Românii reprezintă cel mai activ grup de migranți din punct de vedere economic din Regatul Unit, potrivit unui studiu lansat recent de ACORD UK și Universitatea Bournemouth. Raportul, intitulat „Contribuțiile diasporei românești la economia britanică și societatea britanică”, a fost lansat la Parlamentul Marii Britanii în cadrul unui eveniment găzduit de parlamentarul britanic Gareth Thomas. Raportul „Contribuțiile diasporei românești la economia și societatea britanică” arată că adulții născuți în România și Bulgaria au înregistrat cea mai ridicată rată de angajare și activitate independentă din Anglia și Țara Galilor, de 80,4%, potrivit Recensământului din 2021. Totodată, conform datelor Fiscului britanic (HMRC), cetățenii români angajați au plătit în anul fiscal 2019/2020 aproximativ 2,399 miliarde de lire sterline sub formă de impozit pe venit și contribuții la asigurările sociale. Raportul notează că această contribuție ar putea fi și mai mare în prezent, în condițiile în care salariul mediu lunar al românilor a crescut cu aproximativ 45% față de 2019. Potrivit studiului, românii contribuie semnificativ la economia britanică prin muncă, plata taxelor și antreprenoriat, fiind activi în domenii precum sănătatea, asistența socială, construcțiile, tehnologia, inteligența artificială, securitatea cibernetică și sectorul financiar.
Raportul evidențiază că aproape 80% dintre românii din Regatul Unit au între 20 și 49 de ani, ceea ce îi transformă într-o resursă importantă pentru piața muncii britanică. Numărul angajaților români din Serviciul Național de Sănătate (NHS) s-a dublat în ultimul deceniu, de la 3.098 în iunie 2016 la 6.575 în iunie 2025. România ocupă astfel locul al cincilea între statele Uniunii Europene în ceea ce privește personalul din NHS England și locul al nouălea între toate naționalitățile non-britanice. În sectorul construcțiilor, România reprezintă principala sursă externă de forță de muncă, românii asigurând aproximativ 5% din totalul angajaților din Marea Britanie și aproape 19% din forța de muncă din Londra. Studiul mai arată că în decembrie 2025 erau înregistrați 349.700 de salariați români, iar salariul mediu lunar al acestora era de 2.427 de lire sterline, apropiat de media națională britanică. Documentul subliniază că o treime dintre românii din Anglia și Țara Galilor au studii universitare sau calificări superioare și evidențiază creșterea relațiilor economice dintre cele două state. Raportul „Contribuțiile diasporei românești la economia britanică și societatea britanică” poate fi citit integral aici.
MAREA BRITANIE: 33 de la mutarea la Domnul a Sf. Sofronie de la Essex
Sâmbătă 11 iulie, se împlinesc 33 de ani de la mutarea la Domnul a Sf. Sofronie de la Essex, ucenicul Sf. Siluan Athonitul și autorul unei cărți despre viața acestuia care a suflat un duh nou în spiritualitatea secolului XX și în lumea secularizată occidentală: „Viața și învățătura starețului Siluan Athonitul” (1948). Biografia sfântului publicată pe pagina web a Mănăstirii Essex menționează ca dată de naștere 22 septembrie 1896, la Moscova, părinții dându-i numele de botez de Serghei. A fost un copil care a citit mult, s-a rugat mult și a avut talent artistic. A studiat Artele Frumoase la Moscova, în căutarea unui ideal al frumuseți care depășea frumosul pur estetic. În frământările din timpul Revoluției Bolșevice din Rusia, a fost arestat de două ori la infama închisoare Liubianka, dar în 1921 a reușit să plece din Rusia. În ultima parte a adolescenței a cercetat spiritualitatea orientală. Stabilit la Paris, a atras atenția presei franceze cu câteva expoziții, dar nu își simțea căutările spirituale satisfăcute de artă. Din neputința minții de a înțelege taina morții, în Sâmbăta Mare a anului 1924, s-a întors la creștinism, renunțând la ideile orientale. În ajunul Sfintelor Paști, după Sfânta Împărtășanie, Dumnezeu i-a dat să contemple lumina necreată. În 1925, deși se înscrisese să studieze Teologia la Institutul „Sf. Serghie” din Paris, a renunțat și s-a dus în Sf. Munte Athos, unde, în 1926, s-a închinoviat la Mănăstirea „Sf. Pantelimon” – Russikon, unde a devenit ucenic al Sfântului Siluan Athonitul, deși acesta nu era decât simplu monah. În dată de 24 septembrie 1938, Cuviosul Siluan a trecut la cele veșnice. Urmând îndemnul părintelui său duhovnicesc, părintele Sofronie a ieșit din Mănăstirea Sfântul Pantelimon și s-a îndreptat spre pustia Sfântului Munte. După ce a stat o vreme în Karulia, părintele Sofronie s-a așezat într-o peșteră aflată lângă Mănăstirea Sfântul Pavel. Din pricina greutăților iscate de al Doilea Război Mondial, precum și datorită îndelungatelor asceze și a rugăciunilor de toată vremea, părintele Sofronie s-a îmbolnăvit. În anul 1941, a fost hirotonit preot și a devenit duhovnicul mai multor călugări din Sfântul Munte Athos.
În anul 1947, a ieșit din Sf. Munte la Paris, unde și-a încheiat studiile, a publicat prima ediție în tiraj limitat a cărții despre Starețul Siluan și a fost operat la stomac. În anul 1958, pentru că mai multe persoane dornice de viețuire monahală se adunaseră deja în jurul său, părintele Sofornie a vizitat o proprietate aflată în localitatea Tolleshunt Knights, lângă orașul Maldon, în regiunea Essex, Anglia, și a luat hotărârea de a înființa o mănăstire. Astfel, în anul 1959, cu binecuvântarea mitropolitului Antonie Bloom al Surojului, părintele Sofronie a înființat Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, a cărei obște era formată din călugări și maici. În anul 1965, cu binecuvântarea patriarhului Alexie al Rusiei, mănăstirea din Essex a trecut sub ascultarea Patriarhiei Ecumenice, care o va înălța, mai apoi, la rangul de stavropighie. A urmat o perioadă intensă de scriere și activitate editorială. În anul 1987, Patriarhia Ecumenică l-a canonizat pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul. Părintele Sofronie Saharov a trecut la cele veșnice în ziua de 11 iulie 1993, la vârsta de aproape 97 de ani. Pentru a putea fi înmormântat în incinta mănăstirii, legislația prevedea construirea unei cripte subterane. Cu puțin timp mai înainte de moarte, când obștea și-a arătat îngrijorarea privind întârzierea lucrărilor de construcție, părintele Sofronie a spus că nu va muri până ce cripta nu va fi gata. Așa s-a și întâmplat. Părintele a trecut la cele veșnice în ziua de 11 iulie, în același timp cu terminarea lucrărilor. Imediat după moartea Sfântului Sofronie de la Essex, o familie a adus la mănăstire un băiețel de 13 ani cu o tumoare severă pe creier. Familia era foarte întristată pentru că nu l-au mai prins în viață pe părinte. La îndemnul unui monah, părinții au trecut copilul pe sub sicriul sfântului, fapt în urma căruia băiatul s-a vindecat complet. Sfântul a fost înmormântat în ziua de 14 iulie 1993. Sf. Cuv. Sofronie de la Essex a fost canonizat în 2019 de Patriarhia Ecumenică. Ucenicul său, Arhim. Zaharia Zaharou, duce mai departe moștenirea spirituală de la Essex, făcând cunoscută lumii întregi comoara spirituală a Ortodoxiei.
ISRAEL: Un proiect internațional va cerceta originea Manuscriselor de la Marea Moartă cu ajutorul AI
Un proiect internațional va cerceta originea Manuscriselor de la Marea Moartă cu ajutorul inteligenței artificiale. Acțiunea își propune să clarifice unde au fost produse și copiate unele dintre cele mai importante texte ale lumii biblice. Inițiativa, intitulată „Urmărind scribii și manuscrisele”, este coordonată de profesorul Mladen Popović de la Universitatea din Groningen și beneficiază de o finanțare de 2,5 milioane de euro acordată de Consiliul European pentru Cercetare (ERC). În următorii cinci ani, specialiști în studii biblice, arheologie, chimie, știința materialelor și inteligență artificială vor colabora pentru a analiza proveniența manuscriselor. Manuscrisele de la Marea Moartă cuprind unele dintre cele mai vechi copii cunoscute ale cărților Vechiului Testament, alături de numeroase alte scrieri iudaice din perioada celui de-al Doilea Templu. Deși textele sunt cercetate de decenii, rămâne deschisă întrebarea privind locul în care acestea au fost redactate și copiate. Cercetătorii încearcă să stabilească dacă manuscrisele au fost realizate de comunitatea care a trăit în apropierea sitului de la Qumran, dacă provin din alte centre ale Iudeii, precum Ierusalimul, sau dacă au fost aduse ulterior în peșterile unde au fost descoperite. Pentru a răspunde acestor întrebări, proiectul va combina metode din domenii diferite, urmărind informațiile păstrate nu doar în conținutul textelor, ci și în materialele din care acestea au fost confecționate.
Noua cercetare, care îmbină chimia analitică, paleografia și inteligența artificială, continuă cercetările desfășurate anterior în cadrul inițiativei „Mâinile care au scris Biblia”. Atenția se îndreaptă și asupra locurilor în care scribii și-au desfășurat activitatea. În cadrul proiectului vor fi examinate până la 250 de manuscrise, folosind metode nedistructive, precum fluorescența cu raze X, spectroscopia în infraroșu, spectroscopia Raman și imagistica multispectrală. Aceste tehnici permit studierea documentelor fără a le deterioara. Cercetarea va include și probe din colecția Autorității pentru Antichități din Israel, iar, pentru prima dată, papirusuri provenite din Egipt vor fi comparate cu cele descoperite la Qumran și în alte situri din Deșertul Iudeei. Specialiștii speră că identificarea unor caracteristici comune ale cernelii, pergamentului sau papirusului va permite gruparea manuscriselor după locul de producție și va oferi noi informații despre activitatea scribilor și circulația textelor religioase în Iudeea antică. Înființat în 2007 de Uniunea Europeană, Consiliul European pentru Cercetare (ERC) este principalul organism european care finanțează și susține cercetători de excelență din toate domeniile și de orice naționalitate, pentru dezvoltarea unor proiecte inovatoare.
sursa știri: basilica.ro
