STIRI INTERNE - Mai 2026

Tags: ;

Catedrala Patriarhală și Catedrala Națională își celebrează hramurile în aceeași zi: Următoarea dată va fi în anul 2099

Catedrala Patriarhală istorică și Catedrala Națională își celebrează joi, 21 mai 2026, hramurile, Sfinții Împărați și Elena și Înălțarea Domnului. Următoarea dată în care vor fi sărbătorite în aceeași zi este în anul 2099. Lăcașul de cult de pe Dealul Patriarhiei a fost sfințit în anul 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău. Alegerea hramului are o semnificație aparte: domnitorul Constantin Șerban Basarab l-a avut ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Constantin cel Mare, primul împărat roman care a acordat libertate creștinilor și a deschis o nouă etapă în istoria Bisericii. Catedrala Națională are ca hram principal Înălțarea Domnului, sărbătoare care este și Ziua Eroilor în România. În ajunul sfințirii altarului viitoarei Catedrale Patriarhale, în 24 noiembrie 2018, Patriarhul Daniel a oficiat prima slujbă în lăcașul de cult: o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acel prilej, în piciorul Sfintei Mese din altar au fost așezate aproximativ 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuți, ca semn al legăturii dintre jertfa pentru țară și memoria liturgică a Bisericii. Anul acesta marchează și prima celebrare a hramului Catedralei Naționale după sfințirea picturii în mozaic din 26 octombrie 2025.

Canonizarea Sfintei Mărturisitoare Blandina a fost proclamată local la Iași

Proclamarea locală a canonizării Sfintei Mărturisitoare Blandina a avut loc duminică, 17 mai 2026, la Catedrala Mitropolitană din Iași. Evenimentul solemn s-a desfășurat la finalul Sfintei Liturghii, oficiată de un sobor de șapte ierarhi condus de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei. Tomosul Sinodal de proclamare a canonizării a fost prezentat de Episcopul vicar Nichifor Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor. Prin actul oficial s-a hotărât ca „Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași să fie numărată între sfinții Bisericii și să fie pomenită cu cântări de laudă în ziua ei de prăznuire, la 24 mai în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”. Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași s-a născut în data de 24 februarie 1906 în satul Grușeuți, județul Hotin, din Basarabia, în familia preotului Zaharia și a preotesei Serafima Popovici. A urmat studiile necesare pentru a deveni învățătoare și s-a căsătorit în 1926 cu inginerul Gheorghe Gobjilă, împreună cu care a avut un fiu, Vladislav. După ocuparea sovietică a Basarabiei din 1940, familia a fost deportată în Siberia, într-un calvar de 15 ani de suferință. În 1957 a ajuns în România. Fiul și nora sa, ostili credinței, i-au impus să aleagă între Dumnezeu și familie. Mama Blandina a ales fără ezitare credința, rămânând fără adăpost și ajungând la Iași, unde și-a găsit sprijin la o familie creștină. A devenit o prezență discretă dar statornică la Catedrala Mitropolitană din Iași, dedicându-și timpul rugăciunii, traducerii sau transcrierii de acatiste și ajutorării celor în nevoi. Sfânta Mărturisitoare Blandina a trecut la cele veșnice în 24 mai 1971. Proclamarea generală a Sfintei Blandina și a celorlalte 15 sfinte femei canonizate de Sfântul Sinod în 2025 a avut loc în data de 6 februarie la Catedrala Patriarhală din București.

În 16 mai este serbată Ziua Națională a Libertății Religioase și a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti

Sâmbătă, 16 mqi, este celebrată pentru prima dată Ziua Națională a Libertății Religioase și a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti. Sărbătoarea a fost instituită în 2025 la propunerea cultelor din România reunite la întâlnirea din 10 aprilie 2024 cu reprezentanții Secretariatului de Stat pentru Culte și ai altor instituții ale statului. Ziua de 16 mai a fost aleasă deoarece, în această zi, în anul 2000, toate cultele religioase recunoscute au semnat, la Snagov, o declarație comună de susținere a aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Legea prevede posibilitatea organizării de evenimente „cultural-religioase și educaționale dedicate libertății religioase, relațiilor dintre stat, culte și celelalte organizații religioase, parteneriatului dintre stat și culte și contribuției cultelor la binele societății românești”.

