STIRI EXTERNE - Aprilie 2026

 

Declarația a fost făcută în contextul în care Curtea Supremă a Greciei, cea mai înaltă instanță administrativă a țării, a decis în luna martie că dreptul cuplurilor de același sex de a adopta copii este constituțional. Poziția Bisericii Greciei a fost exprimată încă din luna ianuarie 2024, subliniind că Biserica Ortodoxă recunoaște doar Sfânta Taină a Cununiei creștine. „Teologia Bisericii despre căsătorie derivă din Sfânta Scriptură, din învățătura Părinților Bisericii și din instituirea Sfintei Taine a Cununiei, fiind formulată clar în slujba acestei Sfinte Taine. Scopul cununiei creștine este crearea unei căsnicii și a unei familii bune, dezvoltarea copiilor ca roade ale iubirii în Hristos a celor doi soți și legătura lor cu viața bisericească”, a evidențiat Sinodul Greciei. Totodată, Biserica Greciei a amintit că dualitatea sexelor și complementaritatea lor nu sunt invenții sociale, ci vin de la Dumnezeu. În plus, sacralitatea legăturii dintre bărbat și femeie se referă la relația dintre Hristos și Biserică, iar căsătoria creștină nu este un simplu contract de conviețuire, ci o Sfântă Taină, în timp ce tatăl și mama sunt componente integrante ale copilăriei și ale vieții adulte. Sinodul Bisericii Greciei a subliniat că legiferarea de către stat a unor astfel de acte nu privează Biserica de libertatea de exprimare, de datoria sa de a informa credincioșii și nici nu îi poate indica o altă definiție a păcatului.

Biserica Greciei a atenționat că legea abolește paternitatea și maternitatea, transformându-le în parentalitate neutră. De asemenea, a atras atenția asupra dispariției rolurilor specifice în cadrul familiei și plasării alegerilor sexuale ale adulților mai presus de interesele viitorilor copii. „În acest caz, Biserica Greciei se opune căsătoriei civile a cuplurilor de același sex pentru motivul suplimentar că aceasta duce inevitabil la parentalitate între persoane de același sex prin adopție sau sarcină surogat”, se arată în decizia forului bisericesc. În 2024, Sfântul Sinod a comunicat poziția sa atât membrilor Parlamentului Greciei, cât și credincioșilor printr-o scrisoare enciclică.

 

Filmările pentru noul serial de televiziune dedicat vieții Sfântului Iosif Isihastul vor începe imediat după Paști. Informația a fost făcută publică miercuri, la postul de radio online Pemptousia FM al Mănăstirii Vatoped. Jurnalista Maria Giachnaki a dezvăluit că serialul va prezenta și aspecte mai puțin cunoscute din viața sfântului. „Va aborda viața Sfântului Iosif Isihastul, acest mare ascet, și cred că vom vedea și vom trăi momente pe care nu ni le imaginăm și ni se vor descoperi noi fapte care vor oferi liniște și pace sufletească”, a spus jurnalista. Serialul își propune să aducă în atenția publicului dimensiunea ascetică și duhovnicească a vieții Sfântului Iosif Isihastul, unul dintre cei mai importanți nevoitori ai Sfântului Munte Athos din secolul 20. În rolurile principale joacă Tasos Lekkas (sfântul în perioada tinereții) și Aris Servetalis (sfântul în anii maturității), cel de-al doilea cunoscut din filmul „Man of God”, despre viața Sfântului Nectarie. Din distribuție face parte și copilul Giorgos, cunoscut publicului românesc din serialul „Sfântul Paisie – din Farasa către cer”, difuzat de TVR 2. Producția este realizată de Institutul „Sfântul Maxim Grecul” al Mănăstirii Vatoped din Sf. Munte Athos.

 

O descoperire arheologică realizată la Hippos, în apropierea Mării Galileii, scoate la iveală elemente liturgice rare și existența a două baptisterii în cadrul aceleiași catedrale, oferind indicii valoroase despre practicile și rânduiala botezului în creștinismul din perioada bizantină. Rezultatele cercetării sunt prezentate într-un articol publicat de Michael Eisenberg și Arleta Kowalewska, co-directori ai proiectului arheologic, în revista de specialitate Palestine Exploration Quarterly. Arheologii au identificat un al doilea baptisteriu (photisterion) în cadrul complexului eclezial, fapt considerat unic până în prezent în lumea creștină timpurie. În mod obișnuit, astfel de spații destinate botezului erau prezente o singură dată într-o biserică, însă la Hippos au fost descoperite două, utilizate, cel mai probabil, în paralel.

Unul dintre cele mai interesante elemente descoperite este un bloc de marmură prevăzut cu trei cavități emisferice, fără analogii cunoscute până acum. Cercetătorii consideră că acesta ar fi fost folosit pentru păstrarea uleiurilor utilizate în cadrul ritualurilor baptismale, posibil indicând existența unor practici liturgice mai complexe, care implicau mai multe etape de ungere. În apropierea baptisteriului au fost găsite și alte obiecte liturgice, precum un relicvar masiv din marmură și un candelabru de mari dimensiuni, ceea ce sugerează că spațiul avea și funcția de martirion, loc dedicat cinstirii sfinților. Datele arheologice indică faptul că al doilea baptisteriu a fost adăugat în urma unor lucrări de renovare din secolul al șaselea, posibil pentru a permite desfășurarea simultană a mai multor slujbe de botez sau pentru a răspunde unor nevoi liturgice diferite, inclusiv botezul copiilor. Cercetătorii subliniază că această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra practicilor creștine din perioada bizantină și asupra modului în care comunitățile locale își organizau viața liturgică. Ansamblul de la Hippos a fost abandonat în urma cutremurului devastator din anul 749. Lăcașul de cult, considerat catedrala orașului antic, a fost cercetat pentru prima dată în anii 1950 de către Departamentul de Antichități al Israelului.

 

O monedă din secolul al nouălea, care îl reprezintă pe Ioan Botezătorul, a fost descoperită în estul Angliei. Specialiștii au explicat pentru BBC că piesa este neobișnuită pentru perioada în care a fost realizată și ridică numeroase întrebări privind originea și semnificația sa. Piesa, un pandantiv realizat dintr-o monedă de aur perforată, a fost găsită de un detector de metale în apropiere de Dunton, Norfolk. Pe una dintre fețe apare inscripția „IOAN”, alături de profilul unui bărbat cu barbă, iar pe revers se pot distinge fragmente din textul în latină tradus ca „Ioan, Botezătorul și Evanghelistul”. Numismatul Simon Coupland a declarat că descoperirea este dificil de explicat: „Descoperirea ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri, ceea ce o face fascinantă, unică și misterioasă”. Potrivit specialistului, stilul literelor indică faptul că piesa datează din a doua jumătate a secolului al nouălea, fiind similar cu cel al monedelor carolingiene din anii 860–870. Reprezentarea sfântului pe o monedă din acea perioadă este neobișnuită: „Nu cunosc un alt exemplu din perioada carolingiană; este bizară – nu e ca nimic din ce cunosc”, a subliniat specialistul. „Dacă ne uităm la cine este reprezentat pe monedele cu portret din secolul al nouălea în Europa de Vest, este regele, nu Ioan, nu Hristos – aceasta este o practică specifică Imperiului Bizantin”.

Expertul a afirmat că descoperirea e cu atât mai neobișnuită, deoarece modul de realizare al acestei monede era specific vikingilor din Scandinavia, care nu erau creștini în acea perioadă: „Deci de ce îl reprezintă pe Sf. Ioan Botezătorul?”, a întrebat retoric expertul. „Așa că acum vedeți de ce este o descoperire atât de misterioasă; este ca un copil cu un obiect hexagonal care încearcă să-l potrivească în forme pătrate, dar nu se potrivește deloc”, a concluzionat specialistul. Moneda este în prezent analizată în cadrul procedurii legale privind tezaurul, urmând ca un medic legist să stabilească dacă se încadrează în această categorie. Muzeul Castelului Norwich și-a exprimat deja interesul de a o achiziționa.

 

SIRIA: Patriarhii transmit un nou mesaj comun la 13 ani de la răpirea ierarhilor de Alep 

Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei și Patriarhul Ignatie Efrem al II-lea al Bisericii Siriene au transmis miercuri un nou mesaj comun referitor la răpirea, în 2013, a ierarhilor de Alep din cele două Biserici – Mitropolitul Paul Yazigi de Alep (Patriarhia Antiohiei și a Întregului Orient), și Mitropolitul Ioan Ibrahim de Alep (Biserica Siriană). „Până astăzi, cazul lor – care reflectă, fără a o epuiza, tragedia umană a Orientului – rămâne o rană de nedreptate adusă adevărului crucificat pe altarul absurdității războaielor și al intereselor efemere”, transmit cei doi Întâistătători. „Îi pomenim pe cei doi frați și părinți răpiți după întoarcerea dintr-o misiune umanitară. Îi pomenim pe acești frați și părinți care au fost și rămân un simbol al prezenței creștine în Orient, o prezență a cărei importanță este adesea invocată în mod festiv, dar fără legătură cu realitatea.” 

În a doua parte a mesajului, patriarhii transmit o chemare la unitatea creștinilor în fața încercărilor. „Chemarea noastră de creștini astăzi este de a fi una dincolo de apartenența confesională. Acest act de răpire dovedește că noi, creștinii, împărtășim un destin comun în acest Răsărit. Îl împărtășim, de asemenea, cu toți cei care caută milostivirea lui Dumnezeu și Îl așază pe El, iar nu pe sine, Stăpân al vieții și Izvor al îndreptățirii și al binecuvântării dumnezeiești”, scriu Patriarhii Ioan al X-lea și Ignatie Efrem al II-lea. „În fața acestei tăceri prelungite și a faptului că, de-a lungul acestor ani, răpitorii nu și-au făcut cunoscute nici identitatea, nici scopul și intenția, în fața neputinței eforturilor de securitate în această chestiune și a tratării ei oscilante de-a lungul timpului, reafirmăm: noi, creștinii din Orient, suntem țintuiți pe crucea apartenenței noastre la acest pământ și înrădăcinați în el atâta timp cât în noi curge viață.” „Suntem aici, sprijinindu-ne numai în Dumnezeu și în nădejdea noastră în Domnul Învierii. Suntem aici, încredințați că El, Cel Care a fost cu noi timp de două mii de ani, este cu noi și în vecii vecilor”, adaugă Întâistătătorii. Mesajul se încheie cu Troparul Învierii Domnului ca mângâiere în fața adversităților cu care sunt confruntați creștinii de pretutindeni, dar mai ales în frământatul Orient Mijlociu.

Liderii comunităților creștine din Ierusalim, printre care și Patriarhul Ortodox al Ierusalimului, au transmis un mesaj pascal prin care fac apel la pace în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Patriarhii și conducătorii Bisericilor din Ierusalim au subliniat gravitatea situației din regiune, arătând că „un nou și devastator război regional a aruncat din nou Țara Sfântă și întregul Orient Mijlociu în tulburare”. „Fiecare zi care trece a adus escaladări tot mai violente – un ciclu necruțător de moarte, distrugere și suferință cumplită”, au afirmat liderii religioși. Potrivit mesajului, consecințele conflictului sunt alarmante pentru comunitatea creștină din regiune: „Un întuneric adânc a cuprins regiunea noastră, sufocant ca aerul din mormântul pecetluit al lui Hristos cel răstignit. Însăși nădejdea pare să ne fi părăsit”.

Liderii comunităților creștine din Ierusalim au evidențiat dimensiunea pascală a speranței creștine. „Așa cum ne învață Scriptura și cum ne descoperă credința noastră, pustietatea mormântului nu a fost sfârșitul istorisirii. Moartea nu a avut ultimul cuvânt. Prin puterea lui Dumnezeu, Hristos a înviat biruitor din mormânt, zdrobind legăturile păcatului și ale morții”. „Celor care privesc cu credință spre Domnul Cel Înviat, Dumnezeu le dăruiește o naștere din nou spre o nădejde vie (cf. 1 Pet. 1:3)”, se mai arată în mesaj. Reprezentanții Bisericilor din Ierusalim au făcut un apel direct la comunitatea internațională: „Îi îndemnăm pe credincioși și pe toți oamenii de bunăvoință să lucreze și să se roage neîncetat pentru alinarea nenumăratelor mulțimi din Orientul Mijlociu și din întreaga lume, care suferă grav din cauza ravagiilor acestui război”. Întreaga zonă a orașului vechi din Ierusalim, ce cuprinde locuri sfinte pentru creștini, evrei și musulmani, rămâne în continuare închisă pentru turiști și pelerini, în urma tensiunilor de securitate declanșate la finalul lunii februarie, potrivit NDTV.

 

 

Lectura din copilărie îmbunătățește dezvoltarea creierului și starea psihică, arată un studiu publicat la Cambridge - basilica.ro

Pagini pierdute din Epistolele Sfântului Apostol Pavel au fost recuperate dintr-un manuscris antic - doxologia.ro