Raport general sinteza al Anului omagial si comemorativ 2026

 

Raportul general sinteză al Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame).

Documentul a fost prezentat de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul în cadrul ședinței solemne a Sfântului Sinod din 28 octombrie 2026.

---

Preafericite Părinte Patriarh,
Preasfințit Sinod,
Distinși participanți,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit ca anul 2026 să fie Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), în Patriarhia Română.

Această hotărâre sinodală a așezat în centrul vieții bisericești două realități strâns legate între ele. Prima este familia creștină, loc al nașterii și al creșterii în credință. A doua este pilda oferită de femeia creștină, purtătoare statornică a evla­viei de la o generație la alta. Împreună, aceste două realități ne oferă mărturie despre faptul că sfințenia, dar al lui Dumnezeu, rodește în casa oamenilor credincioși și se transmite prin dragostea celor care, asemenea sfintelor femei, au sfințit de-a lungul veacurilor viața comunității prin credința și jertfelnicia lor.

Familia creștină nu este doar o unitate socială, ci o „biserică mică”, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur († 407), sau „biserica de acasă” (ecclesia domestica), după expresia Fericitului Augustin († 430). Ea este prima școală a credinței și a iubirii darnice. Sfințită prin Sfintele Taine ale Bisericii, îndeosebi prin Cununie și Euharistie, familia își află împlinirea în comunitatea euharistică a parohiei, iar iubirea dintre soți devine în lume icoană a iubirii eterne din Sfânta Treime (cf. Efeseni 5, 21-33).

Copiii născuți și botezați în această comuniune sunt chemați să devină, prin credință și viață sfântă, cetățeni ai Împărăției cerurilor. Familia Sfântului Vasile cel Mare, cu opt membri înscriși în calendarul Bisericii, ne învață cum sfințenia odrăslește sfințenie atunci când casa devine loc al rugăciunii și al iubirii milostive.

Vocația familiei creștine de a fi mediu al vieții spirituale și al mântuirii îngăduie o privire limpede asupra încercărilor familiei de astăzi. Criza demografică, fragmentarea legăturilor dintre generații, impactul mediului digital asupra educației, ispita supre­mației în familie și slăbirea căsătoriei prin cultivarea iubirii narcisiste și posesive au, în adâncul lor, o rădăcină spirituală, și anume pierderea sensului sacru al vieții umane și al iubirii smerite și darnice.

Răspunsul Bisericii reașază familia pe temelia iubirii jertfelnice după chipul lui Hristos, Care S-a dat pe Sine pentru Biserică (cf. Efeseni 5, 25). În această iubire, soții, egali în demnitate ca persoane create după chipul lui Dumnezeu, se dăruiesc reciproc, iar ierarhia familiei devine o ierarhie a smereniei. Copilul este primit ca dar pentru eternitate, iar părinteasca slujire cuprinde, pe lângă nașterea trupească, creșterea lui duhovnicească.

În casa creștină, femeia, ca soție și mamă, este adesea cea dintâi care deschide copiilor calea rugăciunii, iar iubirea ei jertfelnică ține unite generațiile. Pastorația familiei se împli­nește astfel prin cinstirea sfintelor femei, iar pilda lor luminează vocația fiecărei familii creștine. Modelul desăvârșit este Maica Domnului, Născătoarea de Dumnezeu, deodată Fecioară și Mamă, idealul feminității și al vieții creștine pentru toți credincioșii.

Alături de ea, femeile mironosițe, primele vestitoare ale Învierii, sunt icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică. Pe urmele lor, sfințenia a înflorit în pământul românesc atât în familie, cât și în viețuirea monahală.

Au strălucit aici soții și mame care și-au crescut copiii în dreapta credință, precum Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu și Sfânta Anastasia Șaguna, cuvioase maici dăruite rugăciunii neîncetate, mucenițe care au pecetluit credința cu sângele lor și mărturisitoare din vremea prigoanei atee, precum Sfânta Blandina de la Iași și Sfânta Magdalena de la Mălainița. Sfintele Femei Românce, mamele duhovnicești ale poporului nostru, arată că drumul spre sfințenie se deschide oricărei condiții sociale, prin conlucrarea persoanei umane cu harul divin.

