Știri interne - ianuarie 2014 (RO)

Posibil acord pentru normalizarea relației între Patriarhia Română și Patriarhia Ierusalimului

Aflat în vizită oficială în Israel, în perioada 20-21 ianuarie 2014, Președintele Traian Băsescu s-a întâlnit și cu Patriarhul Ierusalimului, Teofil III căruia i-a solicitat un răspuns favorabil pe problema încă nerezolvată dintre Patriarhia Ierusalimului și Patriarhia Româna privind Așezământul românesc din Ierihon. În răspunsul său, Patriarhul Teofil a declarat că  "s-a ajuns deja la pregătirea unui acord, care se așteaptă să fie semnat de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României" și a adăugat că s-a "decis în favoarea stabilirii unor legături mai strânse între cele două Biserici".

Din mesajul Patriarhului Teofil adresat cu ocazia decorării președintelui român, extragem: “ (…) Ierusalimul deține un loc unic în memoria umanității, iar Patriarhia Ierusalimului se asigură că toți cei care doresc să vina in Locurile Sfinte pot face acest lucru, inclusiv pelerinii evrei și musulmani și creștinii altor confesiuni. Aceasta este responsabilitatea care ne revine, datorită poziției noastre unice în Țara Sfântă. Patriarhia Ierusalimului se bucură de respectarea deplină și de recunoașterea celor trei autorități politice din această regiune – Statul Israel, Regatul Hașemit al Iordaniei și statul Palestina – iar acest statut juridic este clar și sigur, apărat. Patriarhia servește ca lider reprezentativ tuturor comunităților creștine din Țara Sfântă, și este instituția creștină principală care poate răspunde în numele integrității statutului Ierusalimului. În această lucrare importantă, știm că putem conta pe sprijinul credincioșilor din România… Suntem uniți prin legături importante de credință și de afecțiune, pe care trebuie să fim mereu atenți să le promovam și să le aprofundăm… Și, în semn de recunoaștere a relației istorice și spirituale strânse între Patriarhia Ierusalimului și România, dorim să vă oferim decorația Marii Cruci a Sfântului Mormânt.” (sursa citat)

Protocol între Patriarhia Română și Ministerul de Externe privind românii din străinătate

La Palatul Patriarhiei s-a semnat un Protocol de cooperare între Patriarhia Română şi Departamentul Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, delegatul Patriarhiei Române, a declarat: „Protocolul stabileşte cadrul colaborării dintre Patriarhia Română şi Stat, reprezentat prin Guvernul României, în sprijinirea comună a comunităţilor care au şi multe nevoi financiare pe care Biserica sau comunitatea respectivă nu le poate suporta. Există foarte multe comunităţi care au început construcţia propriilor lăcaşuri de cult, iar posibilităţile financiare ale acestora nu sunt suficiente pentru a duce astfel de proiecte la bun sfârşit. De asemenea, Mitropoliile, Arhiepiscopiile şi Episcopiile care au fost organizate în diaspora românească au necesitat şi ele sprijin din partea Statului pentru că ele devin centre de coordonare ale activităţilor din ţările în care românii ortodocşi trăiesc. Totodată, avem în vedere consolidarea Şcolii de Duminică pentru promovarea copiilor care se nasc în diaspora, pentru pregătirea lor în spiritul tradiţiei, culturii româneşti pentru posibilitatea de a oferi informaţii suplimentare despre istoria neamului lor, geografia ţării din care provin şi alte lucruri care sunt foarte importante pentru păstrarea identităţii atât naţionale cât şi confesionale. Avem în vedere şi organizarea unor biblioteci pe lângă parohiile noastre din diaspora, unde tinerii români plecaţi de aici să poată găsi literatura de care au nevoie, înfiinţarea unor case memoriale, dar şi a unor locuri de întrunire pentru românii”. (Basilica.ro)