Libertatea religioasă sau de credință este consfințită în România de art. 29 al Constituției și de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Aceasta include și garantează manifestarea unor drepturi precum: libertatea de a adopta, schimba sau renunța la o religie sau credință, dreptul de a nu avea nicio credință, dreptul de a construi spații dedicate activităților religioase, dreptul de a utiliza simboluri religioase, dreptul de a celebra și de a respecta zilele de odihnă conform religiei sau convingerii proprii, dreptul de a forma, numi și alege propriul personal, dreptul de a publica, distribui și preda religia sau convingerea proprie. Totodată, sunt garantate dreptul părinților privind educația religioasă și morală a copiilor și organizarea și înregistrarea structurilor religioase.

Delegația CMB la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

Membrii Comisiei Credință și Constituție a Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB) s-au întâlnit cu profesorii și studenții Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, unde au purtat discuții despre posibile proiecte comune în domeniul teologic și academic. Delegația CMB a fost însoțită de Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și Exarh patriarhal, împreună cu părintele Michael Tița, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și părintele arhimandrit Augustin Coman, consilier patriarhal coordonator în cadrul Sectorului relații creștine și interreligioase. În cadrul întâlnirii, reprezentanții comisiei au prezentat activitatea desfășurată de acest organism teologic al Consiliului Mondial al Bisericilor și principalele direcții de cercetare și dialog. În cadrul întâlnirii de la București, membrii delegației au avut prilejul să cunoască mai îndeaproape istoria și tradiția Facultății de Teologie Ortodoxă din București, precum și contribuția acesteia la dezvoltarea vieții academice și bisericești din România. Vizita a făcut parte dintr-un program mai amplu al delegației, care a inclus organizarea unui simpozion internațional la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu.

Moment istoric la București: Mănăstirea Mihai Vodă a fost reactivată

Capitala s-a îmbogățit cu un nou așezământ monahal, prin reactivarea Mănăstirii Mihai Vodă. Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Arhim. Nectarie Șofelea, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, au instalat sâmbătă stareța mănăstirii. Monahia Cipriana Tănase provine din obștea de la Râmeț, unde a fost ucenica Stavroforei Ierusalima Ghibu, de curând mutată la cele veșnice. Duhovnicul noii mănăstiri bucureștene, Ieroschimonahul Iosif Cismaș, vine tot din zona Transilvaniei, slujind mai înainte la Schitul Almaș, apoi la Mănăstirea Arad-Gai, județul Arad. Părintele Exarh Nectarie Șofelea a citit decizia de instalare a stareței, iar Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul i-a înmânat toiagul de stareță și a rostit un scurt cuvânt despre istoria mănăstirii și despre filiația duhovnicească a noii obști. Stareța Cipriana Tănase a evocat istoricul mănăstirii, ctitorită de Mihai Viteazul după ce Sf. Ier. Nicolae l-a salvat de la moarte, amintind și de salvarea bisericii prin translație de către ing. Eugen Iordăchescu, în perioada când Nicolae Ceaușescu sistematiza centrul civic al Capitalei. Maica stareță a mai vorbit despre Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” din patrimoniul mănăstirii, pictată în Sf. Munte, precizând că pe verso, icoana are pictat un paraman monahal. Stareța a subliniat că, deși Bucureștiul este un oraș plin de larmă, putem să ne găsim pacea dacă ne amintim că suntem înconjurați de sfinți.

sursa știri: basilica.ro

Linkuri la știri:

Adunarea Generală a Federației Filantropia - platformă de cooperare a organizațiilor bisericești - basilica

Proclamarea canonizării Sf. Mavra de la Ceahlău - basilica

Catedrala din Madrid a fost sfințită - basilica

30-05-2026

Adaugati un comentariu:

Nume
Email (nu va fi afisat)
Comentariu
	Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam: Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu