Cookies de navigare nu pot fi dezactivate, iar cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 1940

Opinie tendențioasă privind autenticitatea moaștelor Sf. Nicolae din București

Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Tags: ;
Opinie tendențioasă privind autenticitatea moaștelor Sf. Nicolae din București

Referitor la articolul intitulat „Moaștele de la București ale Sfântului Nicolae sunt FALSE”. Câte dintre celelalte 10.000 de relicve din România sunt autentice apărut în cotidianul România Liberă din ziua de 15 iulie 2014, sub semnătura domnilor Petru Răchită şi Răzvan Chiruţă, precizăm:

Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost aduse de cruciaţi în oraşul italian Bari în secolul al XI-lea şi aşezate de arhiepiscopul Nicolae al Veneției în două biserici construite la  Bari (1036) şi la Veneția (1039). Părticele din  moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost aduse la București în 1600, când, potrivit documentelor istorice, voievodul Mihai Viteazul le-a primit în dar de la arhiepiscopul de Bari prin intermediul unui negustor bogat în semn de preţuire pentru lupta de apărare a creştinătăţii împotriva ofensivei otomane din acea vreme şi le-a oferit bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti unde se păstrează până astăzi. 

Pe racla istorică se găseşte încrustat următorul text în limba slavonă “Dăruite de către Io Mihail Voievod și Doamna Stanca şi fiul lor Io Necula Voievod în anul 7108 (1600 după calendarul actual), ispravnic fiind mitropolitul Eftimie”.  Menționată de bizantinologul român Alexandru Elian, în lucrarea sa “Inscripții Medievale ale României” din 1965, inscripția poate fi văzută de toţi cei care vin să venereze sfintele moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae în această biserică din centrul Bucureştilor, ctitorie a Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Ca atare, concluzia autorilor articolului că părticelele din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae de la biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti nu sunt autentice se bazează pe opinii personale recente şi ipoteze tendențioase despre ce era posibil sau nu în secolul al XVI-lea în Occident, când de fapt pericolul otoman era o preocupare majoră pentru creștinătatea apuseană.

În ceea ce priveşte Ghidul Sfintelor Moaşte din bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română, acesta are ca scop prezentarea într-o lucrare unitară a informaţiilor despre Relicvele Sfinte existente în locaşurile de cult din România, inclusiv a numărului exact al acestora. În prezent, în eparhiile Patriarhiei Române se desfăşoară o activitate laborioasă de strângere a informaţiilor despre Sfintele Moaşte din bisericile şi mănăstirile ortodoxe din România potrivit recomandărilor Sfântului Sinod (provenienţă, documentul de autenticitate, descriere succintă, scurtă prezentare a vieţii sfântului etc.). După centralizarea tuturor informaţiilor, acestea vor fi analizate şi evaluate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române înainte de a fi publicate în Ghidul Sfintelor Moaşte din bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română, lucrare binevenită pentru pelerinii români şi străini care doresc să viziteze locurile sfinte din ţara noastră.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române / iulie 2014

Pr. Dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul de la Sfântul Gheorghe Nou a declarat:

“În privinţa afirmaţiilor preotului italian Gerardo Cioffari de la Biserica San Nicola din Bari, răspunsul nostru este următorul:

- acesta omite faptul că Moaştele Sfântului Nicolae de la Biserica Sf. Gheorghe Nou sunt autentificate istoric în modul cel mai concludent;

- din afirmaţiile sale, rezultă că numai jumătate din trupul Sfântului Nicolae se află la Bari. Acesta este în concordanţă şi cu expertiza Antropologică efectuată la mormântul din Bari în anul 1957, care arată limpede şi că braţele Sfântului lipsesc în proporţie de 70-80 la sută. Ne punem întrebarea firească: pe ce temei contestă Gerardo Cioffari autenticitatea celeilalte jumătăţi a trupului Sfântului Nicolae aflată în alte părţi ale lumii printre care Bucureşti, Sfântul Munte Athos, Veneţia etc

- într-un studiu intitulat: ”Ce s-a întâmplat cu mâna Sfântului Nicolae expusă credincioşilor în anul 1089?” semnat chiar de contestatarul Gerardo în Bolettino Di San Nicola nr. 3/2012, aceasta arată că în anul 1087 când au fost înhumate moaştele la Bari, o mână a Sfântului Nicolae a fost lăsată afară pentru a fi cinstită de pelerini. În studiu evocat, acelaşi autor confirmă faptul că un călugăr numit Roberto Monaho, atestă documentar, că la anul 1140, mâna Sfântului se afla încă la Biserica San Nicola din Bari. Avem aşadar certitudinea că mâna Sfântului Nicolae s-a aflat în mod sigur o perioadă la Bari. În aceeaşi lucrare Gerardo Cioffari atestă şi faptul că mâna Sfântului, citez: "A dispărut în perioada evului mediu în condiţii misterioase". "Misterul Dispariţiei" mâinii Sfântului Nicolae de la Bari, coincide cu momentul aducerii moaştelor de la Bari la Bucureşti şi desluşeşte aşa-zisul mister. Izvoarele istorice autentice, arată fără drept de tăgadă adevărul istoric privitor la aducerea mâinii aşa cum este certifact prin inscripţia de pe racla din Biserica Sfântul Gheorghe Nou de la Kilometrul Zero al României.