În Anul omagial-comemorativ 2026, în acord cu obiectivele Planului-cadru stabilit de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, centrele eparhiale, protoieriile, parohiile și mănăstirile au desfășurat o amplă activitate pastoral-misionară, liturgică, mediatică și culturală orientată către întărirea vieții duhov­nicești a familiilor creștine și către cinstirea sfintelor femei din calendar, îndeosebi a Sfintelor Femei Românce.

Pastoral-liturgic

În acest sens, datele și rezultatele comunicate de sectoarele Administrației Patriarhale, de Centrul de Presă BASILICA și de cen­trele eparhiale oferă o valoroasă imagine de ansamblu în legătură cu manifestările desfă­șurate în cuprinsul Patriarhiei Române de-a lungul anului 2026. Astfel, din punct de vedere pastoral-liturgic, principalele momente solemne au fost următoarele:

• Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, care a avut loc în data de 6 februarie, în Catedrala Patriarhală din București, la finalul Sfintei Liturghii săvârșite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 53 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod;
• Manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, care s-au derulat după următorul program:

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Mavra de pe Ceahlău a fost săvârșită luni, 4 mai, la Mănăstirea Durău, din Arhiepiscopia Iașilor;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Matrona de la Hurezi s-a desfășurat în data de 5 mai, la Mănăstirea Hurezi, Arhiepiscopia Râmnicului;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina de la Iași a avut loc în ziua de 17 mai la Catedrala Mitropolitană din Iași;

– proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Filofteia și Elisabeta s-a desfășurat în data de 5 iunie, la Mănăstirea Pasărea, din Arhiepiscopia Bucureștilor;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Filotimia de la Râmeț a avut loc pe 29 iunie, la Mănăstirea Râmeț, Arhiepiscopia Alba Iuliei;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Olimpiada din Fărcașa a fost organizată sâmbătă, 4 iulie, în biserica Parohiei Fărcașa, Arhiepiscopia Iașilor;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu a avut loc în ziua de 16 august în biserica Parohiei „Sf. Gheorghe”- Nou, din Arhiepiscopia Bucureștilor;

– proclamarea locală a Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta a avut loc în ziua de 16 august, la Mănăstirea Văratec, Arhiepiscopia Iașilor;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița a avut loc în ziua de 13 septembrie, la Mănăstirea Mălainița, Episcopia Daciei Felix;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Mucenițe Evloghia a fost organizată în data de 4 octombrie la Mănăstirea Samurcăşeşti, din Arhiepiscopia Bucureștilor;

– proclamarea locală a canonizării Sfintei Cuvioase Antonina de la Tismana a fost săvârșită în data de 4 octombrie la Mănăstirea Tismana, Arhiepiscopia Craiovei.

În perioada următoare se va săvârși proclamarea locală a canonizării pentru Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș și pentru Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna.

Tot în acest an, în data de 23 octombrie, a avut loc proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, iar în ziua de 26 octombrie a fost proclamată Sărbătoarea Soborului Sfinților Martiri Militari. De asemenea, au fost cinstite pentru prima dată „Icoana Maicii Domnului din Dud de la Craiova” (30 august) și „Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn” (Arhiepiscopia Râmnicului).

Sub conducerea şi cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, în Anul omagial-comemorativ 2026, la Atelierele Patriarhiei Române, au fost realizate mai multe racle din argint pentru cinstitele moaște ale Sfinților canonizați de Biserica Ortodoxă Română în ultimii ani. De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului, a fost realizată Medalia omagială și comemorativă „2026 – Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)” și a fost refăcut Ordinul „Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu” pentru mireni.

Cu privire la activitatea educațional-culturală, Patriarhia Română și centrele eparhiale au organizat numeroase simpozioane, conferințe, colocvii și alte manifestări teologice, academice și cultural-educative, care au reunit personalități ale vieții bisericești și academice din țară și din străinătate. Aceste inițiative au evidențiat importanța familiei creștine în viața Bisericii și a societății, dar și rolul sfintelor femei în mărturisirea credinței și transmiterea valorilor spirituale de la o generație la alta.

Astfel, dintre manifestările organizate la nivelul Patriarhiei Române, menționăm următoarele evenimente de referință:

• Simpozionul Internațional de Teologie, cu tema: „Familia creștină: lumină și mărturie în societatea contemporană” (5-8 octombrie 2026, București);
• Concursul național catehetic Familia – binecuvântare a lui Dumnezeu și școală a iubirii smerite și darnice (10 noiembrie 2025 – 21 mai 2026);
• Concursul național Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a XV-a (15 decembrie 2025 – 31 iulie 2026);
• Congresul național catehetic Hristos împăr­tășit copiilor, ediția a XIX-a (19-22 octombrie 2026, Mănăstirea Caraiman);
• Întâlnirea Internațională a Tinerilor Orto­docși – ITO 2026 (31 august – 3 septembrie 2026, București).

La nivelul centrelor eparhiale, au fost organizate sau sunt programate să se desfășoare următoarele activități pastoral-culturale reprezentative:

• conferințele „Figuri feminine ale epocii brâncovenești: Doamna Marica și Safta Brâncoveanu” (26 septembrie) și „Icoane luminoase de femei și mame sfinte în istoria neamului românesc: Sf. Cuv. Platonida de la Argeș, Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu și Sf. Anastasia Șaguna” (7 iulie), organizate în Arhiepiscopia Bucureștilor;
• Simpozionul internațional „Dumitru Stăniloae”, cu tema: „«Binecuvântată ești Tu între femei!» Maica Domnului: maică, fecioară, îndrumătoare” (13-15 mai), desfășurat în Arhi­episcopia Iașilor;
• Conferința preoțească „Pastorația familiei creștine”, desfășurată în Arhiepiscopia Sibiului;
• Simpozionul internațional cu tema „Chipuri ale sfințeniei în viața familiei creștine: de la teologie la expresie biblică” (8-10 noiembrie), care va avea loc în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului;
• Simpozionul național „Familia creștină între dar și vocație. Comuniune, credință și sfințenie în viața Bisericii”, programat să se desfășoare la începutul lunii noiembrie (9-11 noiembrie) în Arhiepiscopia Craiovei;
• Simpozionul „Istorie, cultură și spiritualitate”, ediția a V-a (4-6 octombrie 2026), organizat de Arhiepiscopia Timișoarei;
• Conferința intitulată „Familia: între binecuvântarea lui Dumnezeu și provocările societății de azi” (11 octombrie), care a avut loc în Arhiepiscopia Chișinăului;
• Colocviul cu tema „L’augmentation ou la déification de l’humain?” („Augmentarea sau îndumnezeirea omului?”), desfășurat în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale;
• Conferința intitulată „Cum construim o familie puternică?” (6 martie), susținută în Düsseldorf, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului;
• Congresul cu tema „Viața duhovnicească și misiunea femeii în context contemporan” (1-3 mai), desfășurat în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii;
• Conferința națională „Anul omagial al pastorației familiei creștine. Taina Nunții – comuniune, creație și împlinire în Hristos”, organizată de Arhiepiscopia Tomisului;
• Simpozionul științific internațional intitulat „Familia creștină și vocația sfințeniei în tradiția și pastorația ortodoxă. Dimensiuni teologice și culturale în context contemporan” (25-26 mai), desfășurat în Arhiepiscopia Târgoviștei;
• Simpozionul național cu tema „Căsătoria și viața de familie în gândirea Sfinților Părinți. Exigențe morale, funcții pedagogice și implicații ecleziologice” (4-5 iunie), care a avut loc în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților;
• Simpozionul Internațional de Teologie, Știință și Artă, cu titlul „Parenting, gen și identitate creștină într-o lume în schimbare” (3-5 mai), organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei;
• Simpozionul național „Familia – spațiu al prezenței lui Dumnezeu și al comuniunii în Biserică” (15 septembrie), care a avut loc în Arhi­episcopia Râmnicului;
• Conferința „Familia creștină în era însingurării colective” (7 februarie), desfășurată în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului;
• Sesiunea Națională de Comunicări Știin­țifice cu tema „Pastorația familiei creștine. Sfintele femei din calendar (mironosițe, mu­cenițe, monahii, soții și mame)” (22 mai), organizată de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului;
• Conferința cu tema „Familia creștină, între chemarea lui Dumnezeu și provocările lumii actuale” (25 martie), desfășurată în Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei;
• Conferința internațională „Istorie, spiritualitate, cultură. Dialog și interactivitate”, ediția a XII-a, programată să se desfășoare în perioada 29-30 octombrie, în Arhiepiscopia Dunării de Jos;
• Conferința „Un sfânt îl interpretează pe un alt sfânt. Encomionul (elogiul) Sfântului Nicodim Aghioritul pentru Sfântul Simeon Noul Teolog” (27 mai), organizată de Arhiepiscopia Aradului;
• Conferința cu tema „Ce sfaturi despre viața de familie putem extrage din tradiția patristică și cum le putem aplica în lucrarea pastorală de astăzi?” (19 mai), care a avut loc în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Marii Britanii și Irlandei de Nord;
• Sinaxa monahală cu tema „Monahismul contemporan între provocările lumii și chemarea la sfințenie. Pilda femeilor recent canonizate de Biserica Ortodoxă Română” (24 septembrie), organizată de Episcopia Hușilor;
• Tabăra catehetică „Rădăcini și aripi”, desfășurată în Episcopia Caransebeșului;
• Simpozionul internațional cu tema „Familia creștină în postmodernitate: provocări, tendințe și soluții pastorale & Sfintele femei – modele de viețuire jertfelnică în familie și mănăstire” (11-12 mai), organizat de Episcopia Oradiei;
• Simpozionul internațional „Mehedinți – istorie, cultură și spiritualitate” (5-6 octombrie), susținut în Episcopia Severinului și Strehaiei;
• Simpozionul internațional „Maramureș – țara celor 4 țări” (16 iunie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului;
• Simpozionul cu tema „Mama creștină, izvor de sfințenie și cultură” (9 martie), desfășurat în Episcopia de Bălți;
• Conferința intitulată „Familia – Cetate de iubire” (25 aprilie), care a avut loc în Episcopia Basarabiei de Sud;
• Sesiunea de comunicări științifice cu tema „Chipuri de femei sfinte din istoria poporului român”, organizată în Episcopia Sloboziei și Călărașilor;
• Masa rotundă intitulată „Chipul mamei creștine în literatura română – de la evocarea eminesciană la jertfa sfintelor femei din calendar” (15 ianuarie), desfășurată în Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei;
• Simpozionul național „Sfânta Mironosiță Maria Magdalena, modelul de slujire al femeii creștine” (22-24 aprilie), care a avut loc în Episcopia Alexandriei și Teleormanului;
• Conferința „Chipuri de femei cuvioase” (12 mai), desfășurată în Episcopia Giurgiului;
• Masa rotundă cu tema „Preotul și preoteasa, respectiv bărbatul credincios și femeia credincioasă, ca și ctitori de parohii, de familii și de neam, după modelul familiei Brâncoveanu” (16 august), organizată în Episcopia Slatinei și Romanaților;
• Simpozionul „Familia și vocația femeii creștine” (28 februarie), care s-a desfășurat în Episcopia Tulcii;
• Conferința cu tema „Suportul duhovnicesc al însoțirii bărbatului cu femeia” (30 mai), organizată de Episcopia Sălajului;
• Conferința duhovnicească „Provocările lumii digitale și consecințele digitalizării existenței umane în realitatea familiei, din punct de vedere uman și duhovnicesc”, desfășurată în Episcopia Devei și Hunedoarei;
• Conferința cu tema „Împreună în Hristos – Tinerii și construirea familiei creștine” (26 august), organizată de Episcopia Daciei Felix;
• Conferința cu titlul „Fundamentele biblice ale familiei creștine și importanța ei în istoria omenirii. Provocările majore la adresa ei în modernism și postmodernism”, care a avut loc în Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei;
• Conferința cu tema „Familia creștină între tradiție și provocările lumii digitale” (30 martie), susținută în Episcopia Ortodoxă Română a Italiei;
• Conferința intitulată „Familia creștină – Biserica de acasă și spațiu al comuniunii în Hristos”, desfășurată în Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei;
• Simpozionul științific cu tema „Familia între presiunea ideologiilor contemporane și fidelitatea față de Evanghelie” (7 martie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord;
• Sesiunea de comunicări „Familia creștină – spațiu al vieții și al mărturisirii credinței” (24 ianuarie), care a avut loc în Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeelande;
• Simpozionul „Memorie și mărturisire în fețe și evenimente care ne privesc – un veac de la nașterea Mitropolitului Antonie Plămădeală”, care se va desfășura la finalul lunii octombrie în Episcopia Ortodoxă Română a Canadei;
• Congresul cu tema „Mai poate fi tânărul creștin de azi un simplu spectator?” (25-27 septembrie), organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei.

Pe lângă aceste evenimente de amploare, centrele eparhiale au organizat și numeroase alte activități educaționale și culturale, menite să pună în lumină cele două teme ale Anului omagial-comemorativ 2026, și anume: cateheze, seri duhovnicești, colocvii, mese rotunde, prezentări de carte, expoziții, concerte, ateliere de creație, concursuri pentru tineret, școli de vară, tabere, pelerinaje, campanii de informare, podcasturi ș.a.

În legătură cu activitatea editorială și publicistică, Editurile Patriarhiei Române au publicat 90 de lucrări noi, majoritatea fiind titluri dedicate Anului omagial-comemorativ 2026, dintre care le semnalăm pe următoarele:

– la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă au apărut:

• „Mineiul Sfinților Români, vol. 6: Slujbele Sfintelor românce canonizate în anul Centenarului Patriarhiei Române”;
• „Acatistul Soborului Sfintelor Femei Românce”;
• „Slujba Familiei Sfântului Vasile cel Mare” (19 iulie);
• „Proloage în fiecare zi împreună cu sfinții” (4 vol.);
• „Slujba Soborului Sfinților Martiri Militari” (26 octombrie).

În mod deosebit, în acest an, la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă au fost publicate broșuri cu viața și acatistul Sfintelor Femei Românce.

– la Editura Basilica au fost publicate următoarele lucrări:

• † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „11 Sfinte Femei românce, modele de evlavie, dragoste jertfelnică și curaj mărturisitor. Cuvântări la proclamarea canonizării lor (2026)”;
• † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Patriarhii României. Şase oameni şi arhipăstori care au pus Biserica neamului nostru în mijlocul evenimentelor hotărâtoare pentru ţară”;
• † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Centenarul Patriarhiei Române, noi sfinți români şi sfințirea picturii Catedralei Naţionale: lucrarea Bisericii în societate în anul 2025”;
• † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Veniţi să luaţi lumină! Predici la Sfintele Paşti”;
• ***, „Monahii, soții și mame de ieri, acum Sfinte rugătoare în cer. Proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce (6 februarie 2026)”;
• următoarele albume biografice dedicate Sfintelor Femei Românce: „Rugătoare şi răbdătoare. Sfânta Matrona de la Hurezi”, „Floarea care a rodit rugăciune. Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea”, „Lumina smereniei. Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea”; „Doamna lacrimilor – Sfânta Maria Brâncoveanu” și „Mărturisire și jertfă. Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samur­cășești”, prefațate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și semnate de dl Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal.

