

Patriarhul Teoctist Arăpaşu comemorat la 100 de ani de la naştere

În localitatea Victoria, comuna Stăuceni din judeţul Botoşani, a fost oficiată sâmbătă, 7 februarie 2015, o slujbă de comemorare a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu (1915-2007), al cincilea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, recunoscută ca Patriarhie în 1925. În cuvântul de învăţătură, Părintele protopop Lucian Leonte a evocat momentele deosebite din viaţa şi activitatea Patriarhului Teoctist, arătând totodată şi grija deosebită pentru locurile natale prin ctitorirea bisericii din satul Victoria. În continuare, a fost oficiată slujba de pomenire la Casa memorială „Patriarhul Teoctist Arăpaşu“ din satul Tocileni, făcând parte din aceeaşi comună, unde s-a născut cel care a condus Biserica Ortodoxă Română din 9 noiembrie 1986 până la 30 iulie 2007. După slujbă, autorităţile centrale, judeţene şi locale au depus coroane de flori la bustul ierarhului pomenit. La reşedinţa patriarhală din Bucureşti, Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel Ciobotea a rostit un cuvânt omagial în memoria predecesorului său, spunând între altele: “Părintele Patriarh Teoctist a răspândit în jurul său lumină din lumina lui Hristos, pentru că a fost un ierarh evlavios şi harnic. A păstorit în vreme de oprelişti comuniste, dar şi de libertate agitată, totdeauna într-un context misionar care a cerut multă veghe şi jertfelnicie, multă înţelepciune şi luptă duhovnicească. De aceea, experienţa rugăciunii i-a fost izvor de putere spirituală, de curaj şi înţelepciune, de bunătate şi iertare, de dialog şi cooperare atât în vreme de necaz şi suferinţă, cât şi în timp de noi speranţe şi multiple împliniri. (…)ˮ (Sursa: Ziarul Lumina)

Religia rămâne parte a trunchiului comun de discipline şcolare în oferta educaţională a învăţământului public

Singurul aspect modificat de către Curtea Constituţională este procedura de participare a elevului la ora de Religie, şi anume aceasta presupune o cerere de înscriere. În ceea ce priveşte celelalte aspecte legale privind importanţa şi necesitatea orei de Religie, Curtea Constituţională a menţinut, motivat şi consolidat statutul acesteia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, aflată în planul-cadru de învăţământ, obligatorie pentru şcoală, care trebuie să o prezinte în oferta educaţională a şcolii (asemenea disciplinelor limba română, matematica, istoria, geografia etc.). Prin urmare, ora de Religie nu este facultativă pentru Şcoală, ci Şcoala trebuie să respecte statutul legal al acesteia şi să creeze toate condiţiile pentru desfăşurarea ei (conform paragrafului 19 din motivarea Deciziei Curţii Constituţionale), iar elevul, părinţii sau tutorele acestuia solicită în mod liber înscrierea pentru studiul disciplinei Religie.

Ca atare, Sfântul Sinod, prin propunerea făcută, a avut în vedere motivarea deciziei Curţii Constituţionale, care afirmă în acelaşi timp importanţa orei de Religie şi libertatea elevului de-a studia disciplina Religie pe bază de cerere. Se înţelege că cine s-a înscris în mod liber să urmeze studiul Religiei poate fi consecvent sau inconsecvent cu această alegere iniţială. Atât timp cât Constituţia României garantează dreptul la educaţie religioasă confesională în şcoală, „potrivit cerinţelor specifice fiecărui Cult” (art. 32, alin.7), implicarea Bisericii în susţinerea orei de Religie nu reprezintă o ingerinţă în activitatea Statului, ci cooperarea acesteia cu instituţiile publice (art. 29, alin. 5), pentru o formare spirituală şi socială adecvată a copiilor şi tinerilor poporului român eminamente religios, citim într-un comunicat semnat de biroul de presă al Patriarhiei Române.