Minunea Icoanei Maicii Domnului Axion Estin de la Mănăstirea Paltin Petru Vodă

O minune preaslăvită s-a petrecut la 11 ianuarie 2014 în mănăstirea Paltin, prin purtarea de grijă a bunului Dumnezeu. Icoana Maicii Domnului a izvorât şiroaie de mir, cu o mireasmă atât de puternică încât se putea simţi mirosul de mir atât în toată biserica, cât şi afară, în jurul bisericii. Această icoană este copie după originalul icoanei făcătoare de minuni, Axion Estin, din Sf. Munte Athos, icoană pictată prin osteneala, dragostea şi sârguinţa Părinţilor români din Sf. Munte şi dăruită spre mângâiere maicilor din mănăstirea Paltin Petru Vodă, pentru a alina durerea pierderii marelui nostru duhovnic, Părintele Justin Pârvu şi spre a ne fi sprijin şi povăţuitoare tainică spre mântuire. Această minune petrecută astăzi vine poate să ne încredinţeze de puterea acestei icoane cu adevărat făcătoare de minuni, sau poate ne atenţionează prevestind vremuri mai tulburi şi anevoioase pentru poporul dreptcredincios.
De aceea ne simţim datori să întărim şi să sporim rugăciunile noastre, cerând Maicii Domnului să ne ierte pentru fărădelegile noastre şi să ne izbăvească din toate ispitele, nevoile şi durerile ce cu dreptate vin asupra noastră. (extras din Comunicatul postat pe site-ul Mănăstririi Paltin Petru-Vodă)

Crucea de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor

Crucea de pe Caraiman a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea se află la o altitudine de 2.291 metri și are o înălțime de 39,5 metri. Situată pe marginea abruptului către Valea Seacă, în județul Prahova, Crucea are profil de oțel și este plasată pe un soclu de beton armat placat cu piatră. A fost ridicată Acum mai bine de 80 de ani în memoria soldaților români căzuți în Primul Război Mondial. Construcția monumentului a fost urmărită îndeaproape de către Regele Ferdinand și regia Maria, materialele de construcție fiind cărate pe munte fie cu care de boi, fie cu un funicular, ori manual. Din păcate, monumentul este într-o avansată stare de degradare, iar autoritățile locale nu au găsit încă o soluție pentru remedierea situației. Presa a dat publicității un parteneriat recent între Primăria Bușteni și Asociația Rotary Club Valea Prahovei, prin care  aceasta din urmă se oferă să restaureze complet monumentul. Și iată cum un monument de interes național pentru România și Ortodoxie ajunge să fie restaurat de un club mason…

Unitatea Bisericii – dar al lui Dumnezeu şi responsabilitate a creştinilor

Seria săptămânilor de rugăciune pentru unitatea creștinilor continuă la Patriarhia Română și în 2014, în ciuda contestării acestui eveniment ecumenist de către un număr mare de credincioși, între care și ierarhi ai BOR, care au decis să nu participe. Între episcopii care nu au participat și/sau nu mai participă la rugăciunea comună se numără IPS Teofan al Moldovei, IPS Iustinian Chira, vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania.

Din mesajul Părintelui Patriarh Daniel adresat cu ocazia Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, 18-25 ianuarie 2014, spicuim: “ (…) Deoarece în decursul timpului, din nefericire, creştinii s-au separat şi împărţit în diferite confesiuni sau ramuri antagoniste, astăzi, când fenomenul secularizării şi al relativizării valorilor creştine atinge proporţii alarmante, lucrarea pentru refacerea unităţii creştinilor trebuie intensificată prin dialog şi cooperare misionară. În faţa multiplelor provocări secularizante, creştinii pierd din credibilitate când se află în stare de conflict, dar câştigă în credibilitate când au credinţă vie, dialoghează şi cooperează unii cu alţii, pentru ajutorarea semenilor aflaţi în suferinţă şi sărăcie. Mai precis, Hristos Domnul ne cheamă astăzi să ascultăm Evanghelia Lui, să cultivăm iubirea de Dumnezeu şi de semeni, sfinţenia vieţii, recunoştinţa, dărnicia şi hărnicia, valoarea unică a persoanei umane şi a familiei tradiţionale, binele comun şi frumuseţea sufletului generos. Împlinind această vocaţie profund creştină, vom înţelege mai bine legătura dintre unitatea de credinţă eclezială şi cooperarea în  misiunea socială. Astfel,  vom aduce mai multe semne de speranţă în timp de suferinţă şi criză...”.

Ar fi bine de conştientizat faptul că Biserica primară, Biserica Una, nu s-a împărţit în mai multe biserici-surori, ci ea a ramas tot una, cea adevărată, cea ortodoxă, iar celelalte s-au departat de Adevăr, fiind însă aşteptate să se întoarcă.

Botezul Domnului sărbătorit de românii din Valea Timocului

Românii ortodocși din Serbia de Răsărit au sărbătorit în data de 19 ianuarie 2014, Boboteaza pe stil vechi, după cum a precizat Părintele Boian Aleksandrovic. Preoții din cadrul Protopopiatului Daciei Ripensis au oficiat slujbele Sfințirii Aghiasmei Mari la izvoare, fântâni, troițe și biserici. Părintele Boian Aleksandrovici, Vicar al Timocului, a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu Părintele Ștefan Sarampoi la Mănăstirea din Malainița. Pr. Antonie Isac, Paroh al Borului împreună cu Pr. Doru Ovidiu Ursu au slujit la paraclisul din Metonita.

La biserica din Negotin a slujit Părintele Florin Petru Papava, iar Părintele Iel Buobului și Pr. Sarian Raicovici au slujit la Busur și Bobova. (doxologia.ro)

Mihai Eminescu și Biserica Ortodoxă

Mihai Eminescu a apărat adesea Biserica, spunând: „Cine combate Biserica şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu este!” Ziua de naştere a marelui poet naţional al românilor, Mihai Eminescu, care şi-a iubit deopotrivă ţara şi credinţa stră­moşească, trebuie cinstită şi ca Zi a culturii naţionale. În şedinţa de lucru din 28 februarie 2013, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Ziua Culturii Na­ţio­nale să fie aniversată prin pro­gra­me speciale în toate epar­hiile ortodoxe române din ţară şi străinătate. Născut şi crescut în spiritul creştin ortodox al unei familii evlavioase, care avea legături strânse cu Biserica şi monahismul românesc, Mihai Eminescu a rămas, pentru toată viaţa, profund pătruns şi inspirat de universul spiritual al locurilor natale botoşănene, presărate cu dealuri domoale şi mult cer, cu mănăstiri şi schituri de viaţă sfântă şi cu tradiţii populare de o mare frumuseţe artistică.

Ataşamentul, respectul şi admiraţia lui Eminescu pentru Bi­se­rica neamului, pe care a vă­zut-o mereu prezentă în dezvol­ta­rea culturii şi identităţii na­ţionale a poporului român, le-a do­bândit din familia sa, de la su­rorile mamei sale, care erau că­lu­găriţe, una dintre ele chiar sta­reţă la Schitul Agafton, unde copilul, apoi tânărul Mihai Emi­nescu mergea adesea. Aşa s-a fami­liarizat el de foarte timpuriu cu slujbele şi cântările biseri­ceşti, reflectându-le mai târziu în unele din creaţiile sale, în care foloseşte metafore inspirate din universul liturgic ortodox, ca de pildă în poezia „Rugă­ciune“. Iubit şi preţuit de oamenii Bisericii de la vârsta fragedă a copilăriei şi până la sfârşitul vieţii, Eminescu a fost la rândul său un iubitor şi apărător al Bisericii. Astfel, el a numit Bise­rica Ortodoxă „maica spi­rituală a neamului românesc, ca­re a născut unitatea limbei şi u­ni­tatea etnică a po­po­rului (…)“; „păstră­toarea elementului latin (…) care a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise (…)”. (fragment din mesajul Patriarhului Daniel cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie)

Cultura Vieții: Strategia Națională de Sănătate 2014-2020: finanțăm avortul, deficitul demografic și ascultăm de lobby-ul secularist

Deficitul demografic crește și prognozele au fost confirmate în 2013 de alt record: anul cu cel mai mic număr de nașteri pentru România. Totuși, avorturile la cerere sunt plătite în continuare din bani publici, fiind considerate „un serviciu de sănătate a reproducerii”, iar pe lista compensatelor au fost adăugate anticoncepționalele, inclusiv pilula de a doua zi. În prezent, copiii cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani pot, conform legii, să se prezinte la medic fără un părinte doar pentru probleme de sănătate a reproducerii şi sexualitate (legea 95/2006, art. 650 – despre acordul pacientului informat). Și ei vor primi, conform Strategiei și a HG privind „lista compensatelor”, anticoncepționale și „pilula de a doua zi” la cerere, și fără știrea părinților. Subminarea autorității parentale, în problemele medicale, este un alt efect al Legii 95/2006. Avorturile la cerere se pot face de la 16 ani fără semnătura părintelui; în România 10% dintre avorturi sunt efectuate la fete sub 18 ani (cu toate problemele de sănătate subsecvente), lucru la care a contribuit și scăderea vârstei consimțământului sexual la 15 ani.

Toate avorturile la cerere sunt decontate din bugetul asigurărilor sociale de stat; coplata e de 200 lei. În condiţiile în care programul de FIV decontat de Casă a început în iunie pentru 2013, din lipsa fondurilor, iar FIV se decontează doar dacă se finalizează cu o naştere (adică cu un copil), se pune întrebarea: de ce să mai finanțăm din banii asiguraților  avortul la cerere, când deficitul demografic este în creștere? (culturavietii.ro)