La editurile eparhiale au fost publicate următoarele titluri și lucrări care au aprofundat cele două teme, omagială și comemorativă, ale anului 2026:

• la Editura Cuvântul Vieții a Arhiepiscopiei Bucureștilor a fost publicat volumul cu titlul „«Apărătoarei Doamne». 1400 de ani de la consacrarea liturgică a Imnului Acatist” (coordonat de Arhim. Nectarie Șofelea și Pr. Ștefan Zară);
• la Editura Doxologia a Arhiepiscopiei Iașilor au apărut lucrările: „Familia contemporană – încotro?” (autor Pr. Prof. Ioan C. Teșu) și „Provocările Postmodernității la adresa Instituției Familiei. O analiză din perspectiva activităților Departamentului Pro Vita din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor” (autor Pr. Radu Brînză);
• la Editura Andreiana a Arhiepiscopiei Sibiului a fost tipărită lucrarea „Sfânta Anastasia, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”;
• la Editura Renașterea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului a fost publicat volumul memorial „Spiritualitate și cultură. Feminitatea sub presiunea istoriei” (autori dna dr. Nicoleta Pălimaru și Pr. Paul Siladi);
• în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului va fi editată lucrarea cu tema „Familia creștină azi” (editor Protos. Ioan Popoiu);
• la Editura Arhiepiscopiei Târgoviștei a fost tipărită broșura „Familia – fundament al valorilor Evangheliei lui Hristos”;
• la Editura Reîntregirea a Arhiepiscopiei Alba Iuliei a fost publicat volumul intitulat „Maternitatea sfințitoare – Sfânta Cuvioasă Filotimia, mama Sfântului Dometie de la Râmeț” (autor Pr. Oliviu Botoi);
• la Editura Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei a apărut cartea „Botezul și Cununia”;
• la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost publicat volumul cu tema „Cateheza tinerilor despre ei înșiși în familie, Școală și Biserică” (colectiv de autori);
• la Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord se află în lucru volumul „Acolo unde începe Împărăția. Familia, Biserica de acasă”.

Seria acestor volume este completată de o bogată literatură teologică, formată din lucrări, monografii, studii și articole publicate în reviste eparhiale din țară și din diaspora, în volume colective și în alte publicații, toate menite să adâncească temele Anului omagial-comemorativ.

În anul 2026, activitatea social-filantropică a Patriarhiei Române s-a desfășurat atât la nivel central, prin Sectorul social-filantropic al Administrației Patriarhale și prin Federația Filantropia, cât și la nivel eparhial.

La nivel central au continuat programul național de sprijin alimentar „Masa Bucuriei”, derulat în parteneriat cu Selgros Cash&Carry, caravana medicală „Sănătate pentru sate”, campania „Donează sânge, salvează o viață!” și campania „Ajută un bătrân să zâmbească”, prin care au fost sprijinite în acest an 1.647 de persoane vârstnice.

Totodată, prin programele de formare profesională ale Federației Filantropia au fost instruiți 477 de specialiști. În plan extern, Patriarhia Română a finalizat proiectul de sprijinire a refugiaților din regiunea Nagorno-Karabah și a alocat suma de 50.000 de euro pentru ajutorarea creștinilor din regiunea Gaza.

La nivel local, eparhiile au acordat un sprijin constant familiilor cu mulți copii, mamelor aflate în dificultate, copiilor din familii defavorizate, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și persoanelor afectate de calamități. Acest sprijin s-a concretizat în ajutoare financiare și materiale, servicii de consiliere, pachete cu alimente și produse de strictă necesitate, precum și în activitatea cantinelor sociale și a centrelor de zi și rezidențiale.

Potrivit datelor centralizate, în eparhiile Patriarhiei Române funcționează 817 instituții și servicii sociale, în care activează 516 asistenți sociali și 21.565 de voluntari. Acestora li se adaugă ajutoarele acordate direct de parohii și mănăstiri, care completează lucrarea social-filantropică desfășu­rată de centrele eparhiale.

În mass-media bisericească centrală și locală au fost promovate și publicate evenimentele desfășurate în contextul „Anului omagial al pastorației familiei creștine” și al „Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)”. Au fost mediatizate cu prioritate ceremoniile de proclamare a canonizării Sfintelor Femei Românce și mesajele Patriarhului României și ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române.

Totodată, au fost publicate interviuri, articole documentare, materiale catehetice pentru copii și conținut destinat rețelelor sociale. Acestea au evidențiat rolul familiei creștine în societate și modelele de sfințenie feminină din calendarul ortodox.

Astfel, Agenția de știri Basilica a mediatizat tematica Anului omagial și comemorativ prin aproximativ 400 de articole, dintre care 80 au fost traduse în limba engleză. Pentru Anul omagial dedicat familiei creștine, agenția a relatat evenimentele, conferințele și simpozioanele organizate de Patriarhia Română și de eparhii.

A publicat și 33 de interviuri cu medici, psihologi, monahii, preotese și mame despre rolul familiei și al femeii în societate. Au fost abordate provocările familiilor de preoți din țară și din diaspora, precum și legătura dintre Biserică, Școală și Familie în educarea tinerilor. Printre proiectele proprii se numără seria „Vinerea pentru Familie”, cu citate și mesaje despre căsătorie, familie și copii, precum și o serie dedicată sfaturilor sfinților privind creșterea copiilor. Separat, au fost realizate materiale destinate celor mici: sinaxare pe înțelesul lor, infografice și un carusel despre familiile de sfinți.

În legătură cu Anul comemorativ al sfintelor femei, agenția a prezentat viețile sfintelor nou-canonizate și a acordat prioritate ceremoniilor de proclamare a canonizării lor. Proiectul „Românce în istorie” a însumat circa 50 de articole despre figuri feminine remarcabile din istoria, cultura și știința românească.

Au mai fost realizate proiectul „Materic digital”, dedicat sfintelor din fiecare lună, un fotoreportaj despre monumentele închinate personalităților feminine din București și o serie zilnică de poezii ale autoarelor române. Broșura „Soborul Sfintelor Femei Românce” a fost tradusă în engleză, spaniolă, italiană și germană.

La rândul lor, Publicațiile Lumina ale Patriarhiei Române au acordat constant spații editoriale celor două teme proclamate de Sfântul Sinod. Prin edițiile tipărite și online, Ziarul Lumina a mediatizat activitățile organizate de Patriarhia Română, centrele eparhiale, parohii, mănăstiri și instituțiile de învățământ teologic.

Pentru Anul omagial dedicat familiei creștine, ziarul a publicat articole de teologie și spiritualitate, documentare, interviuri și reportaje. Materialele au prezentat familia ca „biserica de acasă” și au abordat fundamentele biblice și patristice ale căsătoriei, educația copiilor, buna înțelegere dintre soți, rolul bunicilor și pregătirea tinerilor pentru căsătorie.

Problematica familiei a fost analizată și interdisciplinar, din perspectivă teologică, juridică, educațională și socială. Reportajele realizate în țară și în diaspora au prezentat exemple de pastorație a familiei și au evidențiat rolul familiei preotului în viața parohiei.

În privința temei comemorative din acest an, rubrica dedicată sfintelor femei din calendar a cuprins numeroase articole despre mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame, prezentate ca modele de credință și iubire jertfelnică.

Au fost evocate atât sfinte cunoscute ale Ortodoxiei, cât și sfinte și monahii legate de istoria și spiritualitatea românească. Alte materiale au prezentat femei care au apărat și transmis credința în vremuri de încercare, precum și rolul mamei creștine în formarea unor personalități duhovnicești.

Până în prezent, Radio TRINITAS a transmis în 2026 peste 2.000 de programe, cu mai mult de 5.000 de știri despre evenimentele Anului omagial și comemorativ. În data de 1 ianuarie au fost difuzate documentare dedicate celor două teme ale anului.

Pentru Anul omagial, cele 45 de ediții ale emisiunii „Viața de familie” au abordat relațiile din familie, divorțul, influența lumii digitale asupra vieții de familie și noile provocări la adresa adolescenților. Alte emisiuni au tratat învățătura Sfinților Părinți despre căsătorie și au prezentat situația familiilor din diaspora.

Referitor la tema comemorativă, au fost transmise înregistrări și reportaje de la proclamările locale ale canonizării celor 16 femei cu viață sfântă. Seria de emisiuni „Femei în istoria mântuirii” a fost dedicată personalităților feminine din Vechiul Testament. Patru ediții ale emisiunii „Viața de familie” au fost închinate integral sfintelor românce și unor familii de sfinți.

În 2026, TRINITAS TV a integrat temele Anului omagial și comemorativ în planul editorial general, prin transmisiuni în direct, emisiuni, știri și filme documentare. Pastorația familiei creștine a fost o preocupare constantă pentru opt emisiuni, între care „Psihologie și duhovnicie” și „Ghidul părinților”. Acestea au abordat rugăciunea în familie, educația copiilor, relațiile dintre generații și dificultățile familiei contemporane.

Emisiunile sociale au prezentat teme precum: maternitatea, ocrotirea vieții, familiile numeroase, familiile revenite din diaspora și sprijinul acordat familiilor aflate în nevoie. În strânsă legătură cu tema comemorativă din acest an, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a transmis în direct de la Catedrala Patriarhală, pe 6 februarie 2026, Sfânta Liturghie cu proclamarea canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce.

Postul TV a transmis în direct și trei ceremonii de proclamare locală, iar celelalte proclamări locale din Patriarhia Română au fost reflectate în Jurnalul Trinitas. Au fost realizate patru filme documentare, disponibile pe platforma Trinitas Film. Postul a mai realizat și 23 de materiale video de tip sinaxar (16 despre sfintele românce și 7 despre femeile mironosițe), medalioanele din emisiunea „Chipuri de sfințenie” și șapte ediții speciale. În perioada ianuarie–octombrie 2026, prezența online a postului a însumat aproximativ 45,4 milioane de vizualizări pe YouTube, 82 de milioane pe Facebook, peste 13 milioane pe Instagram și aproximativ 16 milioane pe TikTok.

La nivel local, mass-media bisericească a promovat programul-cadru al Anului omagial și comemorativ 2026, precum și evenimentele organizate cu acest prilej în eparhii. Informațiile au fost difuzate îndeosebi prin revistele eparhiale, foile parohiale, posturile de radio și de televiziune existente în unele eparhii, site-urile oficiale și paginile de pe rețelele sociale.

O atenție deosebită a fost acordată proclamărilor locale ale canonizării Sfintelor Femei Românce, precum și conferințelor și activităților pastorale dedicate familiei creștine.

În concluzie, această succintă prezentare evidențiază faptul că hotărârea sinodală prin care anul 2026 a fost proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)” a avut o largă rezonanță în rândul ierarhilor, clericilor, monahilor și mirenilor din Biserica Ortodoxă Română.

Manifestările liturgice prilejuite de proclamarea canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce, activitățile educaționale și culturale organizate în centrele eparhiale și în parohii, lucrările și studiile dedicate temelor omagiale, precum și programele social-filantropice destinate familiilor cu mulți copii și persoanelor aflate în dificultate au pus în lumină atât valoarea familiei creștine ca „biserica de acasă”, cât și exemplul de sfințenie al femeilor care au slujit lui Hristos prin credință, rugăciune, jertfelnicie și fapte bune.

Totodată, aceste activități au arătat preocuparea constantă a Bisericii pentru sprijinirea pastorală și materială a familiei, în contextul provocărilor actuale ale societății.

Pentru acest fapt, întregul personal al instituțiilor centrale și locale bisericești aduce slavă lui Dumnezeu, Cel ce binecuvântează familia creștină. Totodată, ne exprimăm convingerea că roadele Anului omagial-comemorativ 2026 vor fi continuate prin programe pastorale și sociale permanente.

Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu ca, prin mijlocirea Maicii Domnului și a sfintelor femei din calendar, în mod deosebit a celor 16 Sfinte Femei Românce, să ocrotească familiile creștine, pe monahi și monahii, pe cei care trăiesc singuri, precum și pe toți dreptcredincioșii creștini ortodocși din țară și din diaspora, dăruindu-le putere să rămână statornici în credința ortodoxă și să sporească în iubirea față de Dumnezeu și de semeni.

Secretarul Sfântului Sinod

† Varlaam Ploieșteanul
Episcop vicar patriarhal