În concluzie ne întrebăm de ce oare preotul italian Ferardo Cioffari a omis propriile afirmaţii susţinute cu documente numai cu doi ani în urmă? De asemenea, cui servesc aceste atitudini care intră în contradicţie cu adevărul istoric şi cu dialogul irenic specific comunităţilor creştine luminate de Duhul Sfânt? Acest dialog cu nuanţe polemice, a adus cu sine totuşi o mai bună înţelegere a adevărului despre Moaştele Sfântului Nicolae adăpostite în Biserica Rectitorită mai târziu de marele nostru Voievod şi Sfânt Martit Constantin Brâncoveanu. Aşadar, Moaştele Sfântului Nicolae din Biserica Sfântul Gheorghe Nou fac parte din patrimoniul naţional şi spiritual românesc. Cred că e timpul să învăţăm mai bine cum să apărăm ceea ce ţine până la urmă de demnitatea noastră de creştini şi de români şi să ne ferim de a ne autoflagela şi deforma până la urmă propria noastră istorie!". (Sursa: Ziarul Liberatea)

 Redăm parțial articolul din România Liberă, cu precizarea că textul integral poate fi citit la sursă. “O controversă referitoare la veridicitatea moaştelor Sfântului Nicolae, aflate la o biserică din Bucureşti, ridică o problemă mult mai amplă: cât de autentice sunt, în general, relicvele din lăcaşurile de cult din România, la care se închină anual sute de mii de credincioşi? Despre moaştele Sfântului Nicolae, care se află la Biserica “Sfântul Gheorghe cel Nou” din București, s-a afirmat, nu de puţine ori, că nu ar fi autentice. Am solicitat un punct de vedere reprezentanților Bisericii San Nicola din Bari, unde se află mormântul acestui sfânt. Aceştia ne-au confirmat că dubiile privind relicva din România sunt întemeiate…  reprezentanții Bisericii San Nicola din Bari, acolo unde rămășițele Sfântului Nicolae au fost atestate științific în 1957, susțin că povestea sosirii moaștelor la București nu este reală. “Legenda spune că Mihai Voievod, pentru meritele sale în războiul împotriva musulmanilor, a primit ca donație din partea Arhiepiscopului de Bari, la sfârșitul secolului al XVI-lea, o relicvă a Sfântului. Nu știm dacă relicva era autentică, dar este cert că această explicație nu are o bază reală deoarece arhiepiscopul de Bari nu avea  autoritatea de a lua moaște din biserica San Nicola (Catedrala era, la acea vreme, în conflict cu Biserica San Nicola) și în plus (cu excepția papei Urban al II-lea în 1089) nici un papă sau arhiepiscop de-a lungul istoriei nu au mai deschis mormântul Sfântului Nicolae din Bari”, a declarat, în exclusivitate pentru România liberă, fratele Gerardo, din partea lăcașului de cult italian. 

Poziția Bisericii din Bari este categoric: “toate relicvele Sfântului Nicolae din Roma sau de oriunde sunt false”, scrie în răspunsul pe care l-am primit. Dar preoții italieni nu vor să acuze pe nimeni direct, așa încât lasă o urmă de mister asupra provenienței osemintelor de la București. “Totuși, trebuie ținut cont de faptul că marinarii au adus relicva la Bari din Mira (unde era îngropată inițial – n.r.) în 1087, într-un moment în care prin Europa circulau deja numeroase părți ale corpului Sfântului. Mai mult, o bucățică a fost cel mai probabil furată din Bari și dusă în Franța. De asemenea, trebuie amintit că în 1099, în timpul primei Cruciade, venețienii au ajuns la aceeași biserică a Sfântului Nicolae din Mira și au adus în Veneția mai multe oase (dintre care unele ar fi putut fi ale sfântului, deoarece marinarii din Bari au acționat anterior în grabă, de teama turcilor). Prin urmare, la Bari există în prezent circa jumătate din corpul său. Ce s-a întâmplat cu restul e dificil de spus. Unele pot fi în lume, altele e posibil să se fi dizolvat pur și simplu în mana (apa care se formează lângă relicve și care e în contact cu oasele)”, a menționat, pentru România liberă, fratele Gerardo.

În fine, acesta a precizat că Biserica din Bari ar putea foarte ușor să dovedească lipsa de autenticitate a moaștelor aflate în lume, “deoarece circumstanțele achiziției lor nu se susțin”. Nu o face decât “în câteva cazuri în care au loc exagerări comerciale”, deoarece consideră că venerarea sfântului de către oameni e mai importantă decât originalitatea unor relicve. … Preotul Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou din București, unde se află o raclă cu mâna dreapta a Sfântului Nicolae, afirmă, în replică, că nu are nici o îndoială cu privire la autenticitatea acestor rămășițe… Mai mult, a explicat acesta, mâna dreaptă a primit recunoașterea internațională. “În 1707, când Constantin Brâncoveanu a sfințit biserica, Patriarhul Hrisant Notara de Ierusalim a mers cu moaștele Sfântului Nicolae deasupra capului, în procesiune în fața poporului. Deci ele erau recunoscute ca atare și atunci”, a argumentat preotul Emil Cărămizaru. Dar cea mai mare dovadă, precizează părintele, este că mâna dreaptă de la București atribuită Sfântului Nicolae face minuni. “Sunt consemnate zeci de minuni, a fost vindecată o femeie bolnavă de cancer în metastază. S-a vindecat aici, în 2009. Dacă 400 și ceva de ani, moaștele astea au făcut minuni, de ce să ne punem noi cu Sfântul Nicolae?”.

 

 

 

16-07-2014
